Sunteți pe pagina 1din 11

Intemeierea Moldovei

CUPRINS

01 02
Introducere Etapele formării Moldovei
Descălecatul lui Dragoș și a lui Bogdan

03 04
Consolidarea statului Instituții centrale în Moldova
Domnia și biserica
Introducere
•Principatul Moldovei a fost un stat ce a existat în
Europa de Est timp de peste cinci veacuri. Moldova
era împărţită în Ţara de Sus (la nord de o linia Bacău-
Chişinău) şi Ţara de Jos (la sud), la rândul lor
împărţite în ţinuturi, ocoale, țări, câmpuri și cobâle ce
reprezentau autonomii locale. Încă din ultimul sfert al
secolului XIII, se regăsesc în cronici rusești
manifestările politice ale românilor de la răsărit de
Carpaţi.

•Principatul Moldova apare pe cursul superior al rîului


Siret, la nord–estul Carpaţilor Orientali, în baza unei
formaţiuni teritorial-prestatale menţionată în izvoarele
de la mijlocul secolului al XIV-lea localizată pe rîul
Moldova (de la care probabil şi vine denumirea ţării),
avînd capitala la Baia.
ETAPA I
Descălecatul lui Dragoș
✣ Întemeierea Moldovei a început cu sosirea lui Dragoș , urmat în
curând de poporul său din Maramureș la regiunea râului Moldova .
Dragoș a stabilit acolo o politică ca vasal al Regatului Ungariei în
anii 1350. Una dintre problemele cele mai controversate din
istoriografia noastră, „descălecatul” lui Dragoş în Moldova, este,
totuşi, un fapt incontestabil, demonstrat, de altfel, de evoluţia
ulterioară a statalităţii româneşti de la est de Carpaţi.
✣ Dovedindu­se un oştean viteaz şi un priceput conducător de oşti, el
se va bucura de aprecierea regelui Ungariei, Ludovic I de Anjou,
care­i va acorda o încredere deosebită. Inițiativa regelui maghiar
Ludovic I de a apăra granița de est de atacurile tătarilor a dus la
întemeierea unei marci in nord-estul Moldovei, cu capitala la Baia,
condusă de Dragos.
✣ Dependența fata de regalitatea maghiara, in timpul lui Dragos si al
urmașilor sai, Sas si Balc și politica Ungariei de desfiintare a
Voievodatului Maramuresului, au determinat revolta impotriva
Regatului Ungariei.
ETAPA A II-A
Descălecatul lui Bogdan
✣ Data plecării lui Bogdan I, cu fiii săi, în Moldova și cum anume nu se
știe cu certitudine, dar trecerea munților a avut loc cândva după 24
iunie 1360 și înainte de 2 februarie 1365. Împreună cu fiii săi și cu o
oaste mică, Bogdan I a învins oastea urmașilor lui Sas și l-a alungat pe
fiul acestuia, Balc, în Maramureș. Bătălia dintre Bogdan I și Balc și
ceilalți fii ai lui Sas sunt confirmate în diploma regală acordată lui Balc
de Ludovic I de Anjou la 2 februarie 1365.
✣ În aceasta se consemnează rănile cumplite suferite de Balc și moartea
crudă a unor frați, rude și slujitori ai acestuia. De asemenea, s-a
consemnat că Bogdan I și fiii acestuia nu se aflau la primul act de
răzvrătire împotriva regelui la care diavolul i-a îndemnat de mai multe
ori. Astfel, cnezatul lui Bogdan I și titlul de voievod de Maramureș,
deținut la acea vreme de nepotul Ștefan, îi sunt cedate lui Balc, cu
toate că nepoții săi, Ștefan și Ioan, nu-l însoțiseră în Moldova.
✣ Încercările regelui Ungariei, Ludovic I de Anjou, de a-l aduce pe
Bogdan I la supunere nu izbutesc, iar acesta, învingător asupra oștilor
maghiare trimise împotriva lui, se menține ca domn volnic,
independent. După el, ca întemeietor al voievodatului, Moldova a fost
numită și Bogdania.
Consolidarea
Moldovei
Moldova va fi consolidată prin urmașii lui Bogdan.
1. Lațcu organizează o episcopie catolică la Siret
2. Petru Mușat : Mută capitală la Suceava , bate
Lațcu
moneda , încheie tratat de politică externă cu regele
Poloniei Vladislav Jagello și întemeiază Mitropolie
ortodoxă la Suceava în 1387. Intră în conflict cu
patriarhia de la Constantinopol și nu va fi recunoscută.
3. Roman I unește Țara de Jos a Moldovei cu Țara de Sus Petru Mușat
si formează Moldova Mare. Într-un document din anul
1392 se va autointitula “ Domn de la munte până la
mare “

Roman I
Domnia
✣ Dupa intemeierea Moldovei, regimul politic a evoluat spre
formula monarhiei feudale, dar cu trasaturile specifice
societatii romanesti. Reunirea mai multor voievodate din aria
românească extracarpatică finalizată cu formarea statului
medieval Moldova, a fost urmată de un transfer al puterii
politice de la voievozii locali în favoarea conducătorului ales,
care și-a asumat titlul de mare domnitor.

✣ Domnia obține un rol central în viața politică a Moldovei


întărindu-și cu fiecare etapă autoritatea peste boieri și peste
biserică. Era considerat că fiind stăpânul recunoscut al țării,
iar boierii îl slujeau. Domnul purta și titlul de "voievod" -
comandant militar, fiind căpetenia voievozilor locali, care și-au
unificat formațiunile lor politice și au format țară. Domnul avea
atribuții administrative, era comandantul suprem al armatei si
mobiliza oastea, declara război, încheia tratate de pace, de
alianța și vasalitate, era judecătorul suprem al țării, asistat de
Sfatul domnesc.
Biserica
•În Moldova, până la înființarea mitropoliei, existau episcopi și mitropoliți din
Halici. Petru Mușat a înființat o structură bisericească autohtonă la Suceava în
1387, apelând la mitropolitul Antonie de Halici pentru a fi sfințiți doi episcopi.

•Abia în timpul domniei lui Alexandru cel Bun s-a aplanat conflictul cu
Constantinopolul, patriarhia recunoscându-l pe Iosif Mușat că mitropolit al
Moldovei.

•În timpul lui Petru Mușat, a fost clădită mănăstirea Neamț, urmând să fie
construite mănăstirile Probopta, Moldovița și Bistrița. Ștefan cel Mare a ctitorit
Putna, Voroneț și multe altele pentru a comemora victoriile în lupte. Populația
catolică era numeroasă în orașe că Baia, Siret, Suceava și Bacău. Ulterior, în
secolul XVI, preoții catolici care nu s-au convertit la ortodoxie au fost alungați,
iar bisericile au fost fie distruse, fie preluate de ortodocși.
Sfatul domnesc
• Era format din marii boieri, dregătorii, și membri din
clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea
putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc
avea 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țară
Românească. Doar marii proprietari de pământ erau
primii membrii ai sfatului, alături de membrii familiei
domnești. Purtau titlul de pan sau jupan în Moldova,
sau de vlastel sau vel în Țară Românească. Îi asistau
pe domnitori în toate chestiunile importante de politică
externă și internă.
• Atribuțiile lor erau: dăruirea unui teren, judecăți,
încheierea acordurilor cu țările străine. Sfatul se numea
Divan în timpul ocupației otomane. Dregătoriile erau de
două feluri: dregătorii publice-cei care aveau atribuții
administrative sau juridice, și dregătorii de curte- care
prestau slujbe la curtea domnească.
Bibliografie

• http://istoria.md/articol/15/Bo
gdan_I,_
domn_al_Moldovei
• http://istoria.md/articol/56/Pri
ncipatul_MOLDOVA__Voievod
atul_Moldova,_%C5%A2ara_
Moldovei
_
• https://
ro.wikipedia.org/wiki/Principat
ul_Moldovei
Mulțumim
de atenție!

S-ar putea să vă placă și