Jocurile Didactice

Elaborat : Zaharia Maria

 Desfășurarea jocului didactic cuprinde următoarele etape:

 Organizarea sălii de grupă ( a locului unde se desfășoară jocul ) se face în

funcție de caracteristicile jocului, de materialul utilizat, de nevoia unor
amenajări speciale;
 Introducerea în joc presupune crearea unei atmosfere plăcute, stimulative
care să trezească interesul și curiozitatea copiilor pentru ce va urma;
 Prezentarea materialului se poate face sub forma surprizei ori ca material de
lucru care nu atrage in mod deosebit atenția asupra sa. Copiii observă
materialele puse la dispoziție și enumeră carasteristicile acestora;
 Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia se face în termeni accesibili
prescolarilor. Denumirea jocului sintetizează esența acestuia iar scopul acestuia
determină conținutul jocului, sarcina, regulile și elementele de joc;
 Explicarea și demonstrarea jocului are rol decisiv pentru buna organizare
și desfășurare a activității. În această etapă educatoarea urmărește:Să-i facă
pe copii să înțeleagă sarcinile ce trebuie rezolvate; Să precizeze regulile
jocului, asigurându-se ca acestea au fost înțelese și reținute de toți copiii; Să
precizeze conținutul jocului și principalele momente de realizare a acestuia în
funcție de reguli; Să facă precizări concrete cu privire la folosirea
materialului didactic de către copii; Să fixeze sarcinile conducătorului de joc;
Să formuleze cerințele ce trebuie satisfăcute pentru a câștiga; Să stabilească
modalitățile de complexificare treptată și de dozare a efortului intelectual și
fizic al copiilor
 Executarea jocului de probă se realizează sub îndrumarea educatoarei care
intervine pentru a reaminti regulile și ordinea etapelor jocului. La grupa mică
și mijlocie educatoarea conduce în mod direct jocul, iar la grupele mari rolul
de conducatoar poate fi atribuit unui copil;
 Executarea jocului de către copii. Chiar dacă jocul se execută independent,
educatoarea are în vedere: Să mențină atmosfera de joc ( aplauze, mișcare,
competiție, surpriza, mânuirea materialului ); Să implice toți copiii în acțiune; Să
încurajeze copiii în adoptarea unui mod corect de colaborare; Să evite momentele
de monotonie; o Să creeze condițiile necesare pentru ca fiecare copil să rezolve
sarcina didactică, independent sau în grup.
 Complicarea jocului se realizează după ce toți copiii au rezolvat corect sarcina
didactică. În această etapă se pot introduce materiale și noi elemente de joc, sau se
pot complica sarcinile jocului prin introducerea unor situații problemă;
 Evaluarea desfășurării jocului și a achizițiilor. Este momentul în care se emit
aprecieri și concluzii asupra modului de desfășurare a jocului și a prestației
copiilor;
 Fixarea cunoștințelor și a deprinderilor. Se reamintește titlul jocului, scopul,
sarcinile, regulile acestuia și se stabilesc sarcini precise pentru strângerea și
aranjarea materialului de lucru de către copii.
 Jocul presupune elemente de învăţare, aşa cum
învăţarea presupune şi elemente de joc.
Învățarea prin joc are la bază următoarele:
 • experiența personală a copilului;
 • concordanța între nevoile de acțiune, de joc ale copilului și condițiile
oferite de realitate;
 • relațiile sociale dintre copii și dintre copii și adult;
 • materiale variate și specifice vârstei;
 • respectarea identității și unicității fiecărui copil;
 • valorizarea procesului jocului și mai puțin a produsului
 Prin joc copiii:
 învață elemente noi de vocabular numind obiectele în timpul jocului;
caracteristicile acestora, relațiile dintre ele, folosind structuri gramaticale,
dezvoltându-și abilitatea de a purta o conversație; exprimă dorințe, împărtășesc
experiențe, imită aspecte din viața cotidiană;
 își formează deprinderi matematice, construiesc, numără obiecte, le compară, le
sortează, le așază;
 își dezvoltă abilități spațiale prin arte ( desen, pictură, modelaj ), prin jocurile de
corespondență vizuală și pe baza realizării de semne vizuale;
 conștientizează propriile sentimente, gânduri;
 rezolvă situații problematice, găsește soluții pentru probleme reale;
 îndeplinește diferite roluri sociale, învață să vadă lumea din perspectiva altor
persoane, utilizează limbajul specific negocierii și rezolvării de probleme,
colaborează și acceptă propuneri
Tema : Hora legumelor
Vârsta : 4-5 ani
 Ghicitori
prezentarea legumelor

 Când o tai, e cu temei;

De ce plângi de mila ei?
Doar dă gust mâncării!
(Ceapa)
 Nu-i ca varza-nfoiată,
Dar e sora ei, gătită
C-o rochiță încrețită.
(Conopida)
 Nas la omul de zăpadă,
Iepurele vrea să-l roadă!
(Morcovul)
 Verde, roșu! Cine-mi ești?
Lung, subțire, gras ori dulce,
Iute, Poți să mi-l ghicești?
(Ardeiul)
Jocul legumelor