DIURETICE

Definiții

Diuretic: substanță ce produce

creșterea eliminării de urină

•cafea, pepene verde, măceșe,

alcool

•Natriuretic: substanță ce crește

excreția renală de Na+

 Diuretice osmotice

• nu interacționează cu receptori, nu blochează

transportul renal
• Activitatea dependentă de presiunea osmotică pe
care o produc

Manitol
 Mecanism acțiune

• diureticele osmotice nu se reabsorb

• cresc presiunea osmotică în tubul proximal și ansa lui Henle

• previn reabsorbția pasivă a H2O și a Na+

• Cresc eliminarea H2O și Na+

 Utilizare terapeutică

Manitol
• non-toxic, filtrat liber, nereabsorbabil, nemetabolizabil
• administrat profilactic pentru insuficiența renală acut în traume,
chirurgie, medicamente nefrotoxice
• tratament pe termen scurt in glaucom acut
• în hipertensiunea intracraniană
 Efecte secundare

• creșterea volumului extracelular

• insuficiență cardiacă

• hipernatremie

• hiperkalemie

• cefalee, grețuri, vărsături

 Inhibitorii anhidrază carbonică

• Utilizare limitată ca diuretice

Acetazolamida

•din sulfanilamidă (produce acidoză

metabolică și urină alcalină)
 Mecanism acțiune
• inhibă anhidraza carbonică în tubii proximali
• Anhidraza carbonică catalizează formarea HCO3- and H+
din H2O și CO2
• inhibarea anhidrazei carbonice scade [H+] în lumenul
tubular
 Utilizare terapeutică

• Glaucom cu unghi deschis – umoarea apoasă conține mult [HCO3-]

• Boala acută de altitudine

• Alcaloza metabolică
 Efecte secundare

• Toleranță rapidă
• Acidoză metabolică
• Fatigabilitate
• Depresie SNC
• Parestezii
• Nefrolitiază
• Eliminare K+
 Diuretice tiazidice
• active in tubul contort distal

• Clorotiazida

• Hidroclorotiazida

• Clortalidona

• Metolazona

• Indapamida (thiazide-like)
 Mecanism acțiune
• inhibă transportor Na+ și Cl- în TCD
• Cresc excreția Na+ and Cl-
• Inhibitori slabi anhidrază carbonică, cresc excreția HCO3-

• Cresc excreția K+/Mg2+

• Reduc excreția Ca2+

 Indicații

• HTA

• IC

• Hipercalciurie

• Osteoporoză

• Diabet insipid nefrogen

• Intoxicație Li+
 Farmacocinetică

• Administrare orală

• Absorbție slabă

• Debut acțiune in ~ 1 h

• T 1/2 variabil, mai mare decât diureticele de ansă

Efecte secundare

• Hipokalemie
• Hipovolemie → sinteză aldosteron
• Hiponatremie
• Hiperglicemie
• Cresc lipidele plasmatice
• Hiperuricemie
• Hipercalcemie
• Disfuncție erectilă
 Diuretice de ansă

Active în ansa lui Henle

• Furosemid

• Bumetanid

• Torasemid
 Mecanism acțiune
• Intră în tubul proximal prin intermediu transportor
• Inhibă transportor apical Na-K-2Cl din ramura ascendentă a ansei luiHenle
• Competiție cu legare Cl-

• Crește excreția pasivă de Mg2+ și

Ca2+
• Crește excreția K+ și H+
• inhibă reabsorbția a ~25% din filtratul
glomerular
 Farmacocinetică
• Absorbție rapidă

• Debut rapid acțiune

• durată acțiune – furosemid scurtă, torasemid lungă

• Legare de proteinele plasmatice

• Cresc toxicitate cefalosporine, litiu, medicamente ototoxice

• AINS le reduc efectul

 Indicații

• Edem: cardiac, pulmonar, renal

• Insuf renală cronică

• HTA

• Insuf. cardiacă

• Hiperkalemie
Administrare
1. Edem pulmonar acut - furosemid i.v. 40 mg, ↓ rapid volumul circulant, efect venodilatator. In
edemele cronice diuretic de ansă p. os.
2. Criza hipertensivă: furosemide i.v. 20-40 mg. În HTA cronică, diuretic de ansă oral în doze mici
dacă există IC, IRC sau tiazidicele nu sunt eficiente. Torasemid (2.5-5 mg/zi) este preferat
datorită duratei mai mari a efectului diuretic.
3. Insuf renală acută (IRA): furosemid i.v. în doză mare deoarece în IRA diureticele ajung greu la
locul de acțiune
4. Hipercalcemie acută - furosemide i.v. pentru ↑ excreției urinare de Ca2+ . In asociere,
soluție salină izotonă pentru a preveni depleția de volum.
5. Hiperkalemie acută: furosemid i.v. pentru a crește excreția urinară de K+ .
Efecte secundare

• Hipokalemie

• Hiperuricemie

• Alcaloză metabolică

• Hiponatremie

• Ototoxicitate

• Depleție Mg2+
 Diuretice economisitoare de K+

• spironolactona, eplerenona

• triamteren

• amilorid
 Mecanism acțiune
• Diureticele economisitoare de K+ acționează distal
• ↓ transport Na+ în tubul colector

Spironolactona
• Antagonist competitiv receptor mineralocorticoid
• Previne creșterea transportorului de Na+ stimulată de
aldosteron

Triamteren/Amilorid
• Secretate în lumen de către
celulele tubului proximal
• Inhibă canalul de Na+ apical
 Indicații

• Hiperaldosteronism primar

• Insuf. cardiacă

• Ciroză hepatică

• Sindrom nefrotic

• În asociere cu diuretice ce elimină K+

 Efecte secundare

• Hiperkalemie: monitorizare [K+] seric

• Spironolactona: ginecomastie, disfuncție erectilă

• Triamteren: anemie megaloblastică

• Amilorid: creștere uree, glicemie la diabetici

Betablocante
• Tipurile adrenoceptori
• Alpha-1
• Vasoconstricție
• ↑ rezistență periferică
• ↑ TA

• Alpha-2
• Inhibă eliberarea de norepinefrină
• Inhibă eliberarea de insulină
Betablocante
• Beta-1
• Tahicardie
• Creștere contractilitate miocardică

• Beta-2
• Vasodilatație (in vasculatura scheletală)
• Scad ușor rezistența periferică
• Bronhodilatație
• Cresc glicogenoliza musculară și hepatică
• Cresc eliberarea de glucagon
Betablocante
• Mecanism acțiune
• Sunt antagoniști competitivi
• Non-selective acționează pe receptorii B1 și B2
• Antagonizează efectele catecolaminelor asupra cordului
• Efecte
• Angină = reduc consumul miocardic de oxigen prin scăderea FC și
contractilității
• Hipotensor = mecanism neclar
• Posibil: reducere debit cardiac, reducere eliberare NE terminații nervoase,
reducere sinteză renină
• Aritmii = reduc rata de depolarizare spontană a nodului sinusal,
încetinesc conducerea atrială și atrioventriculară
Betablocante
• Proprietăți farmacologice
• variază:
• cardioselectivitatea
• Activitatea simpatomimetică intrinsecă
• liposolubilitatea
Betablocante
• lipofile
• propranolol, metoprolol, bisoprolol, carevdilol
• absorbite din tub GI, metabolizate în ficat
• Trec prin bariera hematoencefalică

• hidrofile
• atenolol, betaxolol, sotalol
• T ½ mai mare, nu trec BHE, eliminare renală
Betablocante
• B-agoniste (“activitate simpatomimetică intrinsecă = ASI)
• pindolol, acebutolol,oxprenolol
• Nu produc scăderea FC în repaus, blochează creșterea FC la efort
• Utile dacă pacientul este bradicardic în repaus
Betablocante
• Cardioselective (ß1 selective)
• metoprolol, atenolol, bisoprolol, betaxolol, nebivolol
• Selectivitate pentru receptorii B1
• Produc mai puțin bronhospasm și vasoconstricție
• Selectivitatea se pierde la doze mari
• Nonselective
• propranolol, carvedilol, sotalol
• Vasodilatatoare
• carvedilol, nebivolol
Betablocante
• Indicații
• Infarct miocardic acut, postinfarct miocardic
• Insuf. cardiacă
• Tahiaritmii
• Cardiopatie ischemică stabilă
• Anevrism aortă, disecție aortă
• Hipertiroidism (neselective)
• Migrenă
Betablocante
• Efecte secundare
• bradicardie, bloc AV, efect inotrop negativ
• SNC (sedare, depresie, halucinații)
• Bronhospasm
• extremități reci
• cresc riscul de diabet, creștere ponderală
• Cresc TG, scad HDL colesterolul
• disfuncție erectilă
• fatigabilitate
Betablocante
• Contraindicații
• cardiace – bradicardie severă, bloc AV grad II/III, șoc cardiogen,
angina Prinzmetal, asociere cu verapamil/diltiazem
• pulmonare – astm bronșic
• SNC – depresie severă
• boala Raynaud
• arteriopatie periferică severă

• Tratamentul nu se întrerupe brusc !!

Blocante canale calciu
Cord:
• Canalele de Ca2+ sunt responsabile pentru depolarizarea:
 mușchilor netezi vasculari
 nodului SA
 nodului AV
 În ventriculi, curentul de Na+ este în principal responsabil pentru
depolarizare
 Aritmii supraventriculare : BCC
 Aritmii ventriculare : blocante canale Na
Contracția celulelor netede vasculare:
• Ca intracelular se leagă de calmodulină
• Complexul Ca2+-calmodulină activează o kinază
• Kinaza fosforilează lanțul ușor de miozină
• Permite interacțiunea între actină și miozină cu producerea
contracției musculare
Contracția miocardică:
• Ca celular cardiac se leagă de troponină
• Prin aceasta se anulează efectul inhibitor al troponinei asupra
actinei și miozinei rezultând contracția miocardică
Clasificare BCC:
1. Nondihidropiridine - Verapamil, Diltiazem
2. Dihidropiridine (DHP)
Nifedipina
Amlodipina
Felodipina
 Lercanidipina
• BCC au efecte ino & cronotrop negative
• Toate BCC scad rezistența vasculară coronariană
•Verapamil și diltiazem au efecte în principal pe cord
•Nifedipina – efect vasodilatator în principal pe arteriole
• Tahicardie reflexă la nifedipină
• Vasodilatație arterială – prin scădera Ca2+ intracelular mușchi netezi
vasculari, scade postsarcina
• Efect redus/absent pe patul venos (nu influențează presarcina)
•Nifedipina
 rezistența arteriolară
 TA
 FC și debit cardiac – creștere modestă
•Majoritatea DHP au același efecte
•Amlodipina- absorbție lentă; t½ = 35-50 h
• Verapamil și diltiazem deprimă rata NSA și încetinesc
conducerea AV – utile în tahiaritmii SV
 efect inotrop negativ
 efect cronotrop negativ
 prelungire perioadă refractară nod AV
Indicații
• Angina Prinzmetal - spasm
• Angina de efort
• Angina instabilă
• Infarct miocardic
• HTA
• Tahiaritmii supraventriculare
• Boala Raynaud
• Hipertensiune pulmonară
Efecte secundare
• Cefalee, flushing, amețeli, edeme periferice (DHP)
• Palpitații (DHP)
• Inhibiție tonus/contracție sfincter esofagian inferior
(precipitare/agravare reflux GE)
• Rash, constipație (verapamil)
• Creștere transaminaze
• Verapamil crește concentrația plasmatică a digoxinului