INVESTIŢIILE ÎN SISTEMUL

AFACERILOR

Capitolul I

Lector univ. dr. Mihail Bușu

mihail.busu@man.ase.ro
Evaluare
• Oficiu – 10 puncte
• Examen scris – 50 puncte
• Proiect – 30 puncte – 15 p. prezentare + 15 p. proiect
• Activitate seminar – 10 puncte
1.1. Investiţiile în sistemul economico – social

Prin investiţii se înţeleg toate cheltuielile ocazionate de

desfăşurarea unei activităţi cu scopul de a genera profit
Ex.
•dezvoltarea unei afaceri
•constituirea de depozite bancare
•tranzacţionarea de acţiuni şi obligaţiuni etc
Ce nu sunt investiţii
Cheltuielile cu:
•achiziţia de materii prime şi materiale, semifabricatele,
•utilităţile
•plata salariilor etc.

Acestea reprezintă un efort pentru desfăşurarea activităţilor

curente, fiind încadrate la categoria cheltuielilor din
exploatare.
Ce sunt investiţii
Cheltuieli efectuate pentru dezvoltarea unor
obiective economico-sociale noi necesare pentru:
•modernizare
•retehnologizare
•înlocuirea sau delocalizarea unor obiective
existente.
1.1. Investiţiile în sistemul economico – social

Conceptul de investiţii nu este limitat doar la fondurile

alocate activităţilor economice,
Are în vedere o diversitate de domenii şi activităţi:
•cu caracter social
•ecologic
•de natură educaţională, medicală sau militară etc.
Pierre Masse- definiţie
“schimbarea unei satisfacţii imediate şi sigure la
care se renunţă, în schimbul unei speranţe
viitoare ce s-ar obţine şi al cărui suport sunt
tocmai bunurile investite”, pe scurt, “o cheltuială
certă pentru un viitor incert”
• Conceptul de investiţii nu este limitat
doar la fondurile alocate activităţilor
economice.

Are în vedere o diversitate de

domenii şi activităţi:
- cu caracter social
- ecologic
- natură educaţională,
- medicală sau militară etc.
Investiţia – în plan teoretic
• un plasament pe termen lung pentru care se estimează
efecte favorabile;
• o alocare de resurse (capitaluri proprii sau atrase) în
activităţi profitabile, cu speranţa recuperării lor pe baza
veniturilor viitoare;
• o modificare a patrimoniului generată de realizarea unor
imobilizări corporale, necorporale sau chiar financiare;
• un proces economic complex, generator al altor procese
(de exploatare, de producţie, prestaţii etc.)
Investiţia – în plan real
• Tot ceea ce întreprinde omul, entitatea sau comunitatea,
pentru a-şi depăşi “condiţia” statică, deci într-un context
temporal dinamic, înseamnă, de fapt, investiţie
• Realizarea unor construcţii cu destinaţii diverse
(întreprinderi, instituţii de învăţămant, spitale etc.)
• Achiziţiile de bunuri pentru folosinţă îndelungată
• Achiziţiile de titluri şi active financiare etc.
Investiţia – în plan real (2)
• Efortul necesar pentru asigurarea educaţiei, instruirii membrilor societăţii
constituie o investiţie continuă.
• Trainingurile
• Delegaţii, deplasări
• Cursuri
Dimensiunile investiţionale
a) dimensiunea contabilă, ce asociază investiţia la noţiunea
de imobilizare în sens contabil.
Astfel investiţiiile reprezintă
“toate bunurile mobile şi imobile, corporale sau necorporale,
achiziţionate sau create în organizaţie, destinate a
rămâne constant sub aceeaşi formă”.
Dimensiunile investiţionale
b) dimensiunea economică conform căreia, investiţiile sunt
reflectate de consumurile de resurse efectuate la momentul
prezent, cu speranţa înregistrării în viitor, a unor efecte
economice, eşalonate în timp, a căror valoare totală să fie
superioară eforturilor iniţiale.
Această abordare introduce o referire la intervalul de timp
scurs între momentul consumurilor de resurse, practic cel al
eforturilor iniţiale (momentul prezent) şi momentul apariţiei
efectelor (moment viitor).
 Dimensiunile investiţionale
c) dimensiunea financiară, evaluează investiţiile ca fiind “toate
cheltuielile de resurse care generează venituri şi/sau economii pe o
lungă perioadă de timp viitoare, la care amortizarea (rambursarea) lor
se face pe mai mulţi ani”.

Valoarea reală a efortului asociat unei investiţii are în componenţa sa

costul obiectivului nou realizat sau a cel asociat modernizării unui
obiectiv, la care se adaugă nevoia de fond de rulment necesară
primului ciclu de exploatare. Extinderea conceptului se realizează
practic din punct de vedere al orizontului de timp, respectiv cantitativ.
Dimensiunile investiţionale
d) dimensiunea juridică, reflectată, în special, în relaţiile,
acordurile şi parteneriatele încheiate între diferitele entităţi
implicate, cu privire la modul în care se asigură promovarea,
cooperarea, administrarea şi garantarea investiţiilor.
Din perspectivă juridică internaţională investiţia este
reflectată de “activele deţinute de către investitorii unei părţi
contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante în
conformitate cu legile şi reglementările aplicabile pe teritoriul
ultimei”.
Categorii de investiţii
După conţinutul şi structura acestuia în două categorii
majore distincte, după cum urmează:
•investiţii directe şi
•investiţii de portofoliu.
Investiţiile directe
• sunt cele care participă la constituirea, extinderea sau
dezvoltarea activităţii unui agent economic în oricare
dintre formele juridice prevăzute de lege,
• dobândirea de acţiuni sau de părţi sociale ale unei
societăţi comerciale sau
• înfiinţarea / extinderea în România a unei sucursale de
către o companie străină.
Investiţiile directe
În cadrul investiţiilor directe sunt incluse si investiţiile de
capital.
Acestea sunt asociate cu acele cheltuieli ocazionate de
activităţi desfăşurate cu scopul:
•menţinerii
•perfecţionării şi
•dezvoltării capitalului fix deţinut de agenţii economici
(construcţii, construcţii speciale, utilaje etc.).
Investiţiile de portofoliu
• sunt orientate spre dobândirea de valori mobiliare pe
pieţele de capital organizate şi reglementate în scopul
obţinerii unor câştiguri de capital din:
• dividende
• dobânzile aferente acestora
• diferenţele favorabile de preţ la vânzarea titlurilor
Investitorul
• Acea persoană fizică sau juridică, rezidentă sau
nerezidentă, cu domiciliul sau cu sediul permanent în
România sau străinătate, care investeşte în România în
oricare din modalităţile prevăzute de cadrul legislativ în
vigoare.
Investiţia
• un efort semnificativ pe o durata de timp limitată, efectuat
cu scopul atingerii unuia sau mai multor obiective.

Dat fiind caracterul complex al acţiunilor propuse şi eforturile

asociate, procesul investiţional a trecut în sfera
domeniului proiectelor, ceea ce determinat apariţia unei
concept distinct şi anume: proiectul de investiţii.
Proiectul de investiţii
• un ansamblu optimal de acţiuni de investiţii bazate pe o
planificare sectorială, globală şi coerentă, pe baza căreia, o
combinaţie definită de resurse umane, materiale, etc.
provoacă o dezvoltare economică, socială determinată.
Trăsături specifice proiectelor de
investiţii:
• Durata
• Eficienţa
• Riscul
Trăsături specifice proiectelor de
investiţii:
• durata: orice investiţie are un ciclu de viaţă propriu,
caracterizată prin etape şi momente definite, în cadrul
cărora parametrii economici asociaţi au o evoluţie proprie,
reflectată prin intermediul unui tablou de flux de numerar
Trăsături specifice proiectelor de
investiţii:
• eficienţa: conform căreia, promotorul de proiect
(organizaţia iniţiatoare) acceptă schimbarea unei
disponibilităţi prezente de resurse, în baza unei serii de
efecte viitoare care, în sumă totală absolută, trebuie să fie
superioare cheltuielilor iniţiale;
Trăsături specifice proiectelor de
investiţii:
riscul: decurge din evoluţia parametrilor proiectului şi modul
în care acestia se diferenţiază în raport cu timpul.
Această trăsătură se referă şi la maniera în care diferenţele
între valorile estimate ale parametrilor şi cele efectiv
înregistrate pot fi:
•cunoscute,
•anticipate,
•estimate şi
•cuantificate corespunzător.
Investiţii
Din punct de vedere strategic şi operaţional sunt două
categorii distincte de investiţii
•investiţii în obiective noi şi
• învestiţii în obiective modernizate.
Investiţiile în obiective noi
• sunt legate de dezvoltarea şi implicarea în proiecte ce
pornesc de la „zero”, fără activitate anterioară în domeniu,
• capacitate corespunzătoare din punct de vedere
administrativ şi financiar
Investiţiile de modernizare
Se referă la acele eforturi asimilate:
• retehnologizării,
• restructurării şi
•dezvoltării unor obiective cu existenţă anterioară
din punct de vedere fizic şi operaţional, dar care nu mai pot
funcţiona în condiţii de rentabilitate şi eficienţă economică
 Avantaje şi dezavantaje
AVANTAJE
INVESTITII NOI: INVESTITII DE MODERNIZARE
- pornesc de la o idee de succes sau de la un - au ca punct de plecare o bază tehnico-
domeniu cu creştere semnificativă; materială existentă;
- sunt orientate pe proiecte moderne, cu aport - beneficiază de resurse umane specializate
semnificativ al ultimelor rezultate ale cercetărilor pe domeniu de activitate;
ştiinţifice şi tehnologice; - tradiţia şi experienţa pe o piaţă asigură
- sunt în corelaţie cu cerinţele pieţei; facilităţi legate de profilul consumatorilor,
- sunt realizate realizate în sistem modularizat, tendinţele de pe piaţă şi cunoaşterea potenţială a
ceea ce asigură facilităţi suplimentatre la modificările concurenţilor.
şi adaptările ulterioare;
DEZAVANTAJE
INVESTITII NOI: INVESTITII DE MODERNIZARE:
- costuri iniţiale semnificative, inclusiv cele legate de - generează, în cele mai multe cazuri, probleme de
amplasamentul viitorului proiect; natură socio - economică;
- durată mare de realizare, datorită unor activităţi - apariţia unor situaţii în care costurile pentru
conexe (ex.: conexiunea la utilităţi, obţinere acorduri şi avizemodernizarea şi adaptarea unui obiectiv existent, sunt mult
etc.); mari decât cele pentru realizarea unui obiectiv nou.
- dificultăţi şi constrângeri în asigurarea resurselor -imposibilitatea integrării sistemelor moderne,
necesare. -limitarea flexibilităţii
Investiţii - din perspectiva orientării
• investiţiile organizaţiilor pot fi orientate în plan:
• naţional (intern) sau
• internaţional (extern),
Cea din urmă categorie are un rol din ce în ce mai important.
Investiţiile internaţionale au devenit practic „motorul”
economiilor naţionale prin prisma contribuţiei
semnificative la dezvoltarea micro şi macroeconomică.
Investiţii
Corelaţia dintre investiţii şi dezvoltarea economică
este complexă si are un dublu sens:
•pe de o parte investiţiile influenţează creşterea
economică prin volumul şi dinamica lor,
•pe de altă parte creşterea economică este
influenţată de calitatea investiţiilor, de eficienţa
utilizării resurselor consumate
Investiţii
Strategiile la nivel micro şi macroeconomic dezvoltate pe
termen mediu şi lung reflectă un accent semnificativ pus pe
latura socială a proceselor investiţionale.
Investiţii
Elemente precum
•necesitatea compensării gradului de ocupare a forţei de
muncă,
•îmbunătăţirea calităţii vieţii,
•alinierea pe diferite planuri la standardele şi principiile unor
state dezvoltate,
•reducerea gradului de poluare sau
•refacerea echilibrului ecologic etc., constituie factori de
succes în atragerea şi utilizarea fondurilor de investiţii
Investiţiile cu caracter public
Problemele complexe ale comunităţilor, indiferent de nivelul
de apreciere local, regional sau naţional, au determinat
intensificarea implicării autorităţilor publice în proiecte de
investiţii cu impact major.
În acest context, investiţiile cu caracter public,
•orientate spre servicii destinate colectivităţii sau
•vizează alinierea la anumite standarde şi reglementări,
Se caracterizează printr-o paletă majoră de efecte induse în
plan social, ecologic, cultural, regional şi mai puţin economic.
Investiţiile cu caracter public
Problemele complexe ale comunităţilor, indiferent de nivelul
de apreciere local, regional sau naţional, au determinat
intensificarea implicării autorităţilor publice în proiecte de
investiţii cu impact major.
În acest context, investiţiile cu caracter public,
•orientate spre servicii destinate colectivităţii sau
•vizează alinierea la anumite standarde şi reglementări,
Se caracterizează printr-o paletă majoră de efecte induse în
plan social, ecologic, cultural, regional şi mai puţin economic.
1.2. Economiile şi Investiţiile financiare

Există un ansamblu de factori care influenţeaza deciziile

fiecărei persoane sau agent economic de
•a renunţa la un câstig sau avantaj prezent (determinat de
utilizarea unor fonduri disponibile în prezent)
•în favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau
investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate în viitor)
Procese de economisire
• au însă un rol important şi la nivelul întregii economii
naţionale.
• sumele depuse la băncile comerciale de către
persoane fizice sau juridice sunt folosite pentru
acordarea de credite altor persoane fizice şi juridice,
finanţând astfel investiţii în diverse sectoare economice şi
contribuind la dezvoltarea economiei în ansamblul său.
Care este diferenţa dintre
economisire şi investitie?
• Economisirea presupune "păstrarea" în siguranţă a
sumelor deţinute
• Investiţia aceloraşi sume se asteaptă o "multiplicare" a
acestora.
Investiţii
Trebuie urmărit acel tip de investiţie care asigură un raport
optim între randament şi risc, raport
ajustat în funcţie de aşteptările, posibilităţile şi nu în
ultimul rând aversiunea faţă de risc a
fiecărui investitor.
Tipuri de investiţii
Majoritatea se pot încadra în următoarele categorii:
•sume deţinute în moneda naţională (lei);
•sume deţinute în valute convertibile;
•certificate de depozit, depozite sau sume deţinute la bănci comerciale, CEC sau alte instituţii financiare;
•titluri de stat;
• titluri de participare la fonduri de investiţii;
•acţiuni
Tipuri de Investiţii
• obligaţiuni ale societăţilor publice, cotate la bursa de
valori sau pe BVB;
• investiţii pe pieţe la termen (contracte futures şi options);
• alte modalităţi de investire, cum ar fi:
• poliţe de asigurare (asigurări de viaţă) şi
• alte instrumente ale societăţilor de asigurări;
• investiţii directe în societăţi necotate investiţii imobiliare;
• plasamente alternative (aur, antichitaţi, opere de artă).
Bibliografie
• Vasilescu I., Românu I., Cicea C., - Investiţii. Editura
Economică, Bucureşti, 2000.
• Vasilescu I., Gheorghe Al., Dobrea C., Cicea C., Buşu, C., -
Eficienţa şi evaluarea investiţiilor, Editura Eficon Press,
Bucuresti, 2009.
• Vasilescu, I., Cicea, C., Dobrea, C., Buşu, C, Managementul
Investiţiilor, Editura EfiCon Press, Bucureşti, 2009
• Altăr, M. Teoria Portofoliului, Bucureşti, 2002
Q/A