PROIECT LA DISCIPLINA ZOOTEHNIE

GENERALĂ

Coordonator ştiințific, Student,

RASA BĂLȚATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ
 
  Importanța creșterii bovinelor

Bovinele au o importanță social-economică, sanitară, biologică și ecologică de prim ordin în

economia multor state.
Ele furnizează un volum mare de produse animaliere, de mare importanță pentru consumul
populației și pentru industria prelucrătoare.
Astfel, bovinele furnizează 96% din cantitatea totală de lapte ce se consumă pe glob, 33% din
cea de carne și 90% din totalul pieilor grele, de bună calitate, ce se utilizează în industria
prelucrătoare.
Carnea și produsele din carne reprezintă surse importante de energie, proteine, minerale,
vitamine, aminoacizi esențiali necesari pentru buna funcționare a mecanismelor fiziologice umane
și pentru păstrarea sănătății. Bovinele furnizează materia primă necesară industriei laptelui și cărnii
pentru obținerea produselor carnate și lactate.
În afară de carne, în alimentație se folosește și cel de al treilea sfert (ficat, creier, inima,
pulmon, splina, limba, testicule, uger, burta, buze și seu).
De asemenea se folosește și sângele, atât ca atare, pentru unele preparate din carne,
cât și pentru făina de sânge, plasma uscată etc.
Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente..
Pielea constituie materia primă pentru industria pielăriei, din oase se prepară făina de
oase și cleiuri pentru folosințe diverse.
Mai trebuie precizat, că bovinele concurează cel mai puțin omul, în alimentație.
 
 
Amplasarea și descrierea fermei
 
Ferma zootehnică este situată în comuna Țepu, județul Galați. Este amplasată pe o
suprafață de 5 ha.
Ferma S.C.COW.SRL asigură creșterea și exploatarea a 35 de vaci de lapte din rasa
Bălțată cu negru românească.
Am înființat această fermă deoarece creșterea bovinelor este foarte practicată la noi în
țară.
Ferma a fost înființată din fonduri proprii începând cu un efectiv de 35 de capete și în
viitor să se ajungă la cel puțin 60 de capete.
Acestea sunt crescute în principal pentru producția de lapte, dar dau un randament
bun și în producția de carne.
Tipul de întreținere practicat este de stabulație liberă, iar adăpostul este structurat în
zone de odihnă individualizate, două zone de mișcare, zona de furajare, alee de
furajare, boxe pentru tineret femel.
La capătul adăpostului se găsește sala de muls de tip Brăduleț, cu 4 posturi de muls,
iar lângă aceasta lăptăria.
 Caracterizarea rasei

Bălțata cu negru românească este o rasă mixtă care se crește cu ușurință în țara noastră.
Aceasta s-a format pe baza taurinelor de Holstein-Friză.
La formarea rasei BNR s-au folosit încrucișări de absorție cu rasele Roșie dobrogeană,
Brună, Bălțată românească și diferiți metiși între aceste rase.
BNR are tendință de izolare reproductivă. Ocupă zona de câmpie din sud-estul și sudul
țării, respectiv zonele mai joase și colinare din Moldova.
Caractere morfologice
Tipul morfo-productiv al rasei este de lapte. Dezvoltarea corporală este eumetrică, talia la
vaci este de 131cm cu o greutate de 580-600kg. Aceste rase au o înfățișare zveltă, uscățivă iar
dacă privim din profil formatul corporal se înscrie într-un trapez cu baza mare orientată spre
trenul posterior.
Constituția este fin compactă cu un temperament vioi.
Capul este relativ larg, cu regiunea feței lungă și subțire cu profilul feței drept.
Gâtul este mijlociu de lung și potrivit îmbrăcat în mușchi.
Trunchiul este lung și profund cu linia spinării dreaptă.
Toracele este bine descins în partea anterioară și larg în partea posterioară și se continuă
cu un abdomen voluminos și bine dezvoltat.
Membrele sunt puternice și mijlociu de lungi.
Pielea este de grosime mijlocie, fină,elastică și ușor detașabilă.
Ugerul este dezvoltat și bine prins de abdomen cu sfârcuri potrivit de lungi, simetrice și
bine depărtate.
Culoarea robei este după cum sugerează şi numele bălţată alb cu negru, petele albe şi
negre având o repartizare variabilă pe corp.
Aptitudini productive
Rasa are aptitudini bune pentru producţia de lapte care în medie este de 4700
kg.
Rasa prezintă printre alte avantaje şi o viteză de eliberare a laptelui
considerabilă, respectiv de 1,8 kg/min. Are un indice de lapte de 45% şi un indice
de constanță de 80%. Consumul de hrană este de 1,07-1,17 UNL/kg lapte
Rasa BNR se comportă bine şi în ceea ce priveşte producţia de carne, tineretul
supus îngrăşării intensive realizând un spor mediu zilnic (SMZ) de circa 900 g/zi
cu un consum specific de circa 7,46 UNC, iar în cazul îngrăşării semiintensive
sporul mediu zilnic realizat este de aproximatiz 750 g/zi cu un consum specific
cuprins între 7,7- 8,5 UNC la un kg spor în greutate. Randamentul la sacrificare
este de circa 52-54%.
Vârsta la prima fătare este situată  în jurul vârstei de 26-28 luni.
Calităţile organoleptice ale cărnii la rasa BNR sunt inferioare raselor Bălţată
Românească şi Brună de Maramureş.
Obiectivele principale în ameliorarea rasei sunt creşterea taliei, a greutăţii
corporale, a potenţialului productiv pentru lapte, reducerea consumului specific şi
îmbunătăţirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic.
BNR este principalul furnizor de lapte din țara noastră.
 Alimentația animalelor

Furajarea vacilor presupune în primul rând ,,furajarea’’ bacteriilor ruminale .

Dacă bacteriile ruminale sunt ,, sătule’’, îi merge bine și vacii. Furajarea cu succces a vacilor
este posibilă prin respectarea unor reguli de bază, ce va determina o producție de lapte
crescută a vacii cu o compoziție optimă și în același timp în fermă vor exista vaci sănătoase și
fertile.
Reguli extrem de importante în furajarea vacilor de lapte:
•Toate componentele furajului de baza și ale furajului concentrat ăa fie administrate în fiecare
zi (365 de zile pe an).
•Toate componentele furajului de bază și ale furajului concentrat să fie amestecate și
omogenizate, astfel încât vaca să nu poată selecta.
Dacă unul din componente este scos din rație , numărul bacteriile din rumen, care sunt
specializate în digestia acestui component , scade drastic în decurs de trei zile. Daca se
reintroduce componentul respectiv în rație, durează cel puțin 30 de zile până ce bacteriile
specializate în digestia acestuia revin la valoarea optimă și pot digera în proporție de sută la
sută componentul respectiv.
Vaca ingeră o cantitate constantă de furaj de bază și furaj concentrat.
Vacile consumă în funcție de producția de lapte, cele care au o producție mai mare consumă o
cantitate mai mare de furaj unic, față de vacile cu o producție mică.
 Furaje de volum

Furaje concentrate
Sistemul de întreținere liberă a vacilor

Întreținerea nelegată a vacilor se practică pe scară largă în țările cu zootehnie dezvoltată.

Caracteristica principală a acestui sistem constă în întreținerea nelegată a vacilor, în
adăposturi închise sau semideschise, cu amenajări interioare specifice și cu tratarea în
grup a animalelor.
Avantajele întreținerii libere:
-productivitatea muncii este de 2-4 ori mai mare decât în întreținerea legată deoarece
în cazul întreținerii libere există posibilitatea aplicării celor mai recente progrese științifice
legate de mecanizarea și automatizarea proceselor de producție, iar lucrătorii sunt
specializați pe diferite operațiuni tehnologice;
-se reduce efortul fizic al lucrătorilor;
-laptele muls are calități organoleptice superioare;
-vacile beneficiază de un regim de mișcare mai bun, prezintă efecte favorabile
asupra stării de sănătate a animalelor, se mărește longevitatea productivă și rezistența la
îmbolnăviri, se activează funcția de reproducție și se facilitează depistarea vacilor în
călduri.
Stabulație liberă a vacilor
 Întreținerea nelegată a vacilor în sisteme închise

Adăpostul vacilor este prevăzut cu patru pereți, este compartimentat și are uși largi, glisante
care comunică cu padocul. Vacile au accces liber în padoc, cu excepția perioadelor cu timp
nefavorabil.
În adăpost se găsesc trei zone funcționale: zona de odihnă, zona de furajare și zona de
mișcare.
Zona de odihnă. Repausul și odihna vacilor se poate realiza în compartimente comune
sau individuale.
Zona de furajare poate fi situată în partea opusă zonei de odihnă, în fața cusetelor de
odihnă de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinală a adăpostului.
Zona de circulație este amplasată între zona de odihnă și de furajare .Aceasta zonă
trebuie să fie suficient de largă cât să îi permită animalului să se deplaseze în voie și să evite
aglomerarea animalelor aflate în zona de furajare.

Întreținerea vacilor în adăposturi închise cu spațiu individualizat de odihnă asigură conndiții

de microclimat corespunzătoare și confort în timpul odihnei, prezintă efece pozitive asupra
capacității de exteriorizare a potențialului productiv al vacilor.
Sistemul de muls
Sala de muls de tip Brăduleț este prevazută cu un canal central de deservire pentru
mulgători, față de care standurile de muls sunt dispuse simetric și oblic.
Sala mai este prevazută cu sală de așteptare și padoc de evacuare a vacilor.
Instalația poate să fie dotată cu diferite elemente de automatizare a unor operațiuni
tehnologice: dispozitive automate pentru identificarea animalelor, controlul individual al
producției de lapte, decuplarea și detașarea automată a aparatelor de muls.
Organizarea mulsului. Vacile sunt introduse din sala de așteptare pe cele două linii de
standuri și sunt blocate la stand.
Unul dintre mulgători pregătește ugerul pentru muls iar cel de-al doilea mulge primele jeturi
de lapte, atașează aparatele de muls, supraveghează mulsul și detașează aparatele.
Vacile care au fost mulse sunt evacuate din sală și altele le iau locul.
Sala de tip Brăduleț asigură o productivitate bună a muncii de 35-50 vaci/ora/mulgător , în
funcție de capacitatea și gradul de automatizare al unor operațiuni tehnologice.
Deoarece vacile sunt tratate în grup, pentru ulitlizarea eficientă a instalației de muls de tip
Brăduleț se impune lotizarea vacilor în funcție de nivelul productv și viteza de muls.
 
Sală de muls de tip Brăduleț
 Organizarea producției
 
Laptele este un produs biologic cu o compoziție chimică complexă care se sintetizează la
nivelul glandei mamare pe baza hidraților de carbon, a proteineor, vitaminelor și a sărurilor
minerale care sunt prezente în sângele circulant și care în țesutul glandular al mamelei sunt
transformate în substanțe specifice.
Prin lapte se înțelege produsul secretat de glanda mamară, a uneia sau mai multor vaci
sănătoase, odihnite, furajate corespunzător, obținut prin mulgere igienică și completă.
Industria laptelui se bazează pe capacitatea taurinelor de a produce cantități mari de lapte
superioare celor necesare alăptării propriului vitel.
Laptele este descris ca un aliment complet, fiind utilizat în alimentația nou-născutului.
Laptele este important în alimentația umană deoarece este bogat în proteine și calciu.

Administratea de lapte la nou-născuți

 Venituri/Cheltuieli

•Venituri
Producția de lapte este de 349129 * 2lei/kg =698258 lei
Vânzări vaci: 4 vaci * 6000 lei =24000 lei
Subvenții lapte 349,129 tone lapte * 90 lei/tonă=31421,61 lei
TOTAL VENITURI=753679,61

•Cheltuieli
Salarii: 1om*900 lei *12 luni * 1,3( impozite)=1170 lei/an
Consum de energie 5kw/hl lapte * de 3491,29hl lapte *0.5 lei/kw=8728.225 lei
Cheltuieli muncitori sezonieri 3muncitori*45 zile*50 lei/zi=6750 lei
Alte cheltuieli( reparații, unelte, tratamente)= 5000 lei
Impozit fermă : 2000 lei
Apă 36 m3/animal * 35 capete * 3 lei /m3= 315 lei
TOTAL CHELTUIELI=23963.225
 
Concluzii
 
Creșterea bovinelor va rămâne o activitate rentabilă atâta timp cât va exista cerere de
produse ce rezultă prin exploatarea acestor specii. Profitul care rezultă din creșterea
acestor animale rezultă mult din producerea furajului în cadrul unității.
Creșterea veniturilor se realizează pe următoarele căi:
-se mărește producția de lapte și carne prin optimizarea factorilor care influențează
producțiile;
-reducerea pierderilor prin morbiditate , sacrificări de necesitate și mortalitate la
taurine;
-valorificarea gunoiului de grajd prin comercializare directă, sau prin utilizarea
acestuia ca îngrășământ organic pentru terenurile destinare producerii furajelor.
Reducerea cheltuielilor de producție se realizează prin următoarele căi:
-reducerea cheltuielilor cu furajarea vacilor;
-furajele de volum și furajele concentrate se vor produce la nivelul fermei, se aplică
tehnologii moderne care să asigure obținerea unor producții cât mai mari de
substanță uscată la hectar;
-se administrează rații echilibrate cantitativ și calitativ;
-se administrează furaje concentrate rational;
-reducerea cheltuielilor cu forța de muncă prin mecanizarea și automatizarea
proceselor de producție.