Examenul citohormonal al

secretiei vaginale
Spermograma
 • Histologic, epiteliul vaginal prezinta 3
straturi:
• BAZAL intern si extern
– Normal, pe frotiul vaginal la femeia
fertila adulta NU se gasesc celule din str
Structura bazal (pana la pubertate si dupa
menopauza)
histologică •
•
STRATUL CELULELOR INTERMEDIARE
Celulele incep sa se plicatureze
a •
– Apar pe frotiu pre- si postmenstrual
STRATUL CELULELOR SUPERFICIALE
– Prezinta 4 tipuri de celule:
epiteliului 1) cel. mari poligonale cu CT bazofila si
nuclei prepicnotici (ɸ = 6-9μm),
vaginal 2) cel. mari poligonale cu CT bazofila si
nuclei picnotici (ɸ = 3μm),
3) cel. mari poligonale cu CT acidofila si
nuclei picnotici,
4) cel.mari poligonale anucleate
 • In practica curenta, frotiul citohormonal se
executa in zilele: 7,14,21 ale ciclului menstrual
• Pe frotiu se numara 100 celule si se apreciaza
locul de origine la nivelul epiteliului vaginal:
• Numaratoare:
• 0/50/50 → 0 cel bazale, 50 cel din str intermediar,

Tehnica 50 cel din str superficial (Frotiu caracteristic fazei

estrogenice)
• 0/90/10 →0 cel bazale, 90 cel din str intermediar,
10 cel din str superficial (Frotiu caracteristic fazei
secretorii – progesteronice)
• Se calculeaza si INDICII ACIDOFIL (IA) si PICNOTIC
(IP)
• IA = exprimarea % a celulelor acidofile cu nuclei
picnotici
• IP = exprimarea % a celulelor cu nuclei picnotici
 Etapele ciclului menstrual

• FAZA PROLIFERATIVA (ESTROGENICA, FOLICULINICA) → creste nr si

volumul celulelor din toate straturile; dureaza pana in ziua ovulatiei

– IA si IP incep sa creasca si ating valori maxime preovulator:

IA = 50-70%, IP = 70-90%

• FAZA PONTEI OVULARE (ziua 14): pe frotiu: hematii datorita hemoragiei

microscopice din timpul ovulatiei

• FAZA PROGESTERONICA (SECRETORIE) : cel incep sa se plicatureze si pe

frotiu predomina cel din stratul intermediar

– IA si IP descresc si premenstrual (ziua 28):

IA = 10-15%, IP = 20-30%

• FAZA DESCUAMATIVA (MENSTRUATIA) : hematii, leucocite, celule

endometriale
 • 24 h inainte → NU: spalatura vaginala,
tact vaginal, contact sexual
• Prelevarea citologiei cervicovaginale (2-3
frotiuri recoltate din aceeasi zona, pe

Pregatirea frotiuri separate): 1/3 post vagin, funduri

de sac, col
• Frotiurile se fixeaza (tehnica Widal alcool
pacientei •
etilic:eter = 1:1) + colorare Papanicolaou
Examinare obiectiv 90X cu imersie: IA , IP
• Cristalizarea mucusului cervical: pt a
determina in ce faza a ciclului menstrual
este pacienta
 Clasificarea Papanicolaou
• Clasa 0 – frotiuri acelulare
• Clasa I – frotiuri normale, fara elemente celulare de origine extravaginala
• Clasa II - frotiuri normale, dar iritative, inflamatorii +/- elemente celulare
de origine extravaginala (cervix, endometru sau hematii)
• Clasa III – frotiuri suspecte (alterarile celulare nu permit concluzii (se
repeta!)
• Clasa IV – frotiuri ce contin celule tumorale (nu foarte numeroase)
• Clasa V – frotiuri bogate in celule tumorale
 Clasificare leziuni premaligne
• CIN = cervical intraepihtelial neoplasia
• III CIN I – displazie usoara
• III cin II – displazie moderata
• III CIN III – displazie severa

Clasa III
Frotiul menstrual

• Antrenarea în fluxul
menstrual a
elementelor uterine
epiteliale şi stromale
• Eritrocite şi
detritusuri
• Predominant celule
vaginale intermediare
si superficiale
• Limfocite,
granulocite, monocite
Frotiul postmenstrual

• Predomină celulele intermediare grupate, cu talie

mare
• Floră: bacili Doderlein (Lactobacil Gramm-pozitiv,
nesporulat, rezistent în mediu acid. Fac parte din
flora normală, absența sau diminuarea numărului
fiind asociată frecvent cu vaginitele bacteriene.
• Datorită proprietăților sale de a produce și a rezista
în acid, li s-a atribuit o funcție importantă – de
protecție vaginală și curățire a căilor genitale
inferioare
Frotiul ovulator-estrogenic

• Frotiu cu aspect
“curat”
• Predomină celulele
superficiale
izolate,cu nucleu
picnotic
• Citoplasmă fără
plicaturări
• Predomină acidofilia
citoplasmatică
Frotiul postovulator
• Se reduce numărul de celule

superficiale

• Citoplasma frecvent

policromă, de obicei fără

granulaţii

• Plicaturare accentuată cu

formarea de placarde

celulare mari după ziua 24-a

(activitate progesteronică

maximă)

• Leucocite PMN, monocite

Frotiul citolitic • În condiţii fiziologice şi

patologice (pre- şi

postmenstrual,

hipofoliculinemie, sarcină,

cicluri anovulatorii,

menopauză)

• Nuclei liberi şi bacili Doderlein

• Celule intermediare cu citoliză

parţială

• Nucleoliza leucocitară: liza

citoplasmei leucocitelor şi

dispersia lobilor (intens

bazofili, rotunzi)
Frotiul androgenic
• Condiţii: menopauză,
castrare, antiestrogenice
cu androgeni
• Celule intermediare
mijlocii şi mari, egale, cu
citoplasmă slab bazofilă
• Nuclei uniformi,
hipocromi
• Plicaturare marginală
• Celule superficiale: rar
• Absenţa leucocitelor şi a
florei bacteriene
 Testele de sarcinӑ

• Se bazeazӑ pe masurarea gonadotropinei corionice ȋn sange şi urina.

• Metodele imunologice se caracterizeaza printr-o mare senzitivitate.
Utilizarea anticorpilor monoclonali pentru subunitatea beta a
gonadotropinei corionice eliminӑ reactii ȋncrucişate cu hormonii
luteinizanţi pituitari sporind senzitivitatea testӑrii imunologice.
• Anticorpii anti-subunitatea beta a HCG reacţioneazӑ atat cu HCG-ul intact
din sange cat şi cu fragmente de subunitate beta care reprezintӑ forma
majora ȋn urinӑ.
• Gonadotropina corionica apare pentru prima datӑ ȋn sangele maternal ȋn
zilele 6-8 dupӑ fertilizare.
• Nivelul HCG creşte apoi rapid şi atinge un varf ȋn saptӑmana 7-10. Un
rezultat pozitiv ȋn urinӑ apare la 3-4 zile dupӑ implantare, sensibilitatea
testului fiind maxima ȋn ziua a 7-a dupӑ implantare. Un rezultat negativ la
o saptӑmana de la ziua ȋn care ar fi trebuit sӑ se instaleze menstruaţia aratӑ
farӑ dubiu cӑ femeia nu este ȋnsarcinatӑ.
• Cantitӑti mici de HCG existӑ ȋn sange sau urinӑ şi ȋn absenţa sarcinii.
 Spermograma

• Metoda de investigare a activitatii androgenice si a

permeabilitatii cailor de ejaculare.
• Se examineaza preparatul proaspat, in prima ora dupa
prelevare (dupa 1h se produce lichefierea spermei) → se
urmareste mobilitatea spermatozoizilor (normal 60-80%)
• Daca prelevarea se face prin coitus interruptus,
mobilitatea se mentine ≤ 6h
• Daca prelevarea s-a efectuat din vagin, mobilitatea se
mentine 3-4 zile
• Se numara spermatozoizii viabili folosind o solutie de
sperma cu Na₂CO₃ si fenol in amestec
 Valori normale
Test Valoare
pH 7,2-7,8
Mobilitate 50% cu mobilitate normala sau 25% cu
mobilitate marita (1h de la colectare)
Morfologie > 50% cu morfologie normala
Vitalitate ≤ 75% vitali
Numar (mil/ml sperma) 90-200 = N
60-90 = hipospermie usoara
20-60 = hipospermie severa
Volum sperma/ejaculat 2-5 ml
 Termeni

Patologie Caracteristici

Oligozoospermie Numar spermatozoizi < 20 mil/ml

Astenozoospermie < 50% cu mobilitate normala sau <25% cu mobilitate

marita (1h de la colectare)

Teratozoospermie < 50% cu morfologie normala

Azoospermia Lipsa spermatozoizi in ejaculat

Aspermia Lipsa ejaculat

 Numaratoarea de spermatozoizi

• Efectuarea numӑrӑtorii spermatozoizilor ȋn camera

de numӑrat cu exprimarea numӑrului/ml cu
pregӑtirea diluţiei necesare pentru a realiza o
numӑrӑtoare corecta
• Numӑrarea spermatozoizilor se efectueazӑ din
lichidul spermatic diluat 1:20 cu apa distilata, pe
reţeaua Thoma, considerand spermatozoizi de pe 5
grupӑri de cate 16 pӑtraţele cu suprafaţa 1/400 mm².
Tehnica numararii spermatozoizilor in camera Thoma