Sumurduc Teodora

Clasa a X-a E
Prof. Mogos Catalin
Data proiect:14.05.2020
CNMK
 Reproducerea
- este una din funcţiile esenţiale ale organismului animal şi vegetal; - constă în capacitatea părinţilor de a da
naştere la urmaşi asemănători cu ei, datorită eredităţii, când ajung la maturitate;
- este o lege generala a perpetuarii vietii, conform careia fiintele vii continua sa traiasca prin urmasi (de la
aceasta regula nu este exceptat nici omul);
- poate fi: - sexuata;
- asexuata.
Angiospermele (sau Subfilumul Angyospermatophyta) - caracteristici:
- cuvântul angiosperm vine din limba greacă de la cuvintele angyo=înveliş şi sperma=sămânţă;
- sămânţă angiospermelor este alcătuită din tegument, cotiledon (substanta de rezerva) şi embrion;
- angiospermele fac parte din Filumul (sau Încrengătura) Spermatophyta (sau Magnoliophyta);
- Încrengătura Magnoliophyta cuprinde peste 235.000 – 300.000 (număr ce reprezintă jumatate din
numarul speciilor existente in Regnul Vegetal) de specii de plante, dintre care aproximativ 3.600 - 3.700 de
specii reprezentate şi în flora României;
- astăzi angiospermele reprezintă grupul dominant de plante de pe suprafaţa pământului (loc ocupat încă
de acum 100 de milioane de ani). Aceasta s-a datorat unor caractere de superioritate ale acestora, care a
dus la o mai bună adaptare la mediul terestru.
- angiospermele sunt plantele superioare, cele mai evoluate si cele mai raspandite de pe suprafata
Pamantului (cu excepţia regiunilor polare), care au flori şi seminţe închise în fruct;
 Angiospermele (sau Subfilumul Angyospermatophyta)
- sunt variate si au o alcatuire completa care le ajuta sa se acomodeze in diverse conditii de viata;
- se caracterizeaza prin faptul ca au samanta inchisa in fruct;
- constituie cel mai cuprinzator grup sistematic si cel mai evoluat filum din Regnul Vegetal;
- sunt incadrate aici spermatofitele (grup de plante superioare cu structura diferențiată în rădăcină, tulpină,
frunze, flori și care produc semințe) cu flaore adevarata;
- majoritatea sunt plante terestre;
- ca mod de viata majoritatea sunt autotrofe, insa se intalnesc si specii parazite, semiparazite si saprofite;
- unele specii de angiosperme au nutritie carnivora, numite plante carnivore, având ca reprezentanţi specii din
genul Nepenthes;
- sunt atat plante lemnoase cat si ierboase;
- cele mai multe angiosperme au flori hermafrodite, adica organele reproductive femele si mascule sunt
cuprinse in interiorul aceleiasi flori;
- exista insa si flori unisexuate la fel ca in cazul gimnospermelor.
- sunt împărţite în două clase: - Clasa Magnoliopsida (sau Dicotyledonatae);
- Clasa Liliopsida (sau Monocotyledonatae).
- se impart in: - monocotiledonate - sunt plante care au embrionul (sau sămânţa) formata dintr-un
singur cotiledon;
- dicotiledonate - sunt plante care au embrionul (sau sămânţa) formata din două cotiledoane;
 Angiospermele (sau Subfilumul Angyospermatophyta)
● cotiledon=frunză a embrionului plantelor cu semințe care servește la hrănirea plantei imediat după încolțire.
● embrion=1. nume dat oricărui organism din momentul fecundării ovulului până în momentul când toate organele
sunt deplin formate și organismul este capabil de viață independentă; 2. germen al unei plante, existent în sămânța
din care planta va lua naștere prin germinație.
● autotrof=(Despre organisme vegetale) care este capabil să transforme substanțele anorganice în substanţe
organice necesare hranei; îşi procură substanţele nutritive singure prin procesul de fotosinteză;
● parazit (Organism animal sau vegetal) care trăiește și se hrănește pe seama altui organism, căruia îi provoacă
adesea daune, boli sau chiar moartea.
● saprofit (Organism vegetal sau microorganism) care își procură hrana din substanțe organice aflate în
descompunere (adică din cadavre).
● unisexuat=(Despre flori; despre plante) care are organe de reproducere de un singur sex.
Angiospermele pot fi:
►hermafrodite: indivizii au doar flori hermafrodite;
►monoice: indivizii au flori unisexuate femele si mascule;
►dioice: florile unisexuate femele si mascule sunt pe indivizi diferiti;
►ginomonoice: indivizii au flori hermafrodite si flori unisexuate femele;
►andromonoice: indivizii au flori hermafrodite si flori unisexuate mascule;
►trimonoice (poligame): indivizii au flori hermafrodite si flori unisexate femele si mascule.
 Floarea la angiosperme
- este un organ de inmultire a plantelor cu flori;
- reprezinta structura reproductiva a angiospermelor;
- este o ramura scurta cu frunze metamorfozate, adaptate pentru asigurarea procesului sexual si pentru formarea fructului si
semintei.
Clasificarea florilor:
- majoritatea plantelor prezintă în aceeaşi floare atât organe de înmulţire bărbăteşti cât şi femeieşti; - sunt şi plante care au două
feluri de flori: unele femeieşti şi altele bărbăteşti (de exemplu, la porumb,
fag, nuc, stejar etc.).
- la unele plante, florile sunt solitare; la alte plante, florile sunt grupate, formând inflorescenţe (de exemplu, la morcov, rapiţă,
zambilă, floarea-soarelui, liliac, grâu).
a) dupa structura reproductiva pot fi:
- hermafrodite: - care au atat gineceu (pistil) cat si androceu (totalitatea staminelor) si care reprezinta aproximativ 80% din
totalul angiospermelor;
- unisexuate: - care au fie androceu fie gineceu;
- asexuate (agame): - care sunt flori sterile, ce nu au nici androceu nici gineceu. Acestea sunt incapabile de reproducere.
● hermafrodit=au organe de reproducere atât masculine, cât și feminine pe același individ;
● unisexuat=are organe de reproducere de un singur sex;
● asexuat=care nu are caractere de apartenență la unul dintre sexe;
● reproducere asexuată=reproducere prin spori sau prin diviziune.
b) florile mai pot fi: - flori solitare (sau simple);
- flori grupate, care formează inflorescenţele (de exemplu, la morcov, rapiţă, zambilă, floarea-soarelui, liliac,
grâu);
 Anatomia florii
- florile, la majoritatea plantelor, sunt foarte frumoase şi de diferite culori;
- ele iau naştere din mugurii florali;
- la o floare se pot deosebi mai multe părţi:
►pedunculul floral;
►receptaculul;
►invelisul floral (periantul) alcatuit din: - caliciu (K) - format din totalitatea sepalelor;
- corola (C) - formata din totalitatea petalelor;
►organele reproducatoare reprezentate de: - androceu (A) - reprezinta totalitatea staminelor;
- gineceu (G) (pistil).
a) Pedunculul (codiţa) floral:
- este o codiţă care are rol de susţinere a florii;
- este un internod care se termina cu axul florii.
- este elementul prin care floarea se inseră pe ramura plantei, fiind porţiunea terminală a ramurii respective, spre
deosebire de pedicel care, în cazul ramurilor cu mai multe flori, reprezintă suportul fiecărei flori în parte. Prezenţa
bracteelor ne permite adesea să delimităm pedicelele.
● bractee=frunzișoară erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor.
.
 Anatomia florii
b) Receptaculul:
- este partea lăţită a pedunculului;
- culoare verde;
- pe el se prind învelişurile florii şi organele ei de înmulţire.
- este un varf vegetativ pe care sunt inserate componentele florii;
- in unele cazuri acesta devine parte a fructului dupa fertilizare (capsuni).
- se găseşte în porţiunea terminală a peduculului floral şi se formeză prin îngroşarea, lăţirea sau umflarea pedunculului floral;
- receptaculul formează axa florii;
- de pe receptacul se diferenţiază toate celelalte elemente florale.
c) Invelişurile florii:
- sunt formate la: - exterior din frunzişoare verzi numite sepale;
- în interior, din petale, de culori diferite.
- învelişul florii este colorat şi parfumat, are rol în atragerea insectelor;
- caliciul si corola formeaza invelisurile florii, partea ei asexuata;
- sepalele şi petalele pot fi libere sau unite;
- sepalele:
►totalitatea sepalelor dintr-o floare formează caliciul (K) (caliciul reprezintă învelişul extern al unei
flori, fiind alcătuit din totalitatea sepalelor acelei flori);
- petalele:
►o petala este alcatuita din: - lamina si unigula, partea inferioara a petalei cu care aceasta se prind de
receptacul;
 Anatomia florii
d) Staminele:
- totalitatea staminelor dintr-o floare formeaza androceul (androceul deriva de la cuvantul andros=bărbat);
- sunt ca nişte firişoare;
- sunt de obicei numeroase;
- se observă în interiorul florii;
- reprezintă partea bărbătească a florii (aparatul reproducator mascul);
- stamina produce celulele reproducatoare barbatesti numite grauncioare de polen;
- din punct de vedere morfologic, o stamină este alcătuită din:
►filamentul (sau filamentul staminal) - filamentele pot avea lungimea egală sau inegală;
►conectivul - este dispus la extremitatea filamentului, asigură susţinerea anterei şi conţine singurul
fascicol conducător libero-lemnos al staminei;
►anteră (care se gaseste in varful staminei) - reprezinta partea fertila a staminei si produce
grauncioarele de polen ce contin gameţii masculi (celulele sexuate barbatesti);
- exista unele specii (staminodii) la care staminele sunt sterile si unele specii la care acestea concresc cu
gineceul, fenomen numit ginandrie, intalnit la unele orhidee;
- androceul poate fi: - dialistemon - daca staminele sunt libere;
- gamostemon - daca staminele sunt concrescute (care a crescut împreună, lipit unul de
altul).
 Anatomia florii
e) Gineceul (pistilul):
- gineceul cuprinde totalitatea carpelelor dintr-o floare;
- se găseşte între stamine;
- este verde;
- este în formă de butelie;
- reprezintă partea femeiască a florii (aparatul reproducator femeisc);
- gineceul produce celulele reproducatoare femeisti numite ovule;
- gineceul este alcatuit din:
►ovar: - este partea bazala, umflata, voluminoasa care contine ovulele;
- acesta v-a genera gameţii (celulele reproducatoare) femeli;
- la unele plante (de exemplu, la rapiţă, mazăre, lalea etc), în ovar sunt mai multe ovule;
- ovulele reprezinta celulele sexuate femeieşti;
►stil: - este un fir subtire;
- este o prelungire o ovarului, care face legatura dintre ovar si stigmatul lipicios pe care il sustine;
- se lăţeşte spre vârf, formând stigmatul lipicios;
►stigmat lipicios: - este partea terminala a stilului;
- acoperit cu o substanta lipicoasa cu rol in captarea si mentinerea grauncioarelor de polen produse de antera;
- forma stilului si stigmatului variaza in functie de specie.
Formula florala
- reda alcatuirea unei flori utilizand semne
conventionale, cifre si litere;
- de obicei formula florala este generala pentru toti
indivizii ce apartin unei familii;
- dintre simbolurile utilizate mentionam: "P"-
reprezinta perigonul, "K"-reprezinta caliciul, "C" –
corola,"A" –androceul, "G" –gineceul;
- numarul de elemente florale se mentioneaza in
dreapta simbolului, de ex: K5C5A5G5. In cazul in
care numarul elementelor florale este nedefinit se
foloseste semnul infinit (A∞G∞), iar daca
elementele sunt concrescute se delimiteaza prin
paranteze patrate: [C5A5];
- concresterea elementelor unei singure parti este
redata prin utilizarea parantezelor rotunde: K(5),
C(5),A(5), G(5).