• 3.1.

Diversitate culturală în lumea

contemporană
• 3.2. Internaționalizare și
Capitolul 3 globalizare
Conceptul de • 3.3. Conflicte majore în lumea
multiculturalitate contemporană
• 3.4. Alteritate și toleranță
• 3.5. Multiculturalitate în practica
medicală
3.1. Diversitate culturală în lumea
contemporană
 • Termenul de „cultură” provine din limba latină,
unde verbul „colere” înseamnă „a cultiva”, „a
Ce este avea grijă”. Romanii foloseau acest termen în
sensul său originar de cultivare a pământului.

cultura ?
Acest sens s-a păstrat și în limba română pentru
desemnarea îndeletnicirilor legate de cultivarea
pământului. În agricultură noi folosim termeni
cum ar fi „cultura de grâu”, „cultura de porumb”,
„rotația culturilor” etc.
•Dintre scriitorii latini, Cicero ( 106 – 43 î.Hr. ) și Horațiu
( 65-8 î.Hr.) foloseau termenul şi în înţelesul de cultivare a
spiritului. Cicero făcea chiar o paralelă între cultura
agrorum şi cultura animi, prin ultima expresie înţelegând
un efort de educaţie, de formare, făcând să rodească
spiritul care nu se limitează la instrucţie, la acumulare de
cunoştinţe, ci cuprinde educaţia în sens larg, obţinută prin
învăţămînt şi prin experienţa personală a individului. Astfel,
cultura, care avea ca înţeles primar cultivarea pământului,
este extins încât să definească activitatea de cultivare a
spiritului.
• În timp termenul cultură a
cumulat multiple şi diverse
înţelesuri, conceptul de cultură
devenind în gîndirea modernă
unul din cele mai complexe şi
controversate.
• Definiţiile date culturii oscilează
de cele mai multe ori între diverşi
poli de referinţă :
• natură şi societate
• cultură și civilizaţie.
 Raportul cultură-civilizaţie
• Aceste două categorii, intrate în patrimoniul ştiinţelor
umane, desemnează configuraţiile spaţio-temporale ale
societăţii ce iau formele organizării, comunicării,
cunoaşterii, creției artistice şi producției tehnologice a
grupurilor de oameni.
• Tradiţia moştenită de la grecii antici şi ajunsă până în
zilele noastre a păstrat între aceşti termeni o importantă
apropiere semantică sau, din contră, a marcat o
distincţie proprie cu evidente deosebiri în ceea ce
priveşte conţinutul acestora.
•Dincolo de distincțiile filosofice, estetice, antropologice,
reținem următoarea diferențiere între cultură și civilizație:
• Cultura aparţine spiritului
• Civilizaţia aparține laturii materiale practice

•Diversitatea culturală a lumii contemporane impune un

exercițiu de reflecție asupra evoluției umanității încă de la
începuturile ei, odată cu acțiunile determinante asupra
naturii și apariția primelor forme de organizare socială
 • 15 miliarde de ani – nașterea Universului
• 5 miliarde de ani – s-a încheiat procesul de formare a Pământului
• 4 miliarde de ani – apar primele forme de viață
( bacterii, alge marine, etc )
• Ere geologice – subdiviziuni:
• eră
Începuturile… • perioadă
• epocă
Originile • etaj
• subetaj
•
•  
•  
•  
•Precambrian
 Hadean (Priscoan)
 Arhaic ( era străveche )
 Proterozoic ( era primei vieți )
•Fanerozoic
 Paleozoic ( era vieții vechi ) acum 555 milioane de ani
o Cambrian
o Ordovician
o Silurian
o Carbonifer
o Permian
 Mezozoic ( era vieții de mijloc )
o Triasic
o Jurasic
o Cretacic
 Neozoic ( era vieții noi ) acum 70 de milioane de ani
o Paleogen
o Neogen
o Cuaternar
o Devonian
Erele glaciare

• glaciația Günz 1.200.000-700.000 ani

• glaciația Mindel 650.000-350.000 ani
• glaciația Riss 300.000-120.000 ani
• glaciația Würm 80.000-15.000 ani
Epoca pietrei

 Paleoliticul ( Epoca veche a pietrei )

 1.000.000 – 10.000 / 8000 î.Hr. / î.e.n.
 Mezoliticul ( Epoca mijlocie a pietrei )
 10.000 / 8000 – 7000 / 2500
 Neoliticul ( Epoca nouă a pietrei )
Epoca bronzului ( mileniile 2- 1 î.e.n./ î.Hr.)

Epoca fierului ( mileniul I î.e.n./ î.Hr.) - secolul 1

e.n. / d.Hr. )

 prima epocă a fierului ( cultura Hallstatt ) prima

jumătate a mileniului I

 a doua epocă a fierului ( cultura Latene ) a doua

jumătate a mileniului I
Elemente comune ale ipotezelor
filiațiunii umane

• 2 milioane de ani Homo habilis

• 1 milion de ani Homo erectus
• 500.000 de ani Homo sapiens
Pe planeta noastră, specia dominantă
– dacă nu singura dotată cu
inteligență, în schimb favorizată de
conformația anatomică și mediul de
viață – a devenit, după o evoluție de
aproape 20 de milioane de ani, Homo
sapiens.
Omul a trecut în ultimii 35 000 de
ani la forme de organizare socială ce
au dus la nașterea civilizațiilor
istorice și protoistorice, cu impact
determinant asupra mediului în care
au evoluat.
Rasele umane

• Rasa europeană ( caucaziană )

• Rasa mongoloidă

• Rasa negroidă

• Rasa australoidă
Diversitatea culturală a lumii contemporane este
rezultatul istoriei umanității, sub toate aspectele sale.
Periodizarea istoriei:
- Preistoria umanității
- Antichitatea
- Evul mediu
- Modernitatea
- Epoca contemporană
PREISTORI Apariţia, răspândirea şi
evoluţia grupurilor
A umane
UMANITĂ
ŢII
 • Preistoria reprezintă cea mai îndepărtată
şi cea mai îndelungată perioadă din
trecutul omenirii (2.500.000 î.H.- mil. al
IV-lea î.H.)

Caracteristic • Este cuprinsă în intervalul dintre apariţia

omului şi până la inventarea scrierii şi

i generale organizarea statului

• Atunci au apărut primele unelte,

ale epocii
credinţele şi cele dintâi manifestări
artistice
• Cuprinde două mari epoci: epoca pietrei
(paleoliticul şi neoliticul) şi epoca
metalelor (epoca bronzului şi epoca
fierului)
 • Preistoria este epoca unor invenţii care au
separat oamenii de animale: uneltele,
focul, vorbirea

Începuturile
• Apoi, oamenii au învăţat să cultive plante
şi să crească animale, mai târziu să
folosescă metalele

civilizaţiei • Şi-au construit locuinţe, au întemeiat

aşezări tot mai mari şi mai puternice
(devin sedentari)
• Au apărut primele forme de organizare
socială, apoi de organizare politică
Etapele formării omului modern
Driopitecul (20.000.000–8.000.000 î.H.), maimuţă
Strămoşul comun al maimuţelor mari şi al hominidelor
Punctul din care a început evoluţia speciei umane

Ramapitecul (20.000.000-7.000.000 î.H.), maimuţă

Semiarboricol
Ocazional avea poziţie verticală
Spărgea oasele cu bolovani pentru a extrage măduva
Australopitecul (6.000.000-3.000.000 î.H.)
Mers biped, nu complet vertical
Mai mult vegetarian (culegător)

Homo habilis (2.500.000-1.800.000 î.H.)

Făuritorul primelor unelte-arme cioplite
Vânător
Limbaj mai evoluat
 Homo sapiens (250.000-35.000 î.H.)
Poziţie tot mai verticală
Organizat în cete
Vânează cu suliţa
Aprinde focul

Homo erectus (1.800.000-300.000 î.H.)

Creier mai mare
Cunoaşte focul
Foloseşte unelte mai diverse
Locuieşte în peşteri
Homo sapiens sapiens
• 10.000 î.H.
• Ateliere de cioplire a pietrei
• Primele manifestări spirituale
• Ornamentează uneltele
• Picturi şi gravuri rupestre
• Statuete reprezentând cultul fecundităţii
Forme de organizare socială
 • Viaţa şi primejdiile din acele timpuri i-au
silit pe oameni să trăiască în grupuri, să
muncească şi să se apere împreună
• Vânătoarea, culesul, pescuitul,
agricultura, păstoritul - toate cer
cooperarea dintre oameni
• La început au existat cetele de vânătoare,

Ceata, apoi ginţile şi triburile

• Armele, uneltele, prăzile, recolta

ginta, tribul
aparţineau tuturor şi se împărţeau în mod
egal
• Spre sfârşitul epocii apar uniunile de
triburi şi statele
 • Necesitatea obţinerii hranei şi a asigurării
protecţiei grupului în faţa pericolelor

Cauzele • Organizarea grupurilor de interese bazate

apariţiei pe:
- Relaţii de rudenie

organizării - Specializarea pe diverse ocupaţii

(agricultură, păstorit, meşteşuguri)

sociale - Repartizarea pe diverse spaţii geografice

 Răspândirea speciei
umane

■ Plecând în căutarea turmelor de animale şi a locurilor în care se găseau fructe din

abundenţă, grupurile unane ajung să se stabilească pe toate continentele.
 • Ceata de vânătoare = grup de oameni
primitivi reuniţi din nevoia de a obţine
hrana (vânatul)
• Ginta = grup de oameni reuniţi pe baza

Definirea
legăturilor de rudenie dintre ei. Cuprinde
pe toţi membrii unei familii care au un
strămoş comun.

grupurilor • Tribul = cuprinde mai multe ginţi reunite

pe un anumit teritoriu
• Uniunile de triburi = alianţe tribale
realizate în timpul conflictelor pentru
hrană sau pentru apărare
 • Statul = teritoriul şi populaţia asupra
cărora îşi exercită autoritatea această
organizaţie
• A apărut în condiţiile:
- Dezvoltării meşteşugurilor (surplus de
produse)
- Apariţiei proprietăţii private (din prăzi de
Apariţia război)
- Împărţirii societăţii în grupuri mari,

statului deosebite ca rang şi avuţie (războinicii,

preoţii, aristocraţia, poporul de rând -
ţăranii, meşteşugarii, negustorii-, sclavii
• Statul organizează şi apără teritoriul
împotriva atacurilor din afară, asigură
supunerea oamenilor de rând şi a robilor,
judecă pricinile de tot felul
 • Evoluţia uneltelor: piatră cioplită→piatră
şlefuită şi perforată→aramă→bronz→fier
• Evoluţia locuinţei: păduri,
scorburi,peşteri, grote→ colibe, locuinţe
Transformările lacustre→aşezări permanente

modului de • Evoluţia modului de obţinere a hranei:

cules, vânătoare→agricultură, păstorit

viaţă • Evoluţia modului de organizare socială:

ceată→ gintă→trib→uniuni de
triburi→stat
• Evoluţia vorbirii, apariţia credinţelor
religioase şi a manifestărilor artistice
Evoluţia uneltelor - Unelte şi arme preistorice din piatră, lemn, bronz şi fier
 Evoluţia locuinţelor
Grotă, colibă şi locuinţă neolitică
 Totem

Apariţia manifestărilor artistice şi a credinţelor

religioase

Pictură rupestră
Preocupări artistice
Gânditorul de la
Hamangia,
Cernavodă

"Zeiţa" de la Vidra

Ceramică de Cucuteni
 Cultura megalitică
Dolmen - Irlanda Stonehenge – Marea Britanie
(cromleh)

Insula Paştelui
Menhire - Suedia
 • Primii hominizi au populat pământul cu
peste două milioane de ani în urmă.
• Înfruntând pericole în fiecare zi, oamenii
au reuşit să supravieţuiască şi s-au
răspândit pe tot globul.Cauzele acestei

Concluzii
reuşite au fost cooperarea, inteligenţa,
focul şi uneltele.
• Omul primitiv încearcă să cunoască şi să
explice lumea în care trăieşte, acumulează
şi transmite cunoştinţe prin practicarea
meşteşugurilor şi observarea atentă a
naturii, crează tradiţii, dă o formă vizibilă
ideilor sale prin artă.
 • Proces istoric de desprindere a diferitelor
categorii de muncă din ansamblul muncii
sociale şi al statornicirii acestora ca activităţi
separate, specializate.
• 1) Prima mare diviziune socială a muncii a
constat în separarea triburilor de păstori din
Diviziunea ansamblul celorlalte triburi,
• 2) A doua mare diviziune socială a muncii a
muncii constituit-o desprinderea meseriilor de
agricultură.
• 3) A treia mare diviziune socială a muncii s-a
bazat pe lărgirea producției de mărfuri și a
pieței ceea ce a dus la desprinderea
negustorilor, care se ocupau exclusiv cu
schimbul.
•Evoluţia diviziunii muncii a avut următoarele efecte
majore:
• - apariţia şi consolidarea proprietăţii private asupra
mijloacelor de producție
• accentuarea diferenţierii sociale

• apariţia claselor sociale

• apariţia statului

• generarea separarea şi opoziţia, adîncite de-a lungul

istoriei, dintre: oraş şi sat, dintre munca fizică şi
munca intelectuală. 
 • Ceata ( hoarda )
Forme de • Ginta – matriliniară(maternă) sau
organizare matriarhatul
social- • Patriliniară - patriarhatul
politică de-a • Tribul
lungul • Uniuni de triburi
istoriei • Popoare
 • Populația
• Teritoriul

Naţiunea reprezintă o formă de

Elementele comunitate umană, istoriceşte
determinată, caracterizată prin faptul că
constitutive între membrii săi există legături durabile şi
ale statului identificabile, fundamentate pe
comunitatea de interese social-
economice, pe religie şi pe factura
psihologică.
Populația lumii în martie 2020 a fost
estimată la circa 8 miliarde de oameni
•La ora actuală în lume există 195
de state suverane și independente:
• - 193 de state membre ale
ONU ( Organizația Națiunilor Unite )
• - 2 state Vatican și Palestina
care sunt observatori permanenți la
ONU
•De asemenea, alte două entități de
facto – Kosovo și Taiwan – sunt
recunoscute ca state suverane și
independente
 • 84 % din oamenii de pe pământ sunt religioși ( 16 %
declară că nu aparțin nici unei religii )
• Dintre acești 84 % ( circa 6,7 miliarde de oameni )
- 33 % sunt creștini ( 2,2 miliarde de oameni )
Structura - romano catolici 50 %
religioasă a - protestanți 37 %
- ortodocși 12 %
populației - alte denominațiuni creștine ( 1 % )
lumii - 23 % sunt musulmani ( 1,6 miliarde de oameni )
- 15 % sunt hindu ( 1 miliard )
- 7 % sunt budiști ( 0,5 miliarde de oameni )
- 0,2 % sunt evrei ( 14 milioane de lei )
- 5,8 % alte religii ( 0,4 miliarde de lei )