PULBERI PULBERI

FR X – pulberile sunt preparate farmaceutice solide

Definiție
alcatuite din particule uniformeale uneia sau mai
multor
FR X –substante
pulberile sunt
active preparate
asociate sau nu substantelor
auxiliare.
farmaceutice solide alcătuite din particule
Folosire:-ca atare-divizate in doze unitare
uniforme ale uneia sau mai multor
Administrare:- oral-aplicate pe:
substanțe active asociate sau nu cu
 piele
substanțe auxiliare.
mucoase
 CLASIFICAREA PULBERILOR 
-după compoziție:
simple – conțin o singură substanță activă fără substanțe
auxiliare
compuse – conțin un amestec de substanțe active cu / fără
substanțe auxiliare
-după modul de dozare:
 - nedozate
 - dozate (divizate și nedivizate)
- după modul de utilizare: (calea de administrare)
de uz intern – se administrează per os
de uz extern-pe piele și pe mucoase
-după gradul de finețe
 pulberi groscioare (trec prin sita IV)
 pulberi mijlocii (trec prin sita V)
 pulberi semifine (trec prin sita VI)
 pulberi fine (trec prin sita VII)
 pulberi foarte fine (trec prin sita VIII)
 pulberi extrafine (trec prin sita IX)

Există pulberi la care dimensiunea particulelor este mai

mică decat dimensiunea sitei IX. Pulberile cu dimensiuni
ale particulelor foarte mici = pulberi coloidale (pulberi
micronizate sau pulberi impalpabile).
-după modul de formulare
magistrale
oficinale
preparate de industrie

-după natura lor 

 preparate din produse naturale (vegetale, animale,
minerale).
 preparate din substanțe de sinteză
 PREPARAREA PULBERILOR 
La prepararea pulberilor se aplică urmatoarele operații:
-uscarea
-pulverizarea
-cernerea
-amestecarea / omogenizarea
-divizarea in doze
-sterilizarea (in cazuri speciale)
-ambalarea
- eliberarea
1. USCAREA
FR.X – menționează că uscarea sa se facă atunci cand
este cazul. Uscarea se impune atunci cand umiditatea
substanței depașește limita admisă dar și in cazul
substanțelor: 
eflorescente (substanțe cu apă de cristalizare care au
tendința de a pierde o parte din apa de cristalizare in
anumite condiții)
cu scopul de a putea respecta concentrația prescrisă
sau de a preveni unele interacțiuni intre
componentele asociate.
Uscarea trebuie sa se efectueze la o temperatură
corespunzătoare in funcție de termostabilitatea
substanțelor:
-substanțele termolabile se vor usca la temperatura
camerei sau in exicator 
Substanțele ce se pot descompune la temperaturi se
vor usca la 40-50oC
Substanțele termostabile se vor usca la 90-110oC.
 Metode de uscare:

 -uscarea la aer
 -uscarea in exicator 
 -uscarea la cald
 -uscarea cu radiații infraroșii
2. PULVERIZAREA
  Pulverizarea este operația prin care corpurile solide
sunt transformate in fragmente mai mici de 1 mm.
In cazul produselor vegetale pulverizarea este
precedată de marunțire.Pulverizarea permite
aducerea unei pulberi la gradul de marunțire prevăzut
de monografia respectivă.
 Pulverizarea la mojar
   – este operația cea mai frecvent intalnită in practica farmaceutică.
Pulverizarea la mojar se poate face prin:
  pisare (lovire)
 = se efectuează lovind cu putere substanța aflată pe fundul mojarului
cu pistilul pe o direcție perpendiculară. Această metodă se aplică
subsțanţelor dure sau produselor vegetale care au țesuturi tari
(exemplu: acidul tartric, radacina de Ipeca)
 triturare
 = procedeul in care pistilul e invârtit in mojar imprimandu-se o
acțiune de presare (frecare asupra materialului de pulverizat). Rotirea
pistilului se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic (de la
dreapta la stânga). Prin triturare se pulverizează substanțele mai puțin
dure care se sfarâmă mai ușor.
3. CERNEREA
Prin operația de pulverizare se obține o pulbere care e
constituită din particule de dimensiuni diferite.
Deseori e necesar ca particulele care au dimensiuni
mai mari sa fie separate. Cernerea e operația prin care
particulele cu dimensiuni mai mari se separă cu
ajutorul sitelor.Prin cernere rezulta 2 fracțiuni:
 particule cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile
sitei =cernut 
 particule cu dimensiuni mai mari sau egale cu
dimensiunea sitei =refuz 
FR X – 9 site standardizate
 ( I=dimensiunile mari - IX=dimensiuni foarte mici)
Sitele pot fi caracterizate prin:
-latura interioara a ochiului (mm)
-numarul de ochiuri pe cm
-diametrul sârmei (mm)
sita nr 1 – fragmente marisita
 nr 2 – fragmente mijlociisita
 nr 3 – fragmente micisita
 nr 4 – pulberi etc.
4 AMESTECAREA / OMOGENIZAREA

Amestecarea pulberilor farmaceutice are ca scop

omogenizarea particulelor de mărimi diferite din
aceeași substanță sau a particulelor apropiate ca ordin
de marime dar diferite din punct de vedere chimic.
Amestecul obținut trebuie sa fie omogen.Pentru
amestecarea pulberilor in farmacie se utilizează de
obicei mojarele. Acestea trebuie sa aibă o capacitate
de 5-10 ori mai mare decat volumul pulberii.
Conform FR X la prepararea pulberii compuse
substanțele se amestecă in ordinea crescătoare a
maselor cu excepția substanțelor cu densitate mare
care se adaugă la inceput.
Când masa pulberii depăseste 20g cernerea finală este
obligatorie. Dacă substanța care este in cantitatea cea
mai mică este din grupa celor puternic active sau
toxice se introduce in mojar numai dupa ce cu o
porțiune egală sau dublă dintr-o altă substanță
prevazută in amestec s-au astupat porii mojarului. La
fel se procedează si in cazul substanțelor colorate.
Raportul substanțelor la amestecare nu trebuie să
depășească 1:5.
Componentele care sunt prescrise in cantitate mai
mare sau prezintă volume mai mari se adaugă in mai
multe porțiuni succesive.
 5. STERILIZAREA

FR X recomandă ca pulberile care se aplică pe plagi,

arsuri, pielea sugarilor să se prepare prin metode care
sa le asigure sterilitatea și care permit evitarea unei
contaminări ulterioare cu microorganisme. In acest
regime se incadrează si pulberile cu antibiotice.
 6. DIVIZAREA
Divizarea pulberilor in doze unitare se face prin:
-prin cîntărire
Dupa divizare urmează introducerea pulberii divizate în:
-capsule de hârtie simplă , cerată, parafinată, pergaminată
-capsule amilacee
-capsule gelatinoase
Capsulele se aleg in raport de:
-cantitatea pulberii
-natura pulberii
-proprietațile pulberii
Prepararea pulberilor
1. pulberi simple dozate
- La prepararea acestor pulberi cantitatea de
substanțe medicamentoase amorfe sau
microcristaline(antipirin, amidopirin) se cântăresc
apoi se divid în doze fără a fi pulverizate.

-Substanțele macrocristaline(zahăr, natriu bromid)

cât și substanțele greu solubile (fenol,timol,
mentol) se triturează la mojar apoi se divid în doze
necesare.
2. pulberi compuse dozate
-care se doesebesc prin cantitatea prescrisă,greutatea
specifică și structura particulelor
1. Se triturează la mojar în primul rînd cantitatea de substanță inertă
terapeutic ,dacă nu este astfel de substanță prescrisă se va lua cea care
se va pierde cel mai puțin în porii mojarului (glucoza, zahăr)
2. Substanțele medicamentoase prescrise în cantități foarte mici se
pulverizează la început, după ce porii mojarului au fost astupați.
(listaA, B)
3. Substanța macrocristalină sau cu mărimea particulelor mare prescrisă
în cantitate mare se va pulveriza lo mojar în primul rând (glucoza)
4. Substanțele prescrise în aceiași cantitate se vor amesteca în
dependență de proprietățile fizico-chimice.
5. Substanțele cu greutate specifică mică se vor adăuga în ultimul rând,
pentru a evita pierderile (magneziu oxid,talc,carbonat de calciu).
-pulberi cu conținut de substanțe greu triturabile
===camfor, mentol,timol, streptocid, iod, fenilsalicilat etc.
Aceste substanțe se vor pulveriza la mojar în primul rînd,după ce porii
mojarului au fost astupați. La pulverizare poate apărea un moment critic
cînd în aceaiși unitate de timp particulele fine și aglomerate se egalează
iar pulverizarea de mai departe nu mai are sens. În acest caz pentru a
obține o pulverizare adecvată se adaugă un tensioactiv, care saturează
E superficială liberă a particulelor ,micșorănd tensiunea superficială
fără a micșora suprafața superficială liberă. În final E superficială liberă a
particulelor tnde spre minimum,iar numărul de particule va crește.
Substanțele tensioactive pătrund în microfisurile particulelor și formează
pe suprafața lor pelicule solvatate.(efectul Rebinder). Ca tensioactiv se
folosește alcool etilic de 96% și eterul medicinal
(la 1,0g- V sau X picături de alcool etilic 95%)
Exemple:
Rp: Streptocidi
Glucozi
Acidi borici aa 0,2
Misce fiat pulvis
D.t.d N 10
S. Extern, pulbere cu act.antimicrobiană.
Formă medicamentoasă solidă-pulbere compusă dozată
pentru uz extern cu conținut de subst. -(lista B, greu
tritut. -streptocida), acid boric și
glucoză(macrocristalină)-anodine.
Calcule:
Strep. 0.2x6=1,2
Gluc. 0,2x6=1,2
Ac.bor. 0,2x6=1,2
Mtot pulberii=3,6
mp=0,6 N6
Tehnologia de preparare
La mojar se va pulveriza substanța macrocristalină-glucoza,care se va
trece cantitativ pe o capsulă de hîrtie ,lăsînd o cantitate neînsemnată(0,2-
0,4g), apoi se va adăuga substanța puternic activă –streptocida+XIIpic.
alcool etilic.
La amestecul obținut se adaugă acid boric.În ultimul rînd se va adăuga
restul cantității de glucoză de pe capsula de hîrtie. Se amestecă pînă la
omogenitate.Se divide în 10 doze a cîte o,6 fiecare. Se ambalează în capsule
de hîrtie,apoi în cutie de carton. Se etichetează pentru uz extern(oranj).
Ambalajul se oformează pentru eliberare.
 Document de verificare în scris
D.V.S
data N.rețetei
Glucozi 1,2
Streptocidi 1,2
Sp.aethylici 96% - gttsXII
Acidi borici 1,2
Mtot=3,6
Mp=0,6 N6
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
PULBERI COMPUSE CU SUBSTANȚE COLORANTE ȘI
COLORATE
Substanțe colorante si colorate ridică probleme de
manipulare:
-albastru de metilen
-verde de briliant
-rivanol (aetacridin lactat)
-permanganat de potasiu(drastică)
-iod
-riboflavină
colorate(cupru sulfat,dermatol,sulf)
Reguli:
-nu se pulverizează in mojar poros primul pentru a
evita impregnarea mojarului cu substanța colorată

-se foloseste un mojar cu pereții luciosi, de obicei se

aduce la mojar o cantitate mică dintr-o pulbere inertă
pentru a astupa porii mojarului dupa care se aduce
pulberea colorată.

-se folosesc vase, capsule si site speciale pentru aceste

substanțe.(se păstrează în safeu alături de substanțe).
Rp: Aethacridini lactatis 0,05
Sacchari 0,15
Misce fiat pulvis
D.t.d N 10
S.Intern,cite o pulbere de 3 ori în zi,după mese.

Formă medicamentoasă solidă -compusă,dozată,divizată

pentru uz intern cu conținut de substanță colorantă –
aetacridin lactat(B) și substanță obișnuită,macrocristalină-
zahăr.Se petrece controlul dozelor.
Calcule:
Etacr. 0,05x10=0,5
zahăr. 0,15x10=1,5
Mtot=2,0
mp=0,2 N10

Tehnologia de preparare
La mojar se triturează 1,5g de zahăr, se trece cantitativ pe
o capsulă de hîrtie .Apoi se întroduce o,5g de etacridin lactat
Și restul cantității de zahăr de pe capsula de hîrtie.Conținutul
se amestecă pînă la omogenitate. Se ambalează în capsule
pergamenate sau gelatinoase. Se etichetează pentru uz
intern(verde).
 D.V.S
Data Nrețetei
Sacchari 1,5
Aethacridini lactatis 0,5
Mtot= 2,0
mp=0,2 N10

A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Rp: Codeini phosphatis 0,03
Camphorae 0,05
Sacchari 0,25
Misce fiat pulvis
D.t.d. N 10
S. Intern, câte o pulbere de 3 ori în zi.

Controlul dozelor: după FR X: d.u.max-0.1 ; d.24h max-0,3

după prescr.: d.u.- 0,03 ; d.24h- 0,09
Calcule:
Codein: 0,03x10=0,3
x
Camp: 0,05x10=0,5; alcool etilic 96%(1,0- gtts)-Vgtts
Zah: 0,25x10=2,5
Mtot=3,3
Mp=0,33 N10
 D.V.S
Data Nr.
Sacchari 2,5
Camphorae 0,5
Spiritus aethylici 96% - Vgtts
Codeini phosphatis 0,3
Mtot=3,3
mp=0,33 N10
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
PULBERI COMPUSE CU SUBSTANȚE EFLORESCENTE

Prin pierderea apei de cristalizare ele se transformă

din substanțe cristaline în substanțe amorfe si mai
pulverulente (natriu carbonat, acid citric, codein
fosfat, morfin clorhidrat, cafeina etc)
Substanțele eflorescente = substanțe cu apa de
cristalizare care au tendința de a pierde în anumite
condiții:
-conservare
- temperatură
-triturare
La încorporarea substanțelor eflorescente în pulberi
apar o serie de probleme:
-umezirea pulberii compuse datorită apei eliberate
din substanța eflorescentă;
-reacții chimice nedorite intre componente;
– reacții care nu ar fi avut loc in condiții de umiditate
corespunzătoare;
-modificarea dozajului – de aceea ori de câte ori se
prescriu substanțe eflorescente farmacistul are
obligația să inlocuiască substanțele cristaline cu cele
uscate in cantitate echivalentă.
PULBERI COMPUSE CU SUBSTANȚE
HIGROSCOPICE ȘI DELICVESCENTE

Substanțele higroscopice si delicvescente rețin sau

absorb umiditatea din aer in condiții defectuoase de
păstrare. Se deosebesc prin cantitatea de apă
absorbită:
-substanțele higroscopice se umezesc in prezența
umidității atmosferice.
-substanțele delicvescente se pot dizolva in apa
absorbită.Cantitatea de apă absorbită depinde de
natura substanței si umiditatea atmosferică.
Exemple de substante higroscopice:
 -NaBr 
 -NH4Br 
 -NaI
 -Fenobarbital sodic

Reguli:
   -cîntarirea,pulverizarea, amestecarea substanțelor
higroscopice sau delicvescente se va face cât mai repede
pentru a evita un contact îndelungat cu aerul .Cîntărirea
lor se va face pe hârtie cerată.
Tehnologia de preparare a pulberilor cu conţinut de
substanţe toxice şi puternic active
 Substanţele din lista A şi B şi cele cu acţiune
stupefiantă se vor adăuga în componenţa pulberilor în
ordinea descreşterii toxicităţii.
 Dacă substanţele din lista B vor fi prescrise în aceiaşi
cantitate se va recurge la tabelul pierderilor în porii
mojarului.
 Dacă substanţele din aceiaşi grupă după toxicitate vor
fi prescrise în cantităţi diferite se vor încorpora în
componenţa pulberii în ordinea creşterii masei
acestora, după ce porii mojarului vor fi astupaţi.
Rp: Promedoli 0,025 ,,A” cu acț. stupefiantă
Codeini 0,015 ,,B”cu acţ. stupefiantă
Phenobarbitali 0,05 ,,B”
Analgini 0,2 ,,B”
Sacchari 0,25
Misce fiat pulvis
D.t.d. N10
S. Intern, câte o pulbere de 3 ori în zi după mese, cu
acţiune analgetică puternică.
Controlul dozelor:
Pentru promedol:
După FR X: d.u.max- 0,05 După presc.:d.u.- 0,025
d.24h max-0,2 d.24 h.- 0,075

Pentru codeină:
După FR X: d.u.max-0.1 După presc.:d.u.- 0,015
d.24h max-0,3 d.24 h.- 0,045

Pentru fenobarbital:
După FR X: d.u.max- 0,2 După presc.:d.u.- 0,05
d.24h max- 0,5 d.24 h.- 0,15

Pentru analgină:
După FR X: d.u.max-1,0 După presc.: d.u.- 0,2
d.24h max-3,0 d.24 h.- 0,6
 Calcule:
2. Promedol: 0,025 x 10= 0,25
3. Codeină: 0,015 x 10= 0,15
4. Fenobarbital: 0,05 x 10 = 0,5

5. Analgină: 0,2 x 10 = 2,0

1. Zahăr: 0,25 x 10 = 2,5
Mtot= 5,4 mp= 0,54 N10
 DVS
Data Nr.
Sacchari 2,5
Promedoli 0,25
Codeini 0,15
Phenobarbitali 0,5
Analgini 2,0
Mt= 5,4 mp= 0,54 N 10
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
 Pulberi cu conținut de substanțe toxice. Triturațiile.
Substanțele active se vor adăuga la mojar în primul rînd,dacă nu sunt alte
excepții.
Dacă cantitatea de substanță toxică este mai mică decăt 0,05 g
din cantitatea totală de pulbere pentru a nu avea pierderi în procesul de
cîntărire şi pentru a ușura lucrul farmacistului, în practica farmaceutică
se folosesc triturațiile.

Triturații- amestec dintre substanța activă și un diluant.

(lactoza, zaharoza, zahăr lactic). Se prerară în farmacii în raport 1:100 și 1:10.
Se prepară în cantități mici. Se păstreză în safeu.
Exemplu:
Trituratio Atropini sulfatis (1: 100)
1,0 de atropin sulfat și 99,0 de zahăr lactic.
Rp: Atropini sulfatis 0,00025
Papaverini hydrochloridi 0,01
Sacchari 0,3
Misce fiat pulvis
D.t.d. N10
S.Intern,cîte o pulbere de 2 ori în zi după mese.
Calcule:
Atropin: 0,00025x10=0,0025 (este mai mică ca 0,05),deci se va folosi
Trituraţie Atropin sulfat (1:100) - 0,0025 x 100=0,25
Papaverin h/h: 0,01x10=0,1
Zahăr: 0,3x10=3,0 -0,25=2,75
Mtot=3,1
mp=0,31 N 10
 Controlul dozelor:

Pentru atropin sulfat:

După FR X : d.u.max- 0,001 După presc.: d.u.- 0,00025
d.24.ore.max- 0,003 d.24 ore- 0,0005

Pentru papaverină h/h:

După FR X : d.u.max- 0,2 După presc.: d.u.- 0,01
d.24.ore.max-0,6 d.24 ore- 0,02
Tehnologia de preparare
La mojar se triturează 2,75g de zahăr, se trece cantitativ
pe o capsulă de hîrtie. Apoi se adaugă o,25g de trituraţie de
atropin sulfat (1:100) şi 0,1g de clorhidrat de papaverină.
Conţinutul se amestecă şi la el în reprize se adaugă restul
cantităţii de zahăr de pe capsula de hîrtie. Se amestecă pînă la
omogenitate. Se ambalează în capsule pergamenate sau
gelatinoase. Se etichetează pentru uz intern (verde), cu
menţiunile:
 A se comporta cu precauţie;
 A se păstra la loc uscat şi ferit de lumină;
 A se păstra în locuri ferite de copii.
Forma farmaceutică se pregăteşte pentru eliberare. Se sigileaza.
 D.V.S ,,A”
Data Nr.
Sacchari 2,75
Trituratio Atropini sulfatis (1:100) - 0,25
Papaverini hydrochloridi 0,1
Mtot=3,1
mp=0,31 N10

A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Pulberile cu extracte
Extractele prezintă preparate alcoolice concentrate
obținute din drog vegetal medicamentos. După
consistență avem extracte : sicca(1:2)
spissa(1:1)
fluida(1:2)
1. Dacă în prescripție nu este indicat consistența extractului, de regulă
farmacitul trebuie să folosească extract dens(1:1).
2. Prepararea pulberilor cu extracte uscate se face conform regulii
generale de preparare a pulberilor.
3. Dacă este indicat extract dens, acesta se va căntări pe o hîrtie de filtru
apoi se va transfera în mojar la care se va adăuga q.s. picături de alcool
etilic.
4. Dacă este prescris extract fluid, acesta se va adăuga în
ultimul rînd la mojar cu picătura.

Rp: Extracti Belladonnae 0,03 ,,B”

Papaverini hydrochloridi 0,02 ,,B”
Sacchari 0,3
Misce fiat pulvis
D.t.d. N10
S.Intern, cîte o pulbere de 3 ori în zi după mese.
Controlul dozelor (obligator)
calcule:
Extr.uscat mătr.(1:2) 0,03x2=0,06x10=0,6
Papaverină: 0,02x10=0,2
Zahăr: 0,3x10=3,0
Mt=3,8
mp=0,38 N10
D.V.S
data Nr.
Sacchari 3,0
Papaverini hydrochloridi 0,2
Extracti Belladonnae sicci (1:2) 0,6
Mt=3,8
mp=0,38 N10
A preparat:
A verificat:
A eliberat:
Dacă folosim extract dens:
calcule:
Extr.dens mătr. (1:1) 0,03x10=0,3
Papaverină: 0,02x10=0,2
Zahăr: 0,3x10=3,0
Mt=3,5
mp=0,35 N10

D.V.S
data Nr.
Sacchari 3,0
Extracti Belladonnae spissi (1:1) – 0,3
Spiritus aethylici gtts. q.s
Papaverini hydrochloridi 0,2
Mt=3,8
mp=0,38 N10 A preparat:
A verificat:
A eliberat:
CONTROLUL CALITĂȚII PULBERILOR

1. Omogenitatea

Pulberile trebuie să prezinte un aspect uniform –

întinse în strat subțire pe o lamă de sticlă și examinate
cu lupa care mărește de 4,5 ori nu trebuie să prezinte
aglomerări de particule.
2. Masa totală pe recipient
-se efectueaza în cazul pulberilor nedivizate-se cantărește
individual conținutul din 10 recipeinte- față de masa declarată, se
admit abateri de ± 1-5%.

3. Uniformitatea masei

Uniformitatea fineții pulberilor se determina astfel:
20 g pulbere se introduce în sita prevazută cu capac şi recipient,
specificată în monografia respectivă şi se agită, dacă nu se prevede
altfel, timp de 20 de minute.
Rezidiul de la cernere obținut cu sita specificată nu trebuie să fie
mai mare de 5% și nu trebuie sa fie mai mic de 60%, daca nu se
prevede astfel.
4. Pulberile aplicate pe răni, plăgi, pielea sugarilor
trebuie sa fie sterile.