Educatie pentru

alaptare !
 Agenda
- Fiziologia si anatomia sanului
- Mamogeneza
- Lactogeneza I, II, III
- Involuția
- Producerea si eliberarea LM
- Descriere anatomică a sanului
- Compoziția LM
- Beneficiile alăptării pentru copil si mama
- Atașarea la san, situatii dificile întalnite în perioada alăptării
- Poziții de alăptare
- BFHI
 Abstract

Este recunoscut faptul că alăptarea este metoda optimă de alimentație a

nou-născuților la termen, exclusiv până la vârsta de 6 luni, urmată de
diversificare în paralel cu alăptarea până la vârsta de 2 ani și peste. Beneficiile
alimentației cu lapte matern pentru nou-născuții sănătoși, la termen, pentru
prematuri și pentru mamele lor sunt multiple. În plus, noi cercetări descoperă
avantaje suplimentare. Cunoașterea lor de către cadrele medicale este
importantă, în condițiile în care rata alăptării în România este cea mai mică din
Uniunea Europeană ( aprox. 30%), pentru a putea oferi argumente proaspetelor
mame care să le poată ajuta să decidă informat dacă alăptează și pentru ce
durată.
 Fiziologia si anatomia lactatiei
Sânul este glanda cu secreție lactată care ajunge la o dezvoltare completă
odată cu procesul sarcinii și al nașterii. Cunoașterea anatomiei și a fiziologiei
lactației este importantă pentru a înțelege mecanismul de funcționare, dar și
din punctul de vedere al implicațiilor clinice și terapeutice.
Sânul – organ endocrin care trece prin procesele de creștere, diferențiere și
lactație ca răspuns la schimbările hormonale și de stimulare. Suferă schimbări
majore de formă, mărime și funcție de la naștere până în timpul sarcinii,
lactației și în timpul involuției .
Lactația completează ciclul matern reproductiv, etapele fiind următoarele:
Mamogeneza
Lactogeneza I – diferențierea secretorie
Lactogeneza II – activarea secretorie
Lactogeneza III – galactopoeza
Involuția
 Mamogeneza
Mamogeneza

Reprezintă dezvoltarea glandei mamare în vederea alăptării: creșterea

mărimii, a greutății, proliferarea sistemului canalicular și glandular, în
perioada fetală, adolescentă și în perioada adultă.

Glanda mamară trece prin 3 faze importante de creștere și dezvoltare

înainte de sarcină și lactație:
în uter;
în primii doi ani de viață;
la pubertate
 Dezvoltarea pubertara

Dezvoltarea sânului uman implică două procese diferite:

organogeneza și producerea laptelui. Organogeneza implică
creșterea lobulară și ductală, începe înainte și continuă după
pubertate, determinând creșterea parenchimului sânului cu masa
de țesut gras înconjurătoare. Când fetițele au între 10 și 12 ani,
chiar înaintea pubertății, arborescența ductală se extinde, ductele
existente se lungesc, ramificând capătul ductal în creștere și
monopodial – prin creșterea mugurilor în părțile laterale ale
ductelor.
 Dezvoltarea pubertara
• În timpul acestei perioade de creștere rapidă, ductele pot
dezvolta muguri terminali bulboși. Formarea mugurilor
alveolari începe după 1 an sau 2 de la debutul menstrelor.
Ramificarea în noi muguri alveolari continuă timp de câțiva
ani, producând lobii alveolari.
 Mamogeneza in Sarcina
Mamogeneza din sarcină (până în săptămâna 16)
Se produce proliferarea celulelor epiteliale, ramificarea ductelor,
formarea lobulilor, apariția alveolelor, creșterea vascularizației, secreția
celulelor este inhibată de steroizi, în special  progesteron, este transferată în
plasmă prin joncțiunile  largi intercelulare.
Hormonii implicați:
• Hormonul lactogen placentar, prolactina, gonadotropina umană corionică –
accelerează creșterea glandei mamare.
• 17 beta-estradiol implicat în creșterea și proliferarea epitelială.
• Glucocorticoizii cresc formarea lobulilor.
• Estrogenul – crește în sarcină, stimulează ramificarea ductelor.
• Prolactina: necesară pentru dezvoltarea completă, secretată de hipofiza
anterioară, stimulează receptorii prolactinici pentru inițierea secreției lactate
având un nivel crescut în sarcină și somn.
• Progesteronul: crescut în sarcină, stimulează dezvoltarea lobuloalveolară,
inhibând activitatea secretorie, sensibilizează celulele mamare la acțiunea
insulinei și a factorilor de creștere, poate fi implicată în lactogeneza II
 Lactogeneza I

Lactogeneza I (din săptămâna 16 până la 30 h post-partum)

• În această perioadă începe activitatea celulară secretorie și producerea
laptelui. Se realizează sub influența HLP(hormon lactogen placentar) și a
factorilor de creștere. Hormonii tiroidieni cresc răspunsul celulelor
mamare la prolactină. Hormonii reproductivi necesari: estrogen,
progesteron, HLP, prolactină. Hormoni metabolici suportivi:
glucocorticoizi (cortizol, insulină). Colostrul ante-partum arată prezența
lactozei, cazeinei și a alfa-lactalbuminei. Colostrul este prezent la naștere.
 Lactogeneza II
Lactogeneza II (de la 30-72 h post-partum până în Z9) – instalarea secreției lactate

• Este declanșată de eliminarea placentei. Eliminarea placentei scade nivelul de

HLP, estrogen, progesteron și determină creșterea nivelului de prolactină.
Prolactina se secretă în ritm circadian, rata de secreție a prolactinei este
influențată de mesele frecvente sau de golirea frecventă a sânului.

Întârzierea instalării lactogenezei II poate fi dată de:

• folosirea fluidelor iv

• nașterea medicalizată (operație cezariană, faza a II-a lungă a travaliului)

• boli ale mamei (diabet zaharat I, obezitate, istoric de mamoplastie pentru

reducție, hipoplazie, sindrom de ovare polichistice, infertilitate, disfuncții
tiroidiene, retenție placentară)
 Lactogeneza II
Implicările prolactinei în lactogeneza II:
• Nivelul de prolactină crește după expulzia placentei, în funcție de frecvența,
intensitatea și durata stimulării mamelonare. Nivelul prolactinei scade la 50%
în săptămână I post-partum
• Este secretată într-un ritm circadian (cu niveluri mai crescute noaptea)
• Prolactina este necesară pentru secreția laptelui, dar nivelul prolactinei nu este
direct proporțional cu volumul de lapte produs .

Teoria receptorilor de prolactină versus teoria nivelului de prolactină

• Alăptările frecvente la începutul lactației stimulează dezvoltarea de receptori
prolactinici în glanda mamară. Lactogeneza II se instalează mai devreme ca
urmare numărului crescut de receptori de prolactină
 Lactogeneza III
Lactogeneza III (din Z9 până la involuție)
• Este faza de menținere a lactației. Depinde de un mecanism local,
autocrin.
• Sinteza laptelui – controlată prin 2 mecanisme:

• proteina FIL (feedback inhibitor of lactation) este o proteină secretată de

lactocite, ce exercită un efect de feedback – al secreției lactate. Cu cat
sânul se va goli mai mult, cu atât se va produce mai mult lapte.
• teoria receptorilor de prolactină: distensia(alungirea) alveolelor scade
preluarea prolactinei care necesită să se lege de receptorii de prolactină.
Conținutul de grăsime al laptelui matern

• Colostru – 67 kcal/dl

• Lapte matur – 75 kcal/dl

• Conținutul de lipide variază la fiecare masă, în funcție de

momentul zilei, în funcție de metabolismul matern,
greutatea mamei, dieta mamei, vârsta gestațională, durata
alăptării 
 Involutia
Se produce când sistemul de producere al laptelui nu mai este folosit.

Duce la apoptoza celulelor epiteliale secretorii. Variază ca durată, apare la

cca. 40 de zile după oprirea completă a alăptării. Depinde de tipul

înțărcării, dacă este abrupt sau gradual. Cu cât durează alăptarea mai

mult, cu atât și involuția durează mai mult .

Dezvoltarea glandei mamare poate fi influențată de:

• boli ale mamei

• medicamente/tratamente urmate de mamă (chimioterapie, radioterapie)

• traumatisme

• chirurgia toracică
 Producerea laptelui matern

Laptele matern se produce conform legii cererii și ofertei.

Sinteza laptelui
-se realizează prin mecanisme locale, autocrine care controlează sinteza, prin 
intermediul proteinei FIL.
-Este controlată separat în fiecare sân.
-Capacitatea de stocare variază între femei, crește cu  dimensiunea
sânilor/producția pe 24 de ore este aceeași.
-Rata de sinteză a laptelui este variabilă, între 17-33 ml/h.
-Stocarea laptelui are loc în alveole și ductele din apropiere .
 Eliberarea laptelui
Eliberarea laptelui se realizează printr-o componentă neuroendocrină:

• calea aferentă este declanșată de stimularea mamelonului, ajunge la

nivelul hipotalamusului care comunică cu hipofiza posterioară de unde se

eliberează oxitocină.

• poate fi declanșată de stimuli vizuali, auditivi, stimuli cerebrali.

• Unele femei simt reflexul de ejecție a laptelui (REL), simt contracții uterine

în primele zile post-partum, simt senzație de sete . Cantitatea de lapte

transferată este corelată cu numărul de REL, nu de timpul petrecut la sân.

 Anatomia sanului
Parenchimul sânului este format din 8-10 regiuni ductale care drenează către mamelon.

• Ductele migrează prin grăsimea mamară în timpul sarcinii cu creșterea progesteronului, estrogenilor și a

hormonului lactogen placentar, prolactinei și oxitocinei. Ductele care se formează se canalizează în primul și

al doilea trimestru de sarcină, terminându-se în ciorchini lobulo-alveolari, căptușiți de epiteliul alveolar,

locul în care se produce laptele.

• Unitatea alveolară este căptușită de o celulă epitelială specializată, numită lactocit. La unitatea alveolară

ajung capilarele, limfaticele și terminațiile nervoase.

• În imediata apropiere a membranei bazale sunt capilarele, aceasta fiind sursă de imunoglobuline, grăsimi și

alte componente necesare producerii laptelui matern.

• Sânul este localizat în fascia superficială, între coasta a doua și spațiul intercostal șase. Poate prezenta și 

prelungire în axilă, denumită coada lui Spence. Dimensiunea sânului nu este corelată cu funcția, dar poate

sugera capacitatea de stocare a glandei mamare. Dimensiunea sânului depinde de compoziția în grăsime.
 Coada lui Spance

• Este țesutul glandular care se  proiectează în

regiunea axilară. Este diferit față de țesutul
mamar supranumerar pentru că este conectat
cu sistemul ductal. Este o zonă cu risc de
mastită mai mare.
 Mamelonul
• Are un diametru mediu de 1,6 cm și o lungime de 0,7 cm.

• Prezintă deschiderea a 5-10 canale de  lapte la nivelul lui.

• Prezintă fibre ale mușchilor netezi, ce previn laptele să curgă continuu.

• Este foarte bine inervat.

• Erecția mamelonului este dată de contracția stratului intern muscular 

longitudinal și a stratului extern circular. Mamelonul devine mai mic, mai ferm,
mai proeminent  ajutând atașarea. Venostaza scade suprafața mamelonului.

• Există mameloane pseudo-ombilicate, plate și retractile

San-lactatie
 Areola si Glandele Montgomery

• Areola este elastică, cu un diametru mediu de 6,4 cm. Este formată din

musculatură netedă, fibre de țesut conjunctiv, elastic și colagen în așezare

circulară. De obicei se mărește și colorează în sarcină .

• Tuberculii Montgomery conțin deschideri ale glandelor sebacee,

lactifere și sudoripare. Se măresc în sarcină, seamănă cu coșurile, secretă

o substanță care protejează și lubrifiază sânul. Poate produce o cantitate

mică de lapte. Ajută nou-născutul să localizeze sânul .

 Structura glandei mamare
• Glanda mamară este formată din 15-20 de lobi. Fiecare lob conține între 10 și 100 de alveole. Există

conexiuni între lobi. Ductele lactifere se termină în 5-10 deschideri la nivelul mamelonului. Stroma

glandei mamare este formată din țesut conjunctiv, țesut gras, vase de sânge,  nervi, vase limfatice,

ligamentele lui Cooper. Cercetări recente ultrasonografice realizate de Ramsay și colaboratorii săi au

schimbat modul în care s-a crezut că este alcătuit parenchimul glandei mamare:

• numărul de terminații ductale la nivelul mamelonului au fost în jur de 9, față de peste 10 descrise

anterior, fără a exista diferențe semnificative statistic între cei doi sâni

• ductele se ramifică sub areolă, foarte aproape de mamelon

• nu au dilatațiile cunoscute sub numele de sinusuri lactifere

• ductele nu sunt dispuse radial și există anastomoze multe și ramificații ale ductelor, existând conexiuni

între lobi

• țesutul glandular mamar este în majoritatea lui în proximitatea mamelonului, în primii 3 cm de mamelon
 Compozitia LM
• Laptele matern poate fi considerat un sistem biologic dinamic specio-
specific, care conține factori specifici bioactivi și imunomodulatori:
hormoni gastrointestinali, imunoglobuline, lactoferină, lizozim,
oligozaharide, nucleotide, factori de creștere, enzime, antioxidanți și
componente celulare care asigură apărarea gazdei împotriva
infecțiilor și modulează răspunsul imunologic și modifică flora
bacteriană intestinală. Laptele matern este sursa cea mai bogată de
imunoglobulină A .
Sistemul imunitar al nou-născuţilor este imatur la naştere,
continuând să se dezvolte până după vârsta de 2 ani. Studiile arată că
alăptarea protejează sugarii împotriva diareii, infecţiilor respiratorii şi
a otitei medii. Alăptarea exclusivă este asociată cu cea mai mică rată
de îmbolnăvire, laptele de mamă, în orice cantitate ar fi, are efecte
benefice asupra sănătăţii copilului 
 Compozitia LM
•  În ceea ce priveşte celulele vii din laptele de mamă, ele includ
macrofage, limfocite, neutrofile, celule epiteliale, ajungând la
4 000/mm cub. Celulele pot supravieţui mediului gastric, deoarece, în
timpul alăptării, pH-ul gastric creşte de la 0,5 la 6 şi pot traversa
peretele mucoasei intestinale 
• Alăptarea influenţează colonizarea florei intestinale. Copiii alăptaţi au
intestinul colonizat în mare parte cu Lactobacillus bifidus, în timp ce
populaţia gram-negativă este foarte slab reprezentată. Numărul mare
de bifidobacterii determină scăderea pH-ului intestinal, ceea ce
previne dezvoltarea altor agenţi patogeni cum ar fi E. coli, Salmonella,
stafilococi, rotavirus etc.
Alaptarea= Iubire
 Alaptarea= Iubire

 Organizația Mondiala a Sanatatii recomandă alaptarea exclusiva

pană la varsta de 6 luni si începerea diversificarii dupa această
varstă, continuind în paralel și alăptarea pană la 2 ani.
Laptele matern este un aliment miracol, atat pentru copilul tau,
cat si pentru tine!Laptele matern conține peste 200 de compuși încă
nedescoperiți
OMS si UNICEF recomanda:
• să initiezi alaptarea chiar din prima oră după naștere
• pentru primele 6 luni, alaptarea sa fie exclusivă: bebelusul va primi
doar lapte matern, fară alte alimente sau lichide, incluzand apa
• Hranirea la cerere, în timpul zilei sau noptii
 Alaptarea= Iubire
Beneficii
Pentru bebelus, laptele de mama este speciospecific, hrana
naturala perfecta care il ajuta sa creasca si sa se dezvolte
perfect:
• este un aliment total, continand toti nutrientii si apa de care
are nevoie copilul pentru primele 6 luni de viata
• contine anticorpi care protejeaza bebelusul împotriva
alergiilor si infectiilor (raceli, diaree, etc.)
• ajută la dezvoltarea optimă a creierului
• este usor de digerat, întodeauna proaspat, si la temperatura
optima(digestie-scaun, compoziția LM)
• Alăptarea are avantajul creării unei legături speciale între
mamă și copil, ajută la stabilirea atașamentului dintre cei doi 
 Alaptarea= Iubire
Beneficii pentru mama
De la efectul oxitocinei asupra uterului până la
beneficiile emoţionale, alăptarea dă multe motive
mamei să fie fericită cu alegerea ei. Nu numai că va
continua procesul natural început cu concepţia şi
sarcina, dar are efecte pozitive pe termen scurt, dar şi
lung asupra sănătății ei. Imediat după naştere, suptul
repetat al nou-născutului eliberează oxitocină. Acest
hormon are rol atât în excreţia laptelui (cunoscut ca
reflexul de ejecţie a laptelui), dar produce şi contracţii
uterine care ajută la involuţia uterului şi la o întoarcere
mai rapidă la dimensiunile dinainte de sarcină şi previne
apariţia hemoragiilor de la acest nivel . 
 Alaptarea= Iubire
Beneficii pentru mama
Mamele care alăptează sunt amenoreice pentru multe luni, media este de 14 luni, în cazul unei
alimentaţii la sân nerestricţionate. Datorită acestui lucru, se produce conservarea fierului în
organismul mamei.
  Producerea laptelui este un proces metabolic activ care necesită între 200 şi 500 de calorii pe zi, ceea
ce echivalează cu 30 de ture de piscină sau cu mersul pe bicicletă la deal timp de o oră. 

Cancerele

• În acelaşi timp, alăptarea reduce rata cancerului de sân, ovarian şi uterin . Acest lucru poate fi explicat

de faptul că, în absenţa alăptării, există cicluri ovulatorii repetate şi o expunere la niveluri mari de

estrogen. În acelaşi timp, alăptarea între 6 şi 24 de luni în timpul perioadei reproductive a unei femei

reduce riscul cancerului de sân cu 11-25%. Explicaţia poate fi legată de supresia ovulaţiei şi nivelurile

scăzute de estrogen, dar şi un efect local poate fi implicat, întrucât femeile care alăptau numai dintr-

un sân aveau rate ale cancerului mai mari la sânul din care nu au alăptat . Astfel, alăptarea reduce

riscul dezvoltării a trei din cele mai grave afecţiuni: cancerele, afecţiunile cardiovasculare şi
 Alaptarea= Iubire
sfaturi pentru alaptarea eficienta

- Se atașează corect copilul la san

- alaptează la cerere( 1,2,3 ore)
- 10-15 minute la fiecare san (laptele de sfarsit contine mai
multă grăsime)
- se detensionează sanii daca este nevoie pentru a evita
angorjarea(întarirea)
- NU este necesară o igienă specifică a sanilor, sanii se
spala doar cu apa la temperatura camerei si se sterg cu un
prosop de bumbac( glandele Montgomery)
Atasarea corecta la san
Ragade
• Răni ale mamelonului
- atașare incorectă

Tratament
 Corectarea atașării
 Sanii la aer după alăptare
 LM pe mamelon
 Lanolină purificată –nu trebuie
spalat sanul înaite de supt
(Garmastan)
Sanii angorjati, Mastita , Abcesul mamar

• Complicații ale unei alăptări ineficiente

- atașare incorectă
- golire incompletă a sanilor
- canale blocate

Tratament- Protocol
 Continuarea alăptării… se pune copilul la san mai des
 Corectarea atașării și detensionarea sanilor
 Masaj specific
 Comprese calde-reci
 Recomandă tratament compatibil cu alăptarea(antibiotice,
galactogoge, antiinflamatoare )- e-lactancia.org
 Necesare alaptarii
• Pompa de muls
• Protectii silicon pentru ragade
• SNS
• Pansamente sterile
• Prosoape bumbac
• Lanolina

• Galactogoge(doar cu recomandare)
• Sutiene specifice
alăptării
 Maternitati prietene cu
bebelusii!

10 pași

• Existența unei politici scrise privind alăptarea, comunicată în mod curent întregului
personal medical.
• Instruirea întregului personal medical, asigurându-le competențele necesare pentru a
implementa această politică.
• Informarea tuturor femeilor însărcinate asupra beneficiilor și gestionării alăptării.
• Ajutarea mamelor să inițieze alăptarea în prima jumătate de oră de la naștere- Skin to
skin
• Să nu se ofere bebelușilor altceva în afară de lapte matern, cu excepția indicațiilor
medicale.
• Practicarea rooming-in – permiterea mamelor și a bebelușilor să rămână împreună 24
ore/zi.
• Încurajarea alăptării la cerere.
 Carti recomandate

• Ghidul pentru alăptare- Jack Newman

• Diversificarea naturală - GillRapley &Tracey
Murkett
• Mama și copilul - Dr. A.J.R. Waterson
• Parenting necondiționat - Alfie Kohn