Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
01 02
Introducere Etapele formării Moldovei
Descălecatul lui Dragoș și a lui Bogdan
03 04
Consolidarea statului Instituții centrale în Moldova
Domnia și biserica
Introducere
•Principatul Moldovei a fost un stat ce a existat în
Europa de Est timp de peste cinci veacuri. Moldova
era împărţită în Ţara de Sus (la nord de o linia Bacău-
Chişinău) şi Ţara de Jos (la sud), la rândul lor
împărţite în ţinuturi, ocoale, țări, câmpuri și cobâle ce
reprezentau autonomii locale. Încă din ultimul sfert al
secolului XIII, se regăsesc în cronici rusești
manifestările politice ale românilor de la răsărit de
Carpaţi.
Roman I
Domnia
✣ Dupa intemeierea Moldovei, regimul politic a evoluat spre
formula monarhiei feudale, dar cu trasaturile specifice
societatii romanesti. Reunirea mai multor voievodate din aria
românească extracarpatică finalizată cu formarea statului
medieval Moldova, a fost urmată de un transfer al puterii
politice de la voievozii locali în favoarea conducătorului ales,
care și-a asumat titlul de mare domnitor.
•Abia în timpul domniei lui Alexandru cel Bun s-a aplanat conflictul cu
Constantinopolul, patriarhia recunoscându-l pe Iosif Mușat că mitropolit al
Moldovei.
•În timpul lui Petru Mușat, a fost clădită mănăstirea Neamț, urmând să fie
construite mănăstirile Probopta, Moldovița și Bistrița. Ștefan cel Mare a ctitorit
Putna, Voroneț și multe altele pentru a comemora victoriile în lupte. Populația
catolică era numeroasă în orașe că Baia, Siret, Suceava și Bacău. Ulterior, în
secolul XVI, preoții catolici care nu s-au convertit la ortodoxie au fost alungați,
iar bisericile au fost fie distruse, fie preluate de ortodocși.
Sfatul domnesc
• Era format din marii boieri, dregătorii, și membri din
clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea
putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc
avea 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țară
Românească. Doar marii proprietari de pământ erau
primii membrii ai sfatului, alături de membrii familiei
domnești. Purtau titlul de pan sau jupan în Moldova,
sau de vlastel sau vel în Țară Românească. Îi asistau
pe domnitori în toate chestiunile importante de politică
externă și internă.
• Atribuțiile lor erau: dăruirea unui teren, judecăți,
încheierea acordurilor cu țările străine. Sfatul se numea
Divan în timpul ocupației otomane. Dregătoriile erau de
două feluri: dregătorii publice-cei care aveau atribuții
administrative sau juridice, și dregătorii de curte- care
prestau slujbe la curtea domnească.
Bibliografie
• http://istoria.md/articol/15/Bo
gdan_I,_
domn_al_Moldovei
• http://istoria.md/articol/56/Pri
ncipatul_MOLDOVA__Voievod
atul_Moldova,_%C5%A2ara_
Moldovei
_
• https://
ro.wikipedia.org/wiki/Principat
ul_Moldovei
Mulțumim
de atenție!