APATIA SI DEPRESIA

IN PATOLOGIA
NEURODEGENERATIVA
Popescu Cristina
Cercetător gr. II
Neuropsiholog
 APATIE SI DEPRESIE
• Cele doua sindroame au simptome comune:
• afectarea motivatiei,
• componenta afectiva,
• reducerea initiativei si efortului voluntar,
• inertia,
• anergia
• lentoarea psihomotorie,
• oboseala sau hipersomnia. (Landes et al., 2005,
Ishi, 2009).
• Ca urmare acestea pot sa fie uneori greu de
diferentiat (Ishi, 2009).
 APATIA
• Apatia poate sa fie prezenta in cadrul
sindromului depresiv→depresie apatica (Marin,
1990).
• Apatia persoanei depresive se manifesta prin
inactivitate, exprimarea dezinteresului pentru
activitatile uzuale.
• Apatia poate sa existe ca un sindrom distinct
in cadrul caruia prin definitie lipsesc trairile
afective intense, fie ele pozitive sau negative
(Marin, 1990, Weitzner, Kanfer, and Booth-Jones, 2005).
 APATIE SI DEPRESIE

• Depresia poate sa nu fie insotita de apatie.

• Atunci cand exista un comportament
deliberat, manifest de evitare sau unul
suicidar este putin probabil ca sa existe apatie
pentru ca prezenta acesteia ar presupune
pasivitate si reducerea/absenta
comportamentului orientat catre atingerea
scopului (Marin, 1990 ).
 APATIE SI DEPRESIE

• Fiecare dintre sindroame are propriile

simptome cheie:
• definitorie pentru apatie este tulburarea
motivationala; acesteia i se asociaza adesea
dispozitia depresiva cu corelatele ei.
• Pentru depresie trairile afectiv negative,
exprimate sau mascate, sunt definitorii.
 APATIE SI DEPRESIE

• In unele analize factoriale ale

simptomatologiei cazurilor cu DA a fost
evidentiata existenta unor factori distincti de
depresie si de apatie, precum si unui factor de
anhedonie in cadrul caruia se grupau
simptomele comune ale depresiei si apatiei.
 APATIE SI DEPRESIE
• Un punct de vedere diferit in privinta raporturilor dintre
apatie si depresie a fost exprimat de Ishii, si colab.(,2009).
• Au considerat ca relatia pozitiva dintre apatie si
depresie a aparut numai ca urmare a prezentei in cadrul
scalelor pentru evaluarea celor doua sindroame a unor
itemi referitori la simptomele lor comune: diminuarea
interesului sau placerii, lentoarea psihomotorie.
• Potrivit afirmatiilor autorilor studiului, daca asemenea
itemi ar fi exclusi, corelatia dintre apatie si depresie nu
ar mai fi semnificativa statistic (Ishi si colab, 2009).
 APATIE SI DEPRESIE
• Marin si colab. (1991) au subliniat faptul ca
relatiile dintre apatie si depresie variaza in
diferitele forme ale patologiei
neurodegenerative.
• Cele doua sindroame au corelate diferite in
diversele forme ale patologiei neuro-
degenerative.
 APATIE SI DEPRESIE
• Nu a fost observata existenta unei corelatii
intre prezenta apatiei si cea a depresiei atunci
cand au fost analizate evaluarile pe NPI ale
simptomatologiei specifice fiecarui sindrom in
cadrul unui grup de 154 de bolnavi care
prezentau diferite forme de tulburari
neurodegenerative: DA, DFT, boala Parkinson,
boala Huntington, paralizie supranucleara
progresiva (Lewy si colab., (1998).
 APATIE SI DEPRESIE IN BA

• In BA apatia a fost prezenta la 25%-50%

dintre cazuri.
• Circa 50% dintre cazurile cu BA care au
prezentat apatie nu au avut si depresie.
• Apatia a avut o prevalenta mai ridicata la
cazurile cu forme severe ale BA.
• In DA depresia tinde sa fie mai accentuata, iar
apatia relativ mai putin severa (Lewy si colab.,1998).
 APATIE SI DEPRESIE IN BA SI DFT

• Au existat raporturi diferite intre apatie si

depresie la cazurile cu DA si DFT.
• In DA depresia tinde sa fie mai accentuata, iar
apatia relativ mai putin severa (Lewy si colab.,1998)
• La cazurile cu DFT apatia este mai pronuntata,
iar depresiile sunt relativ mai putin
accentuate (Lewy si colab.,1998).
 APATIE SI DEPRESIE IN DFT

• La cazurile cu DFT-F si la cele cu paralizie

supranucleara progresiva prevalenta apatiei a
fost mai ridicata si severitatea acesteia a fost
mai accentuata.
• La cazurile cu paralizie supranucleara
progresiva au fost observate scorurile cele mai
mari la evaluarea apatiei si cele mai scazute la
evaluarea depresiei.
 APATIE IN ABSENTA DEPRESIEI

• Aplicand o scala pentru evaluarea apatiei, Starkstein si

colab.(2006) au evidentiat prezenta apatiei la 23% dintre
cazurile cu BA care nu aveau depresie.
• Folosind aceeasi scala Isella si colab. (2002) au observat
ca apatia a fost prezenta in absenta depresiei la 33%
dintre pacienti.
• Prezenta apatiei neinsotita de depresie a fost
mentionata in cateva studii pe pacienti cu boala
Parkinson.
 APATIE SI DEPRESIE

• Prezenta fiecaruia dintre cele doua sindroame

- apatie, depresie- a influentat negativ
functionarea cognitiva si in activitatile zilnice,
evolutia patologiei neurodegenerative, stresul
resimtit de catre apartinatorii bolnavilor.
 RELATIA APATIE- DEPRESIE IN BA

• O analiza aprofundata a relatiilor dintre

depresie si apatie la cazurile care au indeplinit
criteriile National Institute of Neurological and
Communitative disorders (NINCD) pentru BA
probabila a fost realizata de Starkstein si
colab.(2005).
• S-a plecat de la observatia ca depresia si
apatia sunt sindroamele cele mai frecvente in
BA, ambele influentand evolutia bolii.
 RELATIA APATIE- DEPRESIE IN BA
• In studiul longitudinal care a fost realizat de Starkstein
si colab. (2005) au fost incluse 354 de cazuri care
indeplineau criteriile pentru BA.
• Apatia a fost diagnosticata in conformitate cu criterii
standardizate.
• Simptomatologia apatiei a fost evaluata pe o scala
specifica.
• Au mai fost evaluate: depresia, nivelul functionarii in
activitatile zilnice, functionarea cognitiva.
• A fost urmarita evolutia unui grup 247 de pacienti pe
parcursul a 1-4 ani (70% din lotul initial).
 RELATIA APATIE- DEPRESIE IN BA
• Autorii au analizat masura in care simptomele apatiei reprezinta
un subsindrom in cadrul depresiei din BA.
• Evaluarile pe itemii Scalei de evaluare a depresiei Hamilton au fost
supuse unei analize factoriale.
• S-au derivat 2 factori:
• 1.un factor de apatie care a explicat 33% din varianta rezultatelor
si care a fost definit prin prezenta: dezinteresului, lentorii
psihomotorii, agitatiei, energiei scazute, pierderii ponderale;
• scorurile mai mari pe acest factor au corelat pozitiv semnificativ
cu cele care au fost obtinute in urma evaluarii apatiei pe o scala
specifica si cu evaluarile anxietatii.
• A existat o corelatie negativa intre scorurile pe acest
factor si cele care au fost obtinute la evaluarea pe
MMSE.
 RELATIA APATIE- DEPRESIE

• 2. Cel de al doilea factor - depresie-anxietate- a explicat

9% din varianta scorurilor.
• Variabilele care au avut ponderi mai mari pe acest
factor au fost: dispozitia depresiva, ideatia de
vinovatie, cea suicidara, anxietarea psihica si insomnia.
• Scorurile pe acest factor au corelat semnificativ numai
cu evaluarile anxietatii.
• Rezultatele cercetarii au evidentiat existenta unor
factori distincti de depresie si de apatie.
 RELATIA APATIE- DEPRESIE

• Starkstein si colab. (2005) si-au pus problema in ce

masura prezenta apatiei ar putea sa se asocieze cu
cresterea artificiala a scorurilor la evaluarea
depresiei.
• Pentru a raspunde acestei intrebari au realizat o
analiza de varianta a scorurilor pe Scala de depresie
Hamilton in cadrul careia au fost introdusi 2 factori:
apatia si depresia.
 RELATIA APATIE- DEPRESIE

• Analiza a evidentiat prezenta unui efect

semnificativ al depresiei, precum si un altul al
apatiei.
• Nu s-a evidentiat un efect semnificativ al
interactiunii depresie x apatie.
• Prezenta apatiei nu s-a asociat cu cresterea
scorurilor la evaluarile depresiei pe scalele
specifice, comparativ cu valorile acestor scoruri
la cazurile care prezentasera numai depresie.
 APATIE SI DEPRESIE IN BA
• Intr-un studiu longitudinal comunitar american
asupra imbatranirii si BA- Cache County Memory
Study-, in cadrul caruia s-a folosit Neuropsychiatic
Inventory (NPI) pentru evaluarea
simptomatologiei, apatia si depresia au fost
sindroamele cele mai frecvente in tulburarea
cognitiva usoara si in dementa Alzheimer
incipienta (Bohmer si colab. 2006).
• Prevalenta apatiei la pacientii cu BA a fost de
27,3%.
• Apatia a fost prezenta la 56,4% dintre pacientii cu
depresie in BA.
 APATIE SI DEPRESIE IN BA

• Aproape jumatate dintre pacientii cu apatie

nu au avut depresie (Lyketsos si colab.,2000).
• Pe masura evolutiei patologiei neuro-
degenerative frecventa depresiei a avut
tendinta sa scada, iar cea a apatiei sa
creasca.
• Prezenta fiecaruia dintre cele doua
sindroame a influentat negativ evolutia
patologiei neurodegenerative.
 APATIE SI DEPRESIE IN BA

• Prezenta apatiei s-a asociat cu frecventa mai

ridicata a depresiilor majore sau minore
(p<0,0001).
• Apatia initiala a fost un predictor
semnificativ al prezentei depresiei spre
sfarsitul perioadei de urmarire a evolutiei
cazurilor (p=0,01).
 APATIE SI DEPRESIE
• Pacientii cu apatie si cei cu depresie au raspuns in
mod diferentiat la tratament.
• Administrarea inhibitorilor selectivi ai recaptarii
serotoninei a fost urmata de ameliorarea dispozitiei
la depresivi.
• Severitatea simptomatologiei la pacientii care
prezentau apatie nu a scazut, ci chiar s-a accentuat
dupa administrarea aceleasi medicatii (Barnhart et al.,
2004, (Wongpakaran et al.,2007).
• Administrarea medicatiei dopaminergice a fost
urmata de ameliorarea apatiei (Corcoran et al., 2004; Drijgers
et al., 2009; Leentjens et al., 2009; Levy,1998)
 DEPRESIE SI APATIE
• Depresia s-a asociat destul des cu apatia, dar nu toate
apatiile s-au asociat cu prezenta depresiei.
• O corelatie pozitiva semnificativa intre prezenta
apatiei si cea a depresiei - r=0,42- p<0,001- a fost
observata in cadrul unui grup de pacienti cu boala
Parkinson.
• La 24% dintre varstnicii cu boala Alzheimer apatia
a fost prezenta impreuna cu tulburarea distimica sau
cu tulburarea depresiva majora;
• 13% dintre bolnavi au avut apatie, dar nu si depresie
(Starkstein,2001).
 DEPRESIE SI APATIE
• Apatia a fost diagnosticata la 32% dintre
pacientii depresivi care nu aveau dementa, in
special la cei cu depresie majora.
• In unele studii apatia si depresia au aparut
impreuna in cadrul aceluiasi factor (Frisoni si
colab. 1999, Aalten si colab.2003), iar in altele
acestea au reprezentat factori distincti (Fuh si
colab. 1999, deJonghe 2003).
 APATIA SI DEPRESIA
• Relatiile dintre apatie si depresie au variat in diferitele
forme ale patologiei neurodegenerative.
• In grupurile cu DFT, boala Parkinson, paralizie
supranucleara progresiva, boala Huntington proportia
cazurilor care au prezentat apatie, fara ca depresia sa
fi fost observata, a fost relativ mai mare decat in
grupul cu boala Alzheimer.
• Nu s-au observat corelatii semnificative intre
evaluarile apatiei si cele ale depresiei la pacientii cu:
boala Parkinson, boala Alzheimer, DFT, boala
Huntington, paralizie supranucleara progresiva.
 APATIE, DISFORIE, DEPRESIE IN BA
• Landes si colab.(2005) au examinat relatiile dinte apatie, disforie,
depresie si cateva variabile clinice la cazurile cu BA.
• Apatia a fost prezenta destul de des in BA, dar existenta
acesteia a fost confundata uneori cu cea a depresiei ca urmare a
suprapuneri simptomelor celor doua tulburari in cadrul scalelor
de evaluare.
• Prezenta depresiei a fost evidentiata cu usurinta; frecventa
acesteia a fost mai scazuta decat cea a apatiei.
• Apatia a avut o prevalenta mai ridicata decat disforia sau
depresia majora.
• Prezenta apatiei a corelat semnificativ cu severitatea bolii,
deteriorarea cognitiva, afectarea activitatilor zilnice.
• Corelatia disforiei cu aceste variabile a fost mai redusa sau
absenta.
• Autorii au subliniat faptul ca diagnosticul diferential corect dintre
depresie si apatiei este important din perspectiva abordarii
terapeutice si consilierii familiei.
APATIE, DEPRESIE, FUNCTIONARE COGNITIVA
• Kurzis si colab. (1999) au analizat relatiile dintre depresie, apatie
si cognitie intr-un grup de pacienti cu BA.
• Au fost comparate rezultatele evaluarii functiilor cognitive in 3
grupuri de bolnavi care au prezentat:
• 1. numai depresie;
• 2.numai apatie;
• 3. depresie +apatie.
• A existat si un grup de control: fara depresie, fara apatie.
• Pacientii care au indeplinit criteriile DSM IV pentru depresie au
fost inclusi in grupul cu depresie; pacientii care au avut scoruri
mai mari cu 2 a.s. fata de medie pe scala de apatie au fost
inclusi in grupul cu apatie.
APATIE, DEPRESIE, FUNCTIONARE COGNITIVA
• Pacientii care au avut numai apatie -fara depresie- au avut
scoruri semnificativ mai scazute la evaluarile memoriei
verbale si denumirii comparativ cu pacientii fara apatie.
• Pacientii care au avut numai apatie – fara depresie- si
pacientii care avut atat apatie, cat si depresie au avut scoruri
semnificativ mai scazute la evaluarile a functiilor executive
comparativ cu subiectii fara apatie (care prezentau numai cu
depresie sau subiectii care nu au avut nici apatie, nici
depresie).
• Rezultate au evidentiat faptul ca prezenta apatiei si nu cea a
depresiei s-a asociat cu rezultatele obtinute la evaluarile
memoriei si functiilor executive (Kurzis si colab. 1999).
 APATIE SI DEPRESIE

• Atat apatia cat si depresia au fost predictori

semnificativi ai evolutiei cazurilor cu
tulburare cognitiva usoara spre stadiul
demential in boala Alzheimer sau in dementa
cu corpi Lewy (Geda, Mayo Clinic,2010).
 APATIE, DEPRESIE SI EVOLUTIA
PATOLOGIEI NEURODEGENERATIVE

• In cercetarea care a fost realizata de Chilovi si colab.

(2009) frecventa trecerii de la stadiul tulburarii cognitive
usoare la stadiul demential dupa 2 ani de la luarea in
studiu a fost de:
• 24% la pacientii care au avut numai TCU;
• 7,9% la cei cu TCU + depresie;
• 19% la cei cu TCU + depresie + apatie si de
• 60% la cei cu TCU + apatie.
 APATIE SI DEPRESIE

• Prezenta apatiei a reprezentat un factor de

risc pentru evolutia de la stadiul TCU la cel
demential, independent de influenta varstei,
functionarii cognitive sau de cea a functionarii
in activitatile zilnice.
• La pacientii cu TCU + depresie riscul evolutiei
spre stadiul demential a fost mai ridicat
decat la cazurile care au avut numai TCU
(p<0,001).
 APATIE SI DEPRESIE

• In unele studii a fost observata diferentierea

celor doua tipuri de tulburari in privinta valorii lor
predictive pentru evolutia spre stadiul demential:
apatia ar corela mai strans cu accentuarea
afectarii cognitive si cu cea a functionarii in
activitatile zilnice comparativ cu depresia. (Chilovi,
Conti, Zanetti,Mazzù, Rozzini, & Padovani, 2009).
• Apatia ar fi un predictor mai bun al evolutiei spre
stadiul demential comparativ cu depresia.
 APATIE SI DEPRESIE

• Ambele tulburari se asociaza cu stresul

accentuat resimtit de catre ingrijitori,
raportandu-se rezultate diferite in privinta
tipului de tulburare pentru care asocierea este
mai stransa.
 APATIE SI DEPRESIE
• La interpretarea acestor rezultate ar trebui sa se
tina seama de faptul ca in unele tipuri de
tulburari neuro-degenerative simptomele
depresiei apar timpuriu, inaintea observarii
primelor manifestari ale apatiei.
• Apatia apare in stadiile mai avansate ale
patologiei neurodegenerative si acest fapt ar
putea sa fie unul dintre motivele pentru care
apatia coreleaza mai strans cu deteriorarea
cognitiva (Chilovi, Conti, Zanetti,Mazzù, Rozzini, & Padovani,
2009, Butterfield si colab.2010; Hama, si colab., 2007).
 APATIE SI DEPRESIE

• Benoit si colab. (2012) au considerat ca prevalenta

ridicata a asocierii dintre apatie si depresie sugereaza
o posibila suprapunere simptomatologica a celor 2
sindroame.
• In cercetarea pe care au realizat-o, mai mult de 56%
dintre dintre pacientii care aveau apatie sau depresie
indeplineau criteriile pentru ambele sindroame.
• Acest fapt a fost observat si in studiile anterioare pe
cohorte: circa jumatate dintre pacientii cu apatie
indeplineau si criteriile pentru depresie.
 APATIE SI DEPRESIE

• O posibila explicatie se refera la prezenta unor

simptome asemantoare in cadrul criteriilor
diagnostice ale celor doua tulburari.
• Unul dintre simptomele depresiei- diminuarea
participarii afective in cadrul contactelor si
activitatilor sociale a aparut cu o frecventa mai
ridicata decat dispozitia depresiva: 46,2% versus
24,4% in studiile populationale.
• Prevalenta ridicata a altui simptom comun- izolarea
si retragerea sociala- 39,7%- in grupul comunitar
care a fost investigat ar putea sa explice si ea partial
asocierea celor doua sindroame (Benoit si colab, 2012).
 APATIE SI DEPRESIE
• Afectarea activitatilor cognitive orientate catre
atingerea scopului – unul dintre simptomele definitorii
ale apatiei- este interpretata adeseori drept o expresie
a diminuarii interesului: pacientul este mai putin
interesat de activitatile si de planurile altora, de
prieteni si de familie sau de propriile activitati de
destindere.
• Acest mod de intelegere apropie acest simptom de cel
al diminuarii trairilor afective pozitive, asa cum apare el
in criteriile din DSM-IV pentru depresie: scaderea
interesului sau placerii pentru diferite activitati sau
aspecte (Benoit si colab, 2012).
 APATIE SI DEPRESIE

• Rezultatele studiului care a fost realizat de

Benoit si colab. (2012) au confirmat faptul ca
suprapunerea simptomelor apatiei si depresiei
apare destul de des: a fost observata la 62,9%
dintre pacientii care indeplineau numai
criteriile pentru depresie si la 81,3% dintre
pacientii care indeplineau atat criteriile pentru
depresie, cat si pe cele pentru apatie.
 APATIE SI DEPRESIE
• Pacientii care au prezentat ambele sindroame- depresie si apatie-
au avut scoruri mai scazute la evaluarile activitatilor zilnice
comparativ cu cei din celelalte subgrupuri.
• Aceste date sugereza faptul ca asocierea apatie-depresie este
urmata de reducerea/pierderea autonomiei pacientului, asa
cum s-a evidentiat si in alte studii.
• Acesti pacienti au un grad mai ridicat de afectare a functionarii,
independent de deficitul cognitiv.
• Nu s-a evidentiat o asociere intre apatie sau depresie,
considerate separat, si pierderea autonomiei.
• Rezultatele subliniaza faptul ca influentele negative pe care
apatia si depresia le exercita asupra functionarii pacientului se
pot cumula (Benoit si colab., 2012)
 APATIE SI DEPRESIE
• Asocierea dintre apatie si depresie este sustinuta de
observatiile referitoare la prezenta unor asemanari in
planul fenomenologiei clinice si criteriilor diagnostice.
• Datele din literatura sugereaza faptul ca nu toate
cazurile cu apatie au si depresie:
• 37% dintr-un grup de 319 persoane cu BA au
prezentat apatie conform evaluarilor pe scala de
apatie,
• 24% au avut si depresie, deci
• 13% au avut numai apatie .
• Intr-un studiu similar (N=50), 42% dintre cazurile cu
boala Parkinson au avut apatie, 30% erau si
depresivi si 12% aveau numai apatie (Robert van Reekum,
2005).
 APATIE SI DEPRESIE

• A fost observata prezenta unei corelatii

pozitive semnificative intre evaluarile
bolnavilor pe Scala de apatie si pe cea pentru
depresia geriatrica, r= 0.48 (p<0.05), intr-un
grup de varstnicii care erau internati intr-o
institutie de recuperare geriatrica.
 APATIA, DEPRESIA SI FUNCTIONAREA
COGNITIVA
• S-a observat ca atat prezenta apatiei, cat si
cea a depresiei s-au asociat cu evaluarile
functionarii cognitive, dar prezenta apatiei a
influentat intr-o mai mare masura rezultatele
evaluarii functiilor executive comparativ cu
depresia (Starkstein et al., 1992; Isella et al., 2002; Pluck and Brown, 2002;
Aarsland et al.,1999).
 APATIA, DEPRESIA SI FUNCTIONAREA
COGNITIVA
• Starkstein si colab.(1992) au examinat relatiile
dintre apatie, depresie si cognitie, comparand
grupurile de pacienti cu boala Parkinson care
au prezentat:
• 1.numai apatie;
• 2. numai depresie;
• 3. apatie si comoribiditate depresiva;
• 4. fara depresie si fara apatie.
 APATIE, DEPRESIE IN BA
• Pacientii care aveau apatie, dar nu si depresie au
prezentat mai multe deficite la probele executive
contra timp -fluenta verbala, functii executive,
lentoare la Trail making B.
• In grupul cu depresie s-au evidentiat multiple deficite
la evaluarerea functiilor executive, inclusiv la cele
care nu erau contra timp (proba Wisconsin).
• Atat apatia, cat si depresia s-au asociat cu afectarea
memoriei episodice verbale.
 APATIE SI COGNITIE
• Isella si colab. au comparat grupuri de pacienti cu
grade diferite de apatie: scazuta, moderata si
accentuata.
• A fost evidentiata o asociere clara intre prezenta
apatiei si functionarea executiva: la bolnavii cu apatie
mai accentuata s-a observat afectarea mai pronuntata
a functiilor executive.
• Prezenta depresiei nu a corelat semnificativ cu cea a
apatiei sau cu evaluarile functiilor cognitive.
• In studiul care a fost realizat deAarsland si colab,
(1999) relatia dintre apatie si declinul cognitiv a
aparut independent de prezenta depresiei.
 APATIA IN BOALA PAKINSON
• Pacientii cu apatie accentuata nu au avut scoruri mai
mari la evaluarea depresiei sau anxietatii comparativ
cu cei care avusesera nivele scazute ale apatiei, desi
tonul lor hedonic era mai scazut (Pluck si Brown, 2002)
• Pacientii cu apatie au avut rezultate mai scazute la
evaluarea functiilor cognitive, mai ales a celor
executive, comparativ cu bolnavii care nu aveau
apatie.
• Severitatea apatiei nu a corelat cu evolutia bolii.
• Nu s-au evidentiat diferentieri intre grupurile cu apatie
pronuntata sau scazuta in privinta trasaturilor de
personalitate ( Pluck si Brown, 2002).
 APATIE, DEPRESIE, COGNITIE
• Intr-o lucrare in care a fost analizata relatia dintre
prezenta apatiei/depresiei si functionarea cognitiva in
boala Parkinson s-a observat faptul ca accentuarea
apatiei, dar nu si cea a depresiei s-a asociat
semnificativ cu scaderea scorurilor la evaluarea
functiilor executive.
• Atat apatia, cat si depresia s-au asociat cu rezultatele
mai scazute la evaluarile memoriei.
• In analiza de regresie ierarhica apatia, dar nu si
depresia, a explicat o proportie semnificativa din
varianta evaluarilor functiilor cognitive.
• (Butterfield, 2010).
 APATIA IN TCU AMNESTICA

• Sindroamele neuropsihiatriace au avut o pevalenta

ridicata la cazurile cu TCU, valorile osciland intre 35%
si 85%.
• Depresia, anxietatea si iritabilitatea au fost prezente
cel mai des.
• Profilul simptomatologic al acestor sindroame la
cazurile cu TCU a fost asemanator cu cel care a fost
observat la cazurile cu dementa (Monastero si colab., 2009).
 DEPRESIA, TCU, DA
• In studiile prospective prezenta sindroamelor
neuropsihiatrice, in special a depresiei a reprezentat
un factor de risc pentru aparitia TCU (Monastero si colab.,
2009).
• Prezenta sindroamelor neuropsihiatrice s-a asociat
cu cresterea riscului de dezvoltare a dementei, in
general, precum si cu accentuarea riscului specific de
dezvoltare a dementei Alzheimer sau a celei fronto-
temporale (Monastero si colab., 2009).
• Evolutia spre stadiul demential a fost mai rapida
atunci cand au fost prezente depresia, delirul,
agitatia.
 DISFORIA, APATIA IN TCU

• Sindroamele care au aparut cu frecventa cea

mai ridicata in grupul cu TCU amnestica, care a
fost evaluat de catre Hwang si colab.( 2004), au
fost disforia (39%) si apatia (39%) (Hwang si colab.,
2004).
 DEPRESIA, APATIA IN TCU
• In analiza sistematica a studiilor referitoare la tulburarile
neuropsihiatrice care au fost prezente la cazurile cu
TCU, Apostolova si Cummings (2008) au mentionat
prezenta acestora la 35% -75 % dintre pacientii cu TCU.
• Cele mai frecvente au fost depresia, apatia,
anxietatea si iritabilitatea.
• Sindroamele neuropsihiatrice care au fost prezente la
cazurile cu TCU au fost similare cu cele care au aparut
in faza dementiala.
• Autorii au subliniat faptul ca evidentierea prezentei
acestora permite identificarea subgrupului pacientilor cu
TCU care se afla in faza prodromala a dementei
Alzheimer ( Apostolova, Cummings, 2008).
 APATIE SI DEPRESIE

• Prezenta apatiei si/depresiei s-a asociat cu

afectarea functiilor cognitive si functionarii in
activitatile zilnice.
• In cazul varstnicilor care au prezentat
sindroame neuropsihiatrice probabilitatea
dezvoltarii dementei a fost mai mare, chiar si
atunci cand acestia nu au prezentat tulburari
cognitive importante (Tarango si colab. 2009).
 APATIE SI DEPRESIE
• Depresia si apatia s-au numarat si printre predictorii
dezvoltarii formelor timpurii ale patologiei
neurodegenerative, asa cum o arata rezultatele
studiului Clinicii Mayo asupra imabatranirii- Mayo
Clinic Study of Aging- (Geda si colab., 2011).
• Diferentele cele mai importante dintre grupul
varstnicilor cu functionare cognitiva normala si cel al
cazurilor cu TCU au aparut in privinta evaluarilor
apatiei, depresiei, anxietatii si iritabilitatii (Geda si colab.,
2011).
 APATIE SI DEPRESIE

• Pacientii cu apatie acorda mai putin timp

autoingrijirii si ca urmare la acestia poate sa
existe un risc crescut de aparitie a unor
complicatii medicale.
• Evaluarea prezentei acestor sindroame este
necesara pentru stabilirea conduitei
terapeutice si managementul cazurilor.
 APATIE SI DEPRESIE
• Ca urmare a faptului ca pacientii cu apatie isi exprima
mai rar simptomatologia, este posibil ca acestora sa
li acorde mai putina atentie in cadrul sistemului de
ingijiri comparativ cu cea de care beneficiaza
depresivii (Schulman, 2000).
• Recunoasterea prezentei apatiei este importanta
pentru corecta interpretare a manifestarilor clinice,
pentru intelegerea faptului ca modul de comportare
al bolnavilor nu este o expresie a insolentei, ci o
modificare asociata patologiei (van Reekum si colab, 2005).
 APATIE SI DEPRESIE
• Exista o corelatie pozitiva intre prezenta apatiei si
stresul resimtit de catre ingrijitorii bolnavilor.
• Prezenta apatiei, in special, dar si cea a depresiei, s-a
asociat cu rate mai mari de morbiditate si
mortalitate in randul varstnicilor (van Reekum si colab.
2005).
 DEPRESIA SI DEMENTA
• In studiul britanic Cognitive Function and Ageing Study nici
HTA si nici depresia, considerate separat, nu au fost factori de
risc pentru dementa, dar combinatia celor doua variabile s-a
asociat cu un risc crecut (2,5) pentru dezvoltarea dementei.
• Datele sugereaza prezenta unei interactiuni intre depresie si
patologia vasculara ca factori de risc pentru declinul cognitiv
si evolutia spre dementa.
• Prezenta depresiei s-a asociat cu cognitia in Maastricht Study.
• Intr-un alt studiu s-a observat faptul ca o combinatie intre
depresie/apatie si diabet poate sa creasca riscul aparitiei
dementei.