dezvoltare a vorbirii
coerente
ELABORATĂ DE ȘERBAN LUMINIȚA,
GRUPA II RECALIFICARE
PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ
Iulie, 2021
1. ACTUALITATEA TEMEI
2. DEZVOLTAREA VORBIRII LA PREȘCOLARI
3. METODE DE DEZVOLTARE A VORBIRII
COERENTE LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ
4. DEZVOLTAREA VORBIRII PRIN JOC DIDACTIC
2
ACTUALITATEA TEMEI 1/2
3
2/2
4
DEZVOLTAREA VORBIRII A PREȘCOLARILOR
Dezvoltarea vorbirii constituie o parte componentă importantă a muncii intructiv-educative în
grădiniţa de copii, realizîndu-se printr-un complex de metode şi procedee din cele mai efective.
Procesul vorbirii preşcolarului e legat de funcţia comunicativă şi cognitivă a limbii, ceea ce
înseamnă că sîntem obligaţi să le formăm copiilor priceperile şi deprinderile de a observa
obiectele lumii înconjurătoare, de a le compara şi cerceta.
Pe de altă parte, limbajul este cel care ajută la evaluarea majorităţii activităţilor ce se
desfăşoară la nivel preşcolar.
Având în vedere acest lucru, educatoarei îi revine sarcina de a contribui la formarea, exersarea
şi dezvoltarea limbajului cursiv copiilor preşcolari.
formarea la copii a
priceperilor şi
deprinderilor orale
SCOPUL în conformitate cu
normele limbii
literare actuale 5
lucrul
receptionarea si
asupra intelegerea
vorbirii limbajului
pasive
Dezvoltarea
vorbirii
lucrul procesul de
pronuntare a
asupra cuvintelor sau
vorbirii fixarea lor in scris.
active
6
Sarcinile metodicii dezvoltarii vorbirii
1. Dezvoltarea vorbirii coerente se realizează în procesul de comunicare, la început copilul doar
înţelege ceea ce i se spune, apoi el intră în contact verbal cu adulţii şi cu alţi micuţi. Apare treptat
dialogul care răspunde intereselor sale vitale.
Metode folosite: convorbirea, conversaţia, lectura tabloului, compunerea, naraţiunea creatoare,
pornind de la materialul intuitiv sau bazată pe cuvîntul viu, povestirea operelor literare citite.
2. Munca asupra vocabularului constituie al doilea obiectiv al educatorului în procesul dezvoltării
vorbirii la preşcolari. Familiarizarea cu lumea obiectelor înseamnă şi îmbogăţirea vocabularului
copiilor.
3. Formarea structurii gramaticale a vorbirii copiilor este o sarcină importantă în dezvoltarea vorbirii
preşcolarului, legată de schimbarea formei cuvîntului, de îmbinarea lui cu alte cuvinte în procesul de
comunicare.
4. Dezvoltarea culturii fonetice , aceasta are loc pe baza perceperii auditive a vorbirii celor din jur. La
început torentul de sunete ale vorbirii omeneşti ne este diferenţiat de copil, deoarece el percepe doar
latura melodică a vorbirii. La vîrsta preşcolară e necesar să formăm la copii deprinderea de a diferenţia
elementele sonore ale vorbirii(sunetele, cunivtele, fonetice, frazele fonetice), adică să le dezvolăm
auzul fonematic.
5. Familiarizarea cu literatura artistica este un obiectiv de valorificare ce se realizează nu numai la
activităţile de dezvoltare a vorbirii, ci şi în afara lor. O formă eficientă de lucru cu cartea în grădiniţă
este citirea şi povestirea operei literare. Jocurile-dramatizări, convorbirile despre carţile citite,
exprimarea ilustraţiilor, matineele literare, teatrul de păpuşi constituie forme de consolidare a
deprinderilor interpretativ-artistice şi de formare a intereselor la copii faţă de operele artistice.
7
Vorbirea coerentă sau cursivă, presupune formarea deprinderii la
copil de a întreba, de a-și expune clar gândurile.
Elementele principale ale vorbirii cursive sunt dialogul și
monologul.
Dialogul
•Contactul nemijlocit dintre două sau mai multe persoane, un schimb de replici, de idei.
•Este prima formă cu care începe dezvoltarea de exprimare coerentă a unui copil.
•Presupune dezvoltarea:
1.Abilităților vorbirii (să asculte și să înțeleagă ideea interlocutorului, să formuleze
răspunsul).
2.Abilităților vorbirii cu etichetă (a ști când și cum să înceapă o conversație cu alte
persoane, să mențină și să finalizeze o comunicare).
3.Abilităților de comunicare nonverbală (utilizarea adecvată a mimicii, gesturilor, ținutei
etc)
•Caracteristicele dialogului:
-Dinamizează narațiunea, o face mai vie și mai sugestivă.
-Marchează diverse valori expresive: sentimente, atitudini, întreruperi, ezitări ale
personajelor etc.
-Este mijloc de caracterizare indirectă a presonajelor. 8
Monologul
•Presupune existența unui destinatar extern, care să recepteze fluxul mesajelor fără a
replica după fiecare secvență, ci doar la sfârșit. De regulă, monologul este centrat pe o
anumită temă, și el are ca obiectiv informarea auditorului.
•Este un tip de discurs continuu în care nu se așteaptă un răspuns, este vorbirea unui
singur personaj.
narativ
•Monolog descriptiv
explicativ
argumentativ
9
Vorbirea copiilor se formează şi se dezvoltă nu
numai în cadrul activităţilor, ci şi în celelalte
momente ale regimului în grădiniţă, de aceea
educatorul va exersa cu copiii pe tot parcursul zilei în
toate tipurile de activități.
10
METODE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA
VORBIRII COERENTE DE CĂTRE EDUCATOARE:
* Conversația (este un dialog cu orientare tematică și
este construită în baza întrebărilor. Dezvoltă spiritul
de observație, atenția, procesele de analiză și sinteză,
gândirea abstractă, formează deprinderi de vorbire
dialogată):
-Cum este cerul astăzi?
-Ce anotimp este acum?
-Ce vezi în imagine? etc/.
12
* FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ
13
DEZVOLTAREA VORBIRII PRIN JOC
DIDACTIC
Lidia Granaci în lucrarea ”Instruirea prin joc” spune că jocul didactic este considerat ca o
”formă distractivă de exersare a organelor senzoriale”.
Jocul didactic implică următoarele procese psihice: gândirea, analiza, sinteza, comparația,
memoria, atenția și spiritul de observație, imaginația.
15
Dramatizările sau Jocurile de rol
16
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!
17