Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cultura ?
Acest sens s-a păstrat și în limba română pentru
desemnarea îndeletnicirilor legate de cultivarea
pământului. În agricultură noi folosim termeni
cum ar fi „cultura de grâu”, „cultura de porumb”,
„rotația culturilor” etc.
•Dintre scriitorii latini, Cicero ( 106 – 43 î.Hr. ) și Horațiu
( 65-8 î.Hr.) foloseau termenul şi în înţelesul de cultivare a
spiritului. Cicero făcea chiar o paralelă între cultura
agrorum şi cultura animi, prin ultima expresie înţelegând
un efort de educaţie, de formare, făcând să rodească
spiritul care nu se limitează la instrucţie, la acumulare de
cunoştinţe, ci cuprinde educaţia în sens larg, obţinută prin
învăţămînt şi prin experienţa personală a individului. Astfel,
cultura, care avea ca înţeles primar cultivarea pământului,
este extins încât să definească activitatea de cultivare a
spiritului.
• În timp termenul cultură a
cumulat multiple şi diverse
înţelesuri, conceptul de cultură
devenind în gîndirea modernă
unul din cele mai complexe şi
controversate.
• Definiţiile date culturii oscilează
de cele mai multe ori între diverşi
poli de referinţă :
• natură şi societate
• cultură și civilizaţie.
Raportul cultură-civilizaţie
• Aceste două categorii, intrate în patrimoniul ştiinţelor
umane, desemnează configuraţiile spaţio-temporale ale
societăţii ce iau formele organizării, comunicării,
cunoaşterii, creției artistice şi producției tehnologice a
grupurilor de oameni.
• Tradiţia moştenită de la grecii antici şi ajunsă până în
zilele noastre a păstrat între aceşti termeni o importantă
apropiere semantică sau, din contră, a marcat o
distincţie proprie cu evidente deosebiri în ceea ce
priveşte conţinutul acestora.
•Dincolo de distincțiile filosofice, estetice, antropologice,
reținem următoarea diferențiere între cultură și civilizație:
• Cultura aparţine spiritului
• Civilizaţia aparține laturii materiale practice
• Rasa mongoloidă
• Rasa negroidă
• Rasa australoidă
Diversitatea culturală a lumii contemporane este
rezultatul istoriei umanității, sub toate aspectele sale.
Periodizarea istoriei:
- Preistoria umanității
- Antichitatea
- Evul mediu
- Modernitatea
- Epoca contemporană
PREISTORI Apariţia, răspândirea şi
evoluţia grupurilor
A umane
UMANITĂ
ŢII
• Preistoria reprezintă cea mai îndepărtată
şi cea mai îndelungată perioadă din
trecutul omenirii (2.500.000 î.H.- mil. al
IV-lea î.H.)
ale epocii
credinţele şi cele dintâi manifestări
artistice
• Cuprinde două mari epoci: epoca pietrei
(paleoliticul şi neoliticul) şi epoca
metalelor (epoca bronzului şi epoca
fierului)
• Preistoria este epoca unor invenţii care au
separat oamenii de animale: uneltele,
focul, vorbirea
Începuturile
• Apoi, oamenii au învăţat să cultive plante
şi să crească animale, mai târziu să
folosescă metalele
ginta, tribul
aparţineau tuturor şi se împărţeau în mod
egal
• Spre sfârşitul epocii apar uniunile de
triburi şi statele
• Necesitatea obţinerii hranei şi a asigurării
protecţiei grupului în faţa pericolelor
Definirea
legăturilor de rudenie dintre ei. Cuprinde
pe toţi membrii unei familii care au un
strămoş comun.
Pictură rupestră
Preocupări artistice
Gânditorul de la
Hamangia,
Cernavodă
"Zeiţa" de la Vidra
Ceramică de Cucuteni
Cultura megalitică
Dolmen - Irlanda Stonehenge – Marea Britanie
(cromleh)
Insula Paştelui
Menhire - Suedia
• Primii hominizi au populat pământul cu
peste două milioane de ani în urmă.
• Înfruntând pericole în fiecare zi, oamenii
au reuşit să supravieţuiască şi s-au
răspândit pe tot globul.Cauzele acestei
Concluzii
reuşite au fost cooperarea, inteligenţa,
focul şi uneltele.
• Omul primitiv încearcă să cunoască şi să
explice lumea în care trăieşte, acumulează
şi transmite cunoştinţe prin practicarea
meşteşugurilor şi observarea atentă a
naturii, crează tradiţii, dă o formă vizibilă
ideilor sale prin artă.
• Proces istoric de desprindere a diferitelor
categorii de muncă din ansamblul muncii
sociale şi al statornicirii acestora ca activităţi
separate, specializate.
• 1) Prima mare diviziune socială a muncii a
constat în separarea triburilor de păstori din
Diviziunea ansamblul celorlalte triburi,
• 2) A doua mare diviziune socială a muncii a
muncii constituit-o desprinderea meseriilor de
agricultură.
• 3) A treia mare diviziune socială a muncii s-a
bazat pe lărgirea producției de mărfuri și a
pieței ceea ce a dus la desprinderea
negustorilor, care se ocupau exclusiv cu
schimbul.
•Evoluţia diviziunii muncii a avut următoarele efecte
majore:
• - apariţia şi consolidarea proprietăţii private asupra
mijloacelor de producție
• accentuarea diferenţierii sociale
• apariţia statului