COORDONAREA REACAȚIILOR COMUNITARE FAȚĂ DE

VIOLENȚA DOMESTICĂ
PARTEA A II A
DESZVOLTĂRI ȘI ADAPTĂRI VIITOARE ALE MODELULUI DULUTH

PROF. COORDONATOR: IRIMESCU GABRIELA

MASTERAND: PAUN GEORGIANA-ELENA
Date despre autor:
Pence a trait între anii 1948-2012 și a fost un savant și activist social dar si co-fondatoarea modelului
Duluth, model care a fost folosit în toate cele 50 de state din SUA. Ea este creditată pentru
crearea Modelului Duluth de intervenție în cazurile de violență domestică, Răspuns comunitar coordonat
(CCR), care folosește o abordare colaborativă interinstituțională care implică poliție, probațiune, instanțe și
servicii umane ca răspuns la abuzurile domestice. A obținut doctoratul în sociologie de la Universitatea din
Toronto în 1996. Ea a fondat Praxis International în 1998 și a fost autorul principal și arhitectul auditului
instituțional Praxis, o metodă de identificare, analiză și corectare a eșecurilor instituționale de a proteja
oamenii atrași de sistemele de servicii juridice și umane din cauza violenței și a sărăciei. Aceata a fost
director executiv a Praxis International pânâ la la sfaritul anului 2011 și a murit în anul 2012 de cancer la
sâni.
 Modelul Duluth este considerat unul dintre cele mai de succes proiecte de răspuns comunitare
coordonate, acesta fiind adaptat pentru a fi utiluzat în comunitâțile din diferitele colțuri ale lumii.
Acesta, are ca obiectiv principal să protejeze victimele împotriva abuzurilor continueși folosește o
abordare interinstituțională care aduce împreună justiția, serviciile sociale dar și intervențiile
comunitare în curul acestui obiectiv.
Partea a II a a cărții se concentrează pe noi adaptări ale modelului Duluth prin încercarea de a
înțelege cât mai profund și în esență problema cu care se confruntă comunitățile atunci cănd vine
vorba despre violența domestică. A doua partea cuprinde încă 4 capitole, venind în continuarea celor 9
mai sus menționate.
 A doua parte a cărții începe cu capitolul 10 și face o analiză atât a violenței bărbatului asupra
femeiei, cât și a motivului femeiei care recurg la violența odată ce au fost și ele victime.
Investigarea se face prin prisma sentimentală și psihologică, a reacției pe care o dezvoltă femeile la
agresiunea resimțită. Ca metodologie a acestei investigări s-au folosit 32 de subiecți feminini care
au fost intervievate și a căror mărturii au condus la următoarele concluzii:
Femeile folosesc de obicei violența pentru aparare, după ce ai fost agresate;
Urmarile fizice pe care le provoacă agresivitatea femeilor asupra bărbaților sunt diferite de față
de urmarile lasate de barbat asupra femeiei;
În urma folosirii violenței femeile declară pierderi de memorie și faptul că acționau din cauza
adrenalinei, inconștient
Intimidare, izolare, control fiannciar și abuz sexual sunt doar câteva situații prin care trec
femeile
 În capitolul 11 se discută despre violul marital, ce este acesta dar și caracteristici cum ar fi:
folosirea forței și constrângerea (îndeplinirea datoriei de soție), amenințări ( nu îi mai oferă bani
sau favoruri) și s-a făcut o comparație între violența fizică și cea sexuală. Tot aici avem și
enumerate tipurile de viol marital: violul însoțit de bătaie, violul osesiv, violul bazat exclusiv
pe forță. Oricare dintre aceste tipuri are un impact foarte mare asupra victimei, poate chiar mai
mare decât violul provocat de un strain: „ când ești violată de un străin trăiești cu o amintire
înspăimântătoare, când ești violată de soțul tău traiești cu violatorul”.
 Capitolul 12 vorbește despre proiectul Hamilton și intervențiile asupra abuzului. Acesta s-a
lansat în anul 1991 și are ca principii: intervenția în toate cazurile în care s-au săvârșit acte de
violență, oferirea de consiliere femeilor și susținere pentru nevoile lor, punerea la punct a
protocoalelor pentru abordarea violenței domestice și monitorizarea acestora pentru a fi respectate,
responabilizarea agresorilor prin impunerea de sancțiuni severe și evaluarea practicilor de
intervenție pentru ca victima să fie în siguranță.
 Al 13- lea capitol ne prezintă o analiză din perspectiva a două țări, Marea Bitanie ( Londra) și
Australia ( Australian Capitan Territory) Proiectului de Intervenție în cazul Abuzurilor ( DAIP) și
modelul Duluth. În nici una din cele două țări nu s-a implementat în întregime modelul Duluth,
lucrându-se încă la dezvoltarea lui. Totuși, fiind aplicat acest model într-un întreg oraș s-a oferit un
exemplu concret pentru cei aflați în poziții cu influiență și putere din comunitățile respective
despre ceea ce se poate face.
„ Modul de abordarea a problemei s-a bazat pe înțelegerea clară a dinamicii puterii de
influență în sferele personale, instituționale și sociale. Analiza politică a fost sofisticată, dar
adoptarea metodologiilor de schimbare managerială frecvent folosite în corporațiile private a dat
rezultate.”
 Lucrarea a adus multe elemente de noutate în ceea ce privește protecția victimelor abuzurilor în
familie dar a atins și un subiect foarte sensibil pe care multe societăți îl consideră tabu și anume
violul marital. Consider că este foarte mare lucru și important doar faptul că s-a ajuns la menționarea
acestui lucru și că multe dintre femei au ajuns la conștientizarea gravității situației. În același timp s-a
realizat și o educare a societății în privința măsurilor care ar trebui să fie luat în aceste cazuri și să nu
se treacă cu vederea peste. Consider că această lucrarea este potrivită atât pentru specialiști din
domeniul socio-uman dar și cititorilor de rând în special pentru a se aduce la cunoștință impactul
violenței în familie dar și pentru a face oamenii să realizeze ca aceasta este într-adevăr o problemă
reală.