Tipuri de explicaţii în

sociologie

1
4 funcţii ale sociologiei
 Descriptivă
 Cum este realitatea socială ?
Modele descriptive, empirice, monografii, etnografii, analize de
date, hărţi sociale, etc
 Explicativă
 De ce este realitatea socială aşa şi nu altfel ?
Teorii explicative
 Predictivă
 Cum va fi realitatea socială ?
Predicţii/ prognoze, scenarii
 Constructivă
 Cum poate fi schimbată realitatea socială ?
Programe / proiecte: dezvoltare socială proiectată

2
Demersul sociologic
 Identificarea şi descrierea fenomenului social
 Explicarea - de ce este aşa şi nu altfel

 (eventual) Predicţia evoluţiei sale

 (eventual) Acţiunea: proiectarea schimbării
sale / realizarea unui obiectiv social

3
Paradigme ale explicării sociologice
1. Explicaţii cauzale (explică fenomenul prin cauzele care
l-au produs) – explicaţia ştiinţifică tipică
2. Explicaţii sistemice (explică fenomenul prin rolul pe
care îl are, prin finaliate)
 Analiza funcţională
 Analiza structurală
 Analiza eficienţei sociale
 Analiza relaţiilor dintre sisteme, etc...

3. Explicaţii subiective, interpretative (explică fenomenul

prin simbolurile atribuite, prin motivaţiile şi
semnificaţiile create de indivizi în interacţiunile lor)
4
Teorii pe diferite nivele de generalitate
 Universal / general (de regulă pot fi transferate în contexte
diferite)
 Explicaţii ale unui tip de societate, ale unor contexte generale:
 teoria capitalismului, teorii ale societăţilor moderne/ postmoderne,
teorii ale societăţilor în tranziţie (de la socialism la capitalism)
 teorii ale urbanizării, industrializării
 Explicaţii ale unor fenomene sociale în contexte generale: teorii
ale sinuciderii în contexte anomice, teorii ale delincvenţei în
contextul urbanizării etc..
Vs..
 Particular / specific (de regulă nu pot fi transferate)
 Explicaţii ale unor fenomene sociale specifice, în contexte
particulare: explicaţii ale fertilităţii scăzute (la populaţia cu venituri
medii şi ridicate) în România în perioada de tranziţie
5
Criterii ale unei explicaţii ştiinţifice
 Generalitatea: e valabilă pentru mai multe cazuri,
de preferat în mai multe contexte

 Suport empiric: teoria poate fi testată empiric,

există date care să o susţină

 SENS
 Înţelegerea mecanismului
 Este coerentă cu teoria existentă pe acel domeniu, cu alte
cercetări empirice pe tema respectivă
6
Construcţia unei explicaţii
 Descrierea fenomenului (o explicaţie incipentă):
 Analogia cu altele similare cunoscute, relaţia cu clasa de
fenomene din care face parte, delimitarea de alte fenomene
 Relevarea caracteristicilor distinctive

 Explicaţia propriu zisă – identificarea mecanismului de producere

a fenomenului
 Prin cauzele care l-au produs, factori favorizanţi
 Prin intenţii, scopuri, funcţii – de tip finalist
 Prin simboluri, semnificaţii, motivaţii în interacţiuni

 Demersul de construire a explicaţiei se beazează comparaţie

 Descrierea - compararea conceptelor şi a observaţiilor empirice
 Analogia – compararea cu alte fenomene sau cu un model ideal
(teoretic)
 Explicaţia propriu zisă – comparaţie între teorie şi date pentru
testarea ipotezei, compararea cazurilor pentru a stabili covariaţii 7
Aspecte metodologice în
construcţia explicaţiilor
 Claritatea conceptuală
 Operaţionalizarea conceptelor – dimensiuni, indicatori
 Metodă validă şi fidelă de măsurare
 Validitatea – măsurăm ce vrem noi sau altceva
 Stereotipuri de gen sau conştientizarea normelor sociale
 Fidelitatea – dacă măsurarea ar fi făcută din nou, eventual de altcineva, ar
da aceleaşi rezultate
 Daca intervievatorul ar fi femeie sau bărbat în aplicarea chestionarului pe
stereotipuri de gen, ar exista diferenţe în răspunsuri?
 Precizia cu care măsurăm – eroarea falsei precizii
 Precizia din veriga cea mai slabă a măsurării noastre
 la un indice – precizia e dată de indicatorul cel mai slab utilizat
 Încrederea în măsurători
 Autoritatea ştiinţifică şi morală a celui care face măsurarea
 Responsabilitatea celor măsoară – ce sancţiuni
 Comparabilitatea cu alte măsurători

8
Ipoteza
 Ipoteza - aşteptare, suspiciune, bănuială dar pe
baza experienţei ştiinţifice
 Încercarea de a explica se bazează pe ipoteze:
 Ipoteze universale  legi/ relaţii universale
 Ipoteze contextuale  regularităţi/ relaţii/ configuraţii într-
un context

 Este nevoie în orice explicaţie de ipoteze ?

 Acolo unde avem susţinere teoretică / empirică - este
importantă
 Unde nu avem - o strategie de tip exploratoriu: nu
formularea de ipoteze, ci întrebări puse realităţii

9
Ipoteza
 Trebuie să aibă o susţinere:
 Teoretică: încadrată într-o teorie, argumente teoretice
 Empirică: existe unele date empirice care o fac mai
verosimilă decât contrara

 Test: contrara ei să nu fie cel puţin la fel de

plauzibilă decât ea
 Educaţia scăzută sărăcie
sau
 Sărăcia educaţie scăzută?

10
Ipoteza
 Două probe de verificare
 Verificarea teoretică:
 apelul la o teorie verificată sau ipotetică verosimilă;
 confruntarea cu alte teorii / enunţuri teoretic
 Verificare empirică: testul empiric

 Dar dacă rămân mai multe explicaţii plauzibile, pe

care o alegem?
 Briciul lui Occam
 Pe cea mai simplă, pe cea care face apel la cele mai puţine
variabile, de preferinţă testabile empiric

11
Ipoteza
Două poziţii opuse cu privire la testarea ipotezelor:

 Există pentru orice ipoteză o testare care stabileşte

definitiv adevărul

 Este posibilă doar falsificarea unei ipoteze, nu

stabilirea definitivă a adevărului
 Karl Popper:
 Falsificabilitatea: testarea este un procedeu de stabilire a
falsităţii; aceasta este definitivă
 Adevărul este provizoriu = o ipoteză care a rezistat
încercărilor de stabilire a falsităţii = nu i s-a probat încă
falsitatea
12
Efecte perverse
 Legea de fier a oligarhiei (Robert Michels, 1911)
 Toate formele de organizare, chiar şi cele democratice, tind
să devină oligarhii
 Principiul lui Peter
 Într-o ierarhie, fiecare individ tinde să urce până la nivelul
incompetenţei sale
 Blestemul resurselor – Richard Auty, 1993
 Resurse naturale – război civil
 Accesul facil la resurse – risc de folosire abuzivă / corupţie
– război civil

13