AMENOREEA SI SINDROMUL

PREMENSTRUAL
A ELABORATE : ABU AJAJ MUHAMAD
 AMENOREEA
Este un simptom care evidentiaza absenta
menstruatiei normale timp de 90 zile.
 Clasificarea amenoreei conform OMS:

1. Amenoree pe fon de normogonadotropin

2. Amenoree pe fon de hipogonadotropin
3. Amenoree pe fon de hipergonadotropin
4. Amenoree primar uterină
 Amenoree falsa sau pseudoamenoree
 se caracterizează prin lipsa menstruaţiei în prezenţa modificărilor ciclice în ovare, uter şi în întregul
organism, cauzate de atrezia himenului, vaginului şi canalului cervical.

 In dependenţă de intervalul de timp ce s-a scurs de la apariţia menarhei până la depistarea atreziei se
poate dezvolta hematocolposul, hem atom etrul, hematosalpinxul.

 Clinic amenoreea falsă se va manifesta prin crize dureroase periodice, lunare care se vor intensifica
odată cu următoarea menstruaţie şi care vor iradia în rect, regiunea lombară.
AMENOREA FIZIOLOGICA

1. Fetiţe
2. Gravide
3. Lactatie
4. Menopauza.
AMENOREEA VERA FIZIOLOGICĂ se întâlneşte la fetiţe până la menarhe şi e cauzată de
imaturitatea sistemului reproductiv şi de lipsa proceselor ciclice în ovare şi uter.

AMENOREEA DE SARCINĂ se produce datorită apariţiei unui nou organ endocrin-placentar

(până la placentă — corpul galben de gestaţie), ce secretă hormoni sexuali care inhibă funcţia
gonadotropă a adenohipofizei.

AMENOREEA DE LACTAŢIE- este determinată de nivelul ridicat în sânge al prolactinei care

inhibă gonadotropinele adenohipofizare.
Ea durează în medie 8-9 luni.
Prin urmare, este necesar să se ţină cont de faptul că în timpul amenoreei de lactaţie, mai ales spre
sfârşitul ei, în ovare apar schimbări ciclice care duc la ovulaţie şi că e posibilă sarcina.
Atunci amenoreea de lactaţie va trece în amenoree de sarcină.

ÎN POSTMENOPAUZĂ AMENOREEA este determinată de îmbătrânirea

generală a organismului, inclusiv şi a sistemului reproductiv ce duce la
încetarea maturaţiei foliculilor şi la atrofie epitelială.
 Amenoreea patologică vera poate fi
primară şi secundară.

Amenoreea patologică primară se manifestă prin absenţa menstruaţiei la

femeile care au atins vârsta de 15-16 ani.
Amenoreea secundară relevă lipsa menstruaţiei timp de 6 luni şi mai mult
la o femeie care a avut măcar o singură menstră

Amenoreea primară şi cea secundară poate fi funcţională şi organică

IN DEPENDENŢĂ DE NIVELUL AFECTAT ÎN AXA
CORTEX-HIPOTALAMUS-HIPOFIZĂ-OVARE-UTER-
GLANDA TIROIDĂ-SUPRARENALE DEOSEBIM:

1. AMENOREE CENTRALĂ
2.GONADICĂ
3.PERIFERICĂ
4. EXTRAGENITALĂ.
 Amenoreea centrala

1.Psihogenă (funcţională)
2.Hipotalamică
3.Hipofizară
4.Hipotalamo-hipofizară (organică).
AMENOREEA PSIHOGENĂ apare mai des la femeile
cu sistemul nervos labil, cu un fond premorbid
nefavorabil ca : infantilismul genital, menarhea tardivă,
stabilirea îndelungată a funcţiei menstruale şi cu
patologii neuroendocrine.
 CAUZELE :
 Schimbul de regim
 Climat
 Socul emotiv
 Surmenajul fizic (balerinele, gimnastele, atletele)
 Slăbirea generală corporală rapidă (în urma folosirii purgativelor
dietelor pentru slăbire, foamei)
 Dispariţia completă a apetitului (în urma unei patologii extragenitale
grave) şi surmenajul nervos cronic
TRATAMENTUL :

-Constă în înlăturarea factorilor negativi, care au provocat

amenoreea.

-Se indică linişte şi odihnă psihic

-Aceste bolnave sunt tratate în comun cu neuropatologul şi

internistul.
 Amenoreea hipotalamica
 De cele mai dese ori are caracter secundar şi este cea mai frecventă amenoree
secundară .
 Acest sindrom este determinat de leziunea nucleelor paraventriculare şi
ventromediale ale hipotalamusului în urma unei tumori.
 Amenoreea hipotalamică secundară apare în patologia cardiovasculară gravă,
diabetul zaharat sever, afecţiunea hepatică gravă, intoxicaţiile grave…
 Amenoreea în aceste patologii constituie rezultatul inhibiţiei secreţiei şi
eliminării de releasing-hormoni, fără a provoca modificări ciclice în ovar şi uter.
HIPOTALAMO-HIРОFIZARĂ: HIPERPROLACTINEMIE.

HIPOFIZARĂ: PRIMARA:
- NANIZM HIPOFIZAR
- GIGANTISM

HIPOFIZARA SECUNDARA:
- SINDROMUL SHEEHAN,
- BOALA SIMONDS,
- ACROMEGALIA,
- BOALA IŢENCO-CUSHING.
CAUZELE HIPERPROLACTINEMIEI PATOLOGICE
SUNT :
-procesele distructive ce au loc în sistemul hipotalamo-
hipofizar,
-tumoarea hipofizei
- folosirea preparatelor medicamentoase
(tranchilizante, antidepresive, L-m etildofă,
spironolactină, ciproteron, anticoncepţionale orale),
-hipotiroidia
-stresul psihogen cronic.
AMENOREEA OVARIANA

• Primara • Secundară:

• 1. disgenizia gonadelor: • 1. sindromul ovarelor casexice (climax

• - sindromul Şerşevski - Turner, precoce);

• - formă pură, • 2. sindromul ovarelor rezistente;

• - formă mixtă. • 3. tumori virilizante;

• 2. feminizare testiculara (sindromul"Morris”); • 4. postcastrală;
• 3. hipofuncţia primară а ovarelor. • 5. sindromul ovarelor polichistice.
AMENOREEA UTERINA

• Primară: • Secundară:

• - sindromul Rосhitanski • - tuberculoza, luis;

• - Кiustnеr – Наuzег (lipsa • - sindromul Aşerman;
uterului) • - radioterapie intrauterina;
• - tuberculoza endometriului. • -întroducerea intrauterină а
sol. Iod
Tratamentul se efectuează în dependenţă de cauza ce a
condus la patologie.

In caz de atrezie se restabileşte

permeabilitatea prin metoda chirurgicală.

Dacă este diagnosticată tuberculoza se indică tratam entul

ei.

în caz de sinechii acestea se distrug, administrându-se

ciclic hormoni sexuali.
 Tratamentul amenoreei în sindromul Asherman
• Tratamentul antibacterian preoperatoriu:
- în caz de infecția urogenitală
- sensibilitatea agenților patogeni depistați
- • Tratamentul chirurgical:
- - înlăturarea aderențelor intrauterine prin chiuretaj sau histeroscopie
- • Tratamentul postoperatoriu:
- - Terapie hormonală ciclică 6 luniâ
- - Irigare intrauterină cu antiseptice (Dioxidină) 1 săpt.
- - Fizioterapie
- - Terapie de resorbție: Poliobilină 5 ml i/m, Distreptază 1 sup, rect. 2 ori/zi 10 zile
 Amenoreea extragenitală.

Uneori amenoreea este cauzată de patologia glandei tiroide, funcţia căreia influenţează
asupra sistemului reproductiv.
Legătura mecanism elor centrale de reglare a sistemului reproductiv cu glanda tiroidă se
explică în felul u rm ăto r: tiroliberina este concom itent stim ulatorul secreţiei hormonului
tireotrop şi al prolactinei care la rândul ei inhibă FSH şi LH.
Hormonii tiroidieni au capacitatea de a inhiba secreţia prolactinei prin stim ularea secreţiei
de dofamină.
Amenoreea de geneză tiroidă este cauzată de hipotiroidie, care poate fi primară, secundară,
tranzitorie.
 Diagnosticul:
Deoarece amenoreea este un simptom ce se întâlneşte la diverse patologii, e necesar de a aprecia corect procesul
primar pentru administrarea unui tratament etiopatogenic.
Pentru a confirma diagnosticul patologiei ce a adus la amenoree se vor efectua următoarele investigaţii:
1. Clinic se apreciază statura, masa corporală, gradul de dezvoltare sexuală şi somatică cu testele funcţionale de
diagnostic: tem peratura rectală matinală, semnul pupilei, ferigii, extinderea glerei cervicale, tem peratura rectală
matinală va fi anovulatorică (monofazică) şi numai la amenoree uterină bifazică;
2.Examenul radiologic: metrosalpingografia, pneumopelviografia, radiografia, tomografia com puterizată a craniului.
3. Investigaţii genetice ce determină cromozomi X şi Y, şi arborele genealogic.

4. Examenul instrumental (ecografie, biopsie, chiuretaj prin aspiraţie, laparoscopie).

5. Examenul morfologic al endometrului, bioptatului gonadic.
 6.Probele hormonale in amenoree

1.Proba cu progesteron
2. Proba cu estrogen-progesteron
3. Proba cu gonadotropine FSH și LH
4. Proba cu releasing hormon
5. Proba cu dexametazon
Proba cu dexametazon:
Dexametazon tab. 5 mg pe zi – 5 zile, determinăm 17-KS în urină
înainte și după administrare dexametazonului, in dependenta de variatia
17-KS proba data va diferentia
originea hiperandroginemiei ( ovariana sau suprarenala).

Proba cu gonadotropine FSH și LH: Menogon75 U FSH + 75 U LH

injecții, Humigon .
După 28 zile daca proba este pozitivă- diagnosticul preliminar va fi
amenoree hipofizara, dar daca
proba este negativa-amenoree ovariana.

Proba cu releasing hormoni: Buserelină, Diferelină, Creșterea nivelurilor

LH și FSH . Daca
proba este pozitivă- diagnosticul preliminar va fi amenoreea hipotalamica,
dar daca proba este
negativa-amenoreea hipofizară.
PROBA CU ESTROGEN-PROGESTERON:

COC trifazice (estradiol 30-50 mcg) – 21zile.

După 28 zile daca proba este pozitivă -diagnosticul preliminar va fi patologie

ovariana sau hipotalamo-hipofizara,

proba negativa denota amenoreea uterina.

 Tratamentul amenoreei de efort
Abandonarea sportului de performanță, reducerea efortului fizic

• Dietoterapie (lichidarea deficitului de greutate)

• Suplimente (Calciu 1500 mg/zi + Vitamina D 400- 800 UI/zi )

• Psihoterapie, sedative, antidepresante

• Vitaminoterapie(Omega, Vitamina E)

• Preparatele estrogen-gestagenice (Femoston 2/10 3-6 luni sau Oestrogel 2,5 g + Utrogestan 100- 200 mg)
 Tratamentul amenoreei cauzate de pierderea în greutate
• Terapia nutrițională:

§ Dietă bogată în proteină, hipercalorică pînă normalizarea greutății

§ Vitamine, suplimente
§ Calciu(1000 mg/zi)
Consiliere psihologică. Antidepresante (Fluvoxamine 50 mg/ seară 3-6 luni)
• Terapie hormonală:
§ Femoston 2/10 3-6 luni
§ Oestrogel 2,5 g + Utrogestan 100-200 mg/zi, sau Duphaston 20 mg/zi, sau Norcolut 5-10 mg/zi
Sindromul premenstrual

complex de simptome patologice ce apar în a II-a fază a

ciclului menstrual şi se manifestă prin dereglări neuropsihice,
vegetovasculare, endocrino-metabolice care dispar odată cu
apariţia menstruaţiei.
Clinic sindromul premenstrual se manifestă prin următoarele grupe de simptome:

— dereglări psihice — schimbarea frecventă a dispoziţiei, hiperexcitaţie, slăbirea

atenţiei, supraoboseală, agresivitate, letargie, insomnie, frică;
— simptome neurologice — cefalee, ameţeli, hipertensiune, dismenoree, rinită, astm ;
— fenomene dermatologice –acnee, prurită, pigmentare pe faţă, piele uscată sau grasă
pe faţă, trunchi;
— dereglări ale aparatului locomotor
— dureri în articulaţii, oase, spate, diminuarea puterii musculare, dureri în muşchi;
— simptome gastrointestinale
— bulemie sau anorexie, dereglări de gust, greaţă, vomă, balonarea abdomenului,
dereglări de defecaţie;
— simptome renale
— reţinerea lichidului în urma schimbării funcţiei renale, densităţii urinei.
Diagnosticul:
* In afară de tabloul clinic la stabilirea diagnosticului este necesar să se aprecieze testele diagnostice
funcţionale.

* în sânge se apreciază hormonii: prolactina, estrogenele, progesteronul în ambele faze ale ciclului
menstrual, iar în urină — metaboliţii lor;

* se efectuează radiografia craniului, care constată: hiperestezie cu intensificarea desenului vascular;

* electroencefalograma denotă schimbări funcţionale în structurile diencefalo-limbice.

* Mamografia în faza I a ciclului menstrual se efectuează pentru excluderea patologiei organice;

* se apreciază funcţia rinichilor.

* Consultaţia oftalmologului include examinarea fundului de ochi şi constatarea semnelor de edem

cerebral în formele grave
Tratamentul se începe cu psihoterapie, respectarea regimului alimentar,
excluderea în faza a II-a a ciclului menstrual a cafelei, sării, laptelui,
grăsimilor.

Se recomandă masaj general, balneoterapie, electroforeză endonazală cu

vit. B, pentru a stabiliza sistemul nervos vegetativ.

în hiperestrogenia absolută sau relativă se administrează: terapie cu

gestagene (din a 16-a zi a ciclului — 10 zile), norcolut — 5 mg, pregnin
0,01 — 3-4 ori în 24 de ore.
BIBLIOGRAFIE :

1. Ginecologie, autor Gheorghe Paladi, 1997

2. Deregrlarile ciclului menstrual, autor Veaceslav Moșin, Chișinău, 2015
3. Dereglarile ciclului menstrual, autor Marc Stenberg, Chisinau, 1994