Instalatia de guvernare

a navei
IVANCIU ALEXIS TA 14
Destinatie si cerinte generale
Instalatiile de guvernare a navelor au rolul de a asigura respectarea drumului impus navei,
            
prin aplicarea la comanda a unor momente verticale de rotire, care actioneaza simultan cu forta
axiala de propulsie.
         O instalatie de guvernare este formata dintr-un element de comanda (timona), o transmisie
de comanda, o masina de forta (masina carmei), o transmisie de forta si unul sau mai multe
elemente de executie, organele de guvernare (de exemplu carmele).
            Conditii generale impuse instalatiei de guvernare:
         sa asigure forta laterala necesara giratiei navei si sa mentina valoarea ei pana la
urmatoarea comanda;
          valoarea fortei laterale trebuie sa fie obtinuta intr-un anumit timp impus;
          la
organul de comanda trebuie sa fie asigurat controlul elementului de executie (de
exemplu, unghiul de bandare a carmei pasive sau active);
          intransmisia de forta trebuie prevazuta posibilitatea limitarii fortei laterale, pentru a nu
distruge organele transmisiei;
          sa aiba siguranta mare de functionare, realizata prin existenta unei actionari de avarie.
Elemente componente

Instalatia de guvernare este compusa din:

 Carma
 Sistem de transmisie
 Servomotor
 Timona
 Tije
 Axiometre
 Trote
 Lantul Gall
 Timona – este o roata din lemn sau din metal prevazuta cu cavile, cu ajutorul carora se
manevreaza. La navele mari, prevazute cu pilot automat, pot fi inlocuite cu o maneta.
 Sistemul de transmisie – la servomotor poate fi mecanic, hidraulic sau electric. Acesta face
legatura dintre servomotor si timona.
 Servomotoarele – sunt instalate la pupa navei, uneori in compartimentul masini sau separat.
De obicei navele mari au doua servomotoare care pot lucra independent. Miscarea
servomotorului se transmit la eche, care este asezata in acelasi plan cu carma sau
perpendicular pe ea.
 Trotele – la acest dispozitiv, trotele pleaca de la un tambur cate una din fiecare bord, pana
la eche, unde se leaga la un inel. In drum catre tambur si eche, trotele sunt trecute prin
raiuri de metal. Lungimea trotelor fiind constanta pentru ca si tensiunea sa fie constanta,
suma distantelor de la raiuri la capatul echei trebuie sa fie constanta, deci capul echei ar
trebui sa descrie o elipsa. Aceasta conditie nu o poate indeplini dispozitivul decat in cazul
cand s-ar consimtii la o inclinare exagerata a trotelor in raport cu echea, iar elipsa descrisa
ar fi foarte turtita.
 Lantul GALL – este asemanator cu trotele, dar miscarea servomotorului se transmite unui
lant GALL care misca caruciorul mobil.
 Tije – miscarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele fixate la eche. Celelalte
capete sunt legate printr-o traversa paralela cu echea, care primeste miscarea
servomotorului.
 Axiometrele – aparate asezate in timonerie si care indica unghiul de carma si corespunde
cu indicatorul din camera carmei.
 Carma – piesa de baza a instalatiei de guvernare, dispusa la pupa si cu ajutorul careia se
realizeaza efectiv mentinerea sau schimbarea directiei de deplasare a navei.
Organe de guvernare

           Forta laterala necesara guvernarii navei pe traiectoria dorita se realizeaza cu

ajutorul organelor de guvernare. In functie de modul de obtinere a acestei forte, se
deosebesc:
        organe de guvernare pasiva, care realizeaza forta laterala necesara guvernarii,
folosind curentul de apa intalnit de nava in deplasare;
        organe de guvernare activa , care realizeaza forta laterala necesara guvernarii
prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct si special pentru
guvernare.
 Carma pasiva este cel mai raspandit organ de guvernare pasiva, care reprezinta o
suprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical, formata dintr-un profil
simetric fata de coarda sa, plasat in planul diametral al navei, de obicei in pupa
acesteia (figura de mai jos). 
               Carma activa este un organ de guvernare activa , format dintr-un profil
simetric fata de coarda sa, inclinabil in jurul unui ax vertical, plasat in planul
diametral al navei, in pupa acesteia, profil al carui bord de fuga este atasat un
propulsor suplimentar (fig.44) a carui impingere este orientabila odata cu safranul
carmei.   Carma activa realizeaza moment de giratie nenul, indiferent de viteza
navei.
Bibliografie

 BIBLIOGRAFIE 1. ABB, 2010. The CRP Azipod Propulsion Concept. www.abb.com/marine. ABB
Process Industries Management Ltd. 2. Amorăriţei, M., 2002. Tendinţe actuale în propulsia navelor
moderne. Performanţe ale sistemelor de propulsive tip Pod’s si Azipod. Universitatea Transilvania din
Brasov. Catedra Design de Produs si Robotica. Simpozionul national cu participare international
PRoiectarea ASIstata de Calculator, PRASIC'02. Vol. I - Mecanisme si Tribologie, 7-8 Noiembrie,
Brasov, România. ISBN 973-635-064-9. 3. Fedyaevsky, K. and Sobolev, G., 1964. Control and Stability
in Ship Design. State Union Shipbuilding, Leningrad. 4. House, D.J., 2004. Seamanship Techniques 3rd
Edition for: Shipboard & Maritime Operations. Elsevier Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP
200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 6315 4. 5. Ioniţă, I.C., Apostolache, J., 1986.
Instalaţii navale de bord, Construcţie şi exploatare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1986. 6. McGeorge, H.,
D., 2002. Marine Auxilary Machinery. Elsevier Science, Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP,
Wildwood Avenue, Woburn, MA 01801-2041, ISBN 0 7506 4398 6. 7. Perez, T., 2005. Ship Motion
Control. Course Keeping and Roll Stabilisation using Rudders and Fins. ISBN 1-85233-959-4. Springer
Verlag, 1st ed. 2005 8. Taylor, D., A., 1996. Introduction to Marine Engineering. Elsevier Butterworth
Heinemann Linacre House, Jordan Hill, Oxford 0X2 80F 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803,
1996. 9. Tupper, E.C., 2004. Introduction to Naval Architecture: Formerly Muckle's Naval