Electronică

Ș.l. Dr. ing. Iulia Clitan

Cursul 2

Iulia.Inoan@aut.utcluj.ro
Tel: 0742 267884

1
Cuprins
 Dioda semiconductoare

 Redresarea monofazata
 Monoalternanță
 Dublă alternanță

 Redresare trifazată

2
Dioda semiconductoare
 Diodele semiconductoare sunt dispozitive electronice
formate dintr-o jonctiune pn, la extremităţile căreia sunt
fixate conductoare de legătură, în contact metalic cu
regiunea p, respectiv n.

3
Dioda semiconductoare
 Diodele semiconductoare sunt dispozitive electronice
formate dintr-o jonctiune pn, la extremităţile căreia
sunt fixate conductoare de legătură, în contact
metalic cu regiunea p, respectiv n.
 Contactul la regiunea p se numeşte anod, iar cel la
regiunea n catod.

 Se caracterizează prin conducţie unidirecţională a

curentului electric:

 Simbolul electric:

4
Polarizarea diodei semiconductoare
 Punerea sub tensiune a unei diode semiconductoare se
numește polarizare.
 Dacă tensiunea aplicată este pozitivă, se spune că dioda
este polarizată direct. În cazul în care tensiunea pe diodă
este negativă, se spune că aceasta este polarizată
invers.

 trecerea curentului
direct, de la anod la
catod este redată
prin sensul săgeţii
din reprezentarea
convenţională.

5
Polarizarea diodei semiconductoare
 Pentru ca dioda să conducă, este necesar ca potenţialul
sursei exterioare să fie mai mare de 0,2 V pentru Germaniu
şi de 0,6 V pentru Siliciu (tensiunea de prag a diodei)
 pentru ca să fie depăşită bariera de potenţial din zona joncţiunii care
apare în mod natural atunci cand am realizat joncţiunea p-n, dar nu
aplicăm nici un câmp electric exterior.
 Mărimile electrice ale diodei semiconductoare și ecuația de
funcţionare
iA  UA  
iA  I S  exp    1
  UT  
UA
tensiune termică;
curent de saturaţie;
valori de ordinul nA 25mV la T=25oC

6
Caracteristica statică de funcţionare
 Funcţionarea diodei este descrisă prin
intermediul unui grafic denumit
caracteristica statică de funcţionare .
 Aceasta furnizează informaţii despre modul
în care curentul prin diodă variază în funcţie
de tensiunea care se aplică între
terminalele acesteia.
 UD reprezintă tensiune de polarizare directă
a diodei;
 UBR este tensiunea inversă de polarizare a
diodei;
 În cazul în care tensiunea de polarizare
inversă, UBR, aplicată diodei depăşeşte
valoarea tensiunii de străpungere inversă,
dioda va conduce din nou. Acest mod de
lucru al diodei este însă periculos şi poate
conduce la distrugerea diodei.

7
Clasificarea diodelor
 După natura materialului semiconductor folosit sunt :
 diode cu siliciu;
 diode cu germaniu.
 După tehnologia de fabricaţie pot exista în principiu diode
 cu contact punctiform;
 aliate;

 difuzate;

 epitaxiale.

 După putere:
 de putere mică, pentru curenţi medii redresaţi mai mici de 3A;

 de putere medie, pentru curenti cuprinşi între 3A şi 30A;

 de putere, pentru curenti cuprinşi între 30A şi 200A;

 de mare putere, pentru curenti peste 200A.

8
Clasificarea diodelor
 După utilizare se diferenţiază următoarele tipuri :
 redresoare ( prescurtat DR), utilizate pentru conversia de energie din
curent alternativ în curent continuu. Se pot realiza atât din Ge, cât și
din Si;
 de comutaţie (DC), care realizează trecerea rapidă de la starea de
conducţie la cea de blocare;
 de semnal (DS), utilizate în circuite de extragere a informaţiilor
conţinute într-un semnal electric , care variază în timp, ca de exemplu
de detecţie şi amestec;
 stabilizatoare de tensiune sau diode Zener (DZ), care asigură între
terminalele lor o tensiune constantă , într-o gamă de curenţi
specificată ;
 varicap (DV), denumite şi diode cu capacitate variabilă, la care
capacitatea variază cu tensiunea aplicată;
 traductoare, care cuprind: fotodiode (F), diode electroluminiscente
(LED);
 speciale , incluzând diode tunel , Schottkey, Gunn.

9
Reprezentări convenționale

LED-ul

10
Performanțele unei diode redresoare

 Sunt caracterizate prin două mărimi limită, care nu

trebuie să fie depășite în timpul funcționării:
 Intensitatea maximă a curentului direct (Imax);
 Tensiunea inversă maximă (Uinv max).

 Există în prezent diode redresoare cu siliciu care suportă

curenți maximi direcți de mii de amperi și tensiuni inverse de
1600V.

 Un dezavantaj important al diodelor cu joncțiuni este acela că

ele nu pot fi utilizate la frecvențe mari de lucru.

11
Circuitul de redresare, redresorul
 Circuitul de redresare, redresorul - un circuit
electronic, capabil să transforme energia electrică de
curent alternativ în energie electrică de curent
continuu.

 Redresarea tensiunii alternative de rețea (cu frecvența

f=50 Hz) este necesară:
 pentru alimentarea dispozitivelor electronice din aparate și
instalații;
 pentru alimentarea altor consumatori de curent continuu, cum ar
fi: unele motoare electrice,instalatii electrochimice,acumulatoare,
etc

12
Schema bloc a unui redresor

Circuitul
Redresor
Transformator Filtru
Rezistenţă
Reţeaua de reţea (Sistem de
(Sarcină)
de netezire
Redresare)

U U
__

13
Schema bloc a unui redresor
 Transformatorul de rețea
 are rolul de a adapta tensiunea de la intrare la valoarea necesară
tensiunii de ieșire și de a micșora curenții de scurtcircuit.
 Circuitul de redresare
 Conține în structura sa elemente neliniare, care permit conducția
curentului într-un singur sens, pentru a obține o tensiune cu valoare
continuă diferită de zero.
 Filtrul de netezire
 are rolul de netezire a tensiunii redresate, prin reducerea pulsațiilor,
astfel încât tensiunea furnizată cumsumatorului să aibă o formă de
variație în timp apropiată de cea continuă;
 trebuie să atenueze cât mai puțin componenta continuă a tensiunii
redresate și să atenueze cât mai mult componenta alternativă a
acestei tensiuni.

14
Clasificarea redresoarelor
 Redresoarele se clasifică după numeroase criterii, cele
mai importante fiind:
 numărul de faze;
 tipul schemei;
 posibilitatea reglării tensiunii de ieșire.

 După numărul de faze al sursei, care este de obicei

rețeaua electrică, redresoarele se clasifică în:
 redresoare monofazate;
 redresoare trifazate.

15
Clasificarea redresoarelor
 După cum se redresează, o singură alternanţă sau
ambele, există:
 redresoare monoalternanţă - doar pentru reteaua monofazată;
 redresoare dublă alternanţă:
 redresoare cu transformator cu priză mediană,
 redresoare în punte;

 După posibilitatea reglării tensiunii de ieșire:

 redresoare necomandate;
 redresoare comandate.

16
Redresorul monofazat monoalternanţă
 Schema electrică:  Forme de undă
 ale semnalelor de intrare-ieșire:

 Forma de undă
 a tensiunii pe diodă

17
Redresorul monofazat monoalternanţă
 Pe durata alternanţelor pozitive ale tensiunii dioda
conduce,
 fiind polarizată direct, cu plus (+) pe anod și minus(-) pe catod.
 Pe durata semialternanţelor negative, dioda este blocată
 fiind polarizată invers , cu minus (-) pe anod și plus (+) pe catod.
 Tensiunea medie pe sarcină (Ud):

18
 Redresorul monofazat monoalternanţă
 Valoarea medie a tensiunii pe sarcină:

1T U Q max U I max 2  U Ief

U d  U med   U Q ( t )d( t )     0, 45 U Ief
T0   
 Valoarea medie a curentului prin sarcină:
U d U Im ax
I d  I med  
RL   RL
 Randamentul unui redresor monoalternanţă este de
40%. Pcc PI 4
  
Pca PL 2

19
Filtre de netezire
 Pentru îmbunatăţirea formei tensiunii pulsatorii
redresate, în vederea aducerii cât mai aproape ca formă
de tensiunea continuă, în paralel cu rezistenţa de sarcină
se intercalează un condensator ”C”,
 cu rol de filtrare a ondulaţiilor.

 Eficienţa filtrării depinde de valoarea capacităţii condensatorului

şi de valoarea rezistenţei de sarcină (RL).

20
Filtre de netezire
 Forma de undă a tensiunii la ieşirea din redresor în cazul
utilizării condesatorului de filtrare se prezintă în diagrama
de mai jos:

 D1 polarizată direct => C se încarcă de la tensiunea de intrare

prin rezistența foarte mică a diodei.
 D1 polarizată invers => C se descarcă pe rezistența de sarcină.
 Filtrarea este mai bună cu cât capacitatea condensatorului este
mai mare.

21
Filtre de netezire
 Forma de undă a tensiunii redresate și filtrate:

 Dimensionarea condensatorului de netezire:

 ΔUQ - tensiunea de ondulație (de brumm).
 fQ = 50 Hz. 0.25  I d
C
U Q  f Q

22
Aplicație
 Pentru circuitul din figura de mai jos , să se calculeze condensatorul C,
a.î. să genereze o tensiune de brumm ΔUQ de maxim 5%.

 Selectați apoi condensatorul potrivit pentru filtrare:

x
 Eficienţa filtrării depinde de valoarea capacităţii condensatorului şi de valoarea
rezistenţei de sarcină (RL).

23
Redresorul monofazat dublă alternanţă
 Îmbunătățirea formei de undă a tensiunii la bornele
sarcinii se poate obține prin utilizarea redresoarelor
dublă alternanță.

 Acest tip de redresor dublează componenta continuă a

tensiunii de ieșire.
 Redresoare dublă alternanţă:
 redresor cu transformator (trafo) cu priză mediană,
 redresor în punte;

24
Redresorul cu trafo cu priză mediană
 Schema electrică:  Formele de undă:

 Tensiunea redresată

25
Redresorul cu trafo cu priză mediană
 În prima jumătate de perioadă:
 tensiunea u11 este pozitivă, tensiunea u12 este negativă:
 intră în conducţie dioda D1 fiind polarizată direct.
 În acest interval de timp dioda D2 este blocată, fiind polarizată
invers.

 În a doua jumătate de perioadă:

 tensiunea u11 este negativă, iar tensiunea u12 este
pozitivă:
 intră în conducţie dioda D2 fiind polarizată direct.
 Iar dioda D1 se blochează, fiind polarizată invers.

26
Redresorul în punte
 Schema electrică:  Formele de undă:
 Tensiunea de intrare

 Tensiunea redresată

27
Redresorul în punte
 Diodele D1-D4 formează o configuraţie de punte.
 În alternanţa pozitivă:
 intră în conducţie diodele D1 și D3, fiind polarizate direct.
 În acest interval de timp, D2 şi D4 sunt blocate, fiind polarizate
invers.
 Pe durata alternanțelor negative:
 se deschid diodele D2 şi D4,
 iar diodele D1 şi D3 se blochează :
 La ieșirea din punte tot timpul o să avem (+) la borna cu
catod comun, și (-) la borna cu anod comun,
 Iar la consumator curentul circulă tot timpul în acelaș sens.

28
Redresorul în punte
 Punţi redresoare.

29
Redresorul monofazat dublă alternanţă
 Tensiunea medie pe sarcină (Ud):

 Valoarea medie a tensiunii pe sarcină, și a curentului

prin sarcină (Imed):
U I max 2 2  U I U Im ax
U d  U med  2   0 ,9  U I Id  2
    RL
 Randamentul unui redresor dublă alternanţă este de
81%. P P 8
  cc  I 
Pca PL 2

30
Redresorul monofazat dublă alternanţă
 Avantajele acestei redresări:
 forma de undă obținută este cât mai apropiată de cea continuă.
 Randamentul se dublează (81%) faţă de 40% în cazul
redresorului monoalternanţă;
 Redresorul dublă alternanţă realizează încărcarea simetrică a
reţelei de tensiune alternativă.
 Dezavantajele acestei redresări:
 Schema este mai complicată.
 Schema este mai costisitoare
 (secundar cu priza mediană, patru diode redresoare pentru redresorul tip
punte).

31
Redresorul monofazat dublă alternanţă
 Pentru îmbunatăţirea formei tensiunii pulsatorii
redresate, în vederea aducerii cât mai aproape ca formă
de tensiunea continuă, în paralel cu rezistenţa de sarcină
se intercalează un condensator ”C”,

 Eficienţa filtrării depinde de valoarea capacităţii condensatorului

şi de valoarea rezistenţei de sarcină (RL).

32
Redresorul monofazat dublă alternanţă
 Forma de undă a tensiunii redresate pentru cazul în care
redresorul dispune de un condensator de filtrare:

 Dimensionarea condensatorului de netezire:

fQ = 100 Hz.
0.2  I d


C
U Q  f Q

33
Aplicație
 Pentru circuitul din figura de mai jos , să se calculeze condensatorul C,
a.î. să genereze o tensiune de brumm ΔUQ de maxim 5%.

 Selectați apoi condensatorul potrivit pentru filtrare:

x
 Eficienţa filtrării depinde de valoarea capacităţii condensatorului şi de valoarea
rezistenţei de sarcină (RL).

34
Redresorul trifazat
 Transformă curentul alternativ trifazat în curent continuu.
 conţine câte o pereche de diode pentru fiecare fază.
 Schema electrică - Redresor trifazat în punte:

 O diodă funcţionează în
alternanţa pozitivă (D1,
D3, D5) şi cealaltă în
alternanţa negativă (D2,
D4, D6).

35
Redresorul trifazat
 Formele de undă ale semnalelor de intrare:

 Perioada (ωT) unei tensiuni de intrare este 360○ (2π rad).

 Tensiunile de intrare sunt defazate între ele cu 120 ○.
2
  120 
0
rad
3

36
Redresorul trifazat
 Formele de undă ale semnalelor de intrare-ieșire:

 la un moment oarecare conduc două elemente redresoare:

elementul redresor cu anodul supus la potenţial cel mai ridicat şi
elementul redresor cu catodul supus la potenţialul cel mai
scăzut.

37
Redresorul trifazat
 Funcționare:
 în intervalul t0-t1 conduc
elementele redresoare 5 şi 4 ;
t1-t2 conduc elementele
redresoare 5 şi 2 ; în intervalul
t2-t3 conduc diodele 3 şi 2;


t1  t 2  600  rad
3

38
Redresorul trifazat
 Funcționare:
 în intervalul t3-t4 conduc
elementele redresoare 3 şi 6 ;
în intervalul t4-t5 conduc
diodele 1 şi 6 ; în intervalul t5-
t6 conduc diodele 1 şi 4.

39
Redresorul trifazat
 Tensiunea medie pe sarcină (Ud):

 Valoarea medie a tensiunii pe sarcină:

  
U d  6 U f  cos( t ),   t   U d  ~ 2.34  U f
 6 6
 Uf reprezintă valoarea efectivă a tensiunii de fază.

40
Redresorul trifazat

 Redresarea curentului alternativ trifazat va conduce

la o formă mai dreaptă a curbei curentului continuu,
deci curba curentului continuu va conţine o
componentă alternativă mai scăzută.
 Acesta este şi principalul avantaj al redresării curentului
trifazat alternativ.

41 – The end