Mărimi şi unităţi de măsură electrice

Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de

măsurare
Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

1
Mărimi şi unităţi de măsură electrice
Intensitatea curentului
Tensiunea electrică
electric
 Este cantitatea de sarcină  Este lucrul mecanic efectuat de
electrică ce trece prin
sursă pentru deplasarea sarcinii
secţiunea transversală a unui
electrice în întregul circuit.
conductor în unitatea de timp.
 Unitatea de măsură în SI, este
 Unitatea de măsură în SI este
Voltul (V), care este tensiunea
Amperul (A), care este
electrică determinată de un
intensitatea a doi curenţi
câmp electric uniform, cu
electrici constanţi, identici,
intensitatea de un amper pe
care circulând prin două
metru, pe distanţa de un metru,
conducte rectilinii, paralele,
măsurată de-a lungul liniilor de
foarte lungi, de secţiuni
câmp.
neglijable, aşezate în vid la
distanţa de 1 m unul faţă de
altul, produce între aceste
conductoare o forţă de 2*10-7N
pe fiecare m de lungime.
2
 Mărimi şi unităţi de
măsură electrice
Rezistenţa electrică
 Este câtul dintre tensiunea la 
borne U şi intensitatea I a
curentului electric continuu
care parcurge conductorul.
 Unitatea de măsură în Si
este ohmul (W), care se
defineşte ca fiind rezistenţa
electrică dintre două puncte 
ale unui conductor filiform, 
între care, aplicând
tensiunea electrică de un
volt, se stabileşte un curent 
electric constant cu
intensitatea de 1 amper,
atunci când conductorul nu
este sediul unor tensiuni
electromotoare.
Energia electrică
 Reprezintă puterea electrică consumată
de un receptor, într-un interval de timp.
 Se exprimă cu relaţia: W=P*(t2-t1)
Un generator electric transformă energia
de altă natură în energie electrică, care nu
este energia curentului electric, ci energia
câmpului din circuitul electric.
 Energia electrică variază, chiar dacă
intensitatea curentului din circuit rămâne
constantă.
Relaţia de definiţie: W=U*I*t=I2*R*t=U2*t/R
Unitatea de măsură în SI, Joule (J);
1J=1Ws, iar în practică kilowattoră (kWh)
Joulul esteenergia electrică dezvoltată în
timp de o secundă, într-un circuit electric
parcurs de un curent electric constant, cu
intensitatea de un amper, când tensiunea
electrică aplicată la bornele circuitului este
de un volt.
3
 Puterea electrică
 Puterea electrică este energia primită sau cedată de un sistem
electric, în unitatea de timp.
În curent alternativ se deosebesc următoarele tipuri de puteri:
 Puterea aparentă, care este produsul dintre valoarea tensiunii
efective, U (indicată de un voltmetru montat la bornele circuitului) şi
intensitatea efectivă I (indicată de un ampermetru înseriat în circuit).
P=U*I
Unitatea de măsură a puterii aparente este voltamperul (VA).
 Puterea activă în curent alternativ este puterea disipată de un
rezistor de rezistenţă R, ea fiind produsul dintre tensiunea efectivă,
intensitatea efectivă şi factorul de putere.
P=Pa*cosϕ=U*I*cosϕ, unde cosϕ este factorul de putere
Unitatea de măsură a puterii active este wattul (W).
 Puterea reactivă este dată de relaţia: Pr=U*I*sinϕ
Unitatea de măsură a puterii reactive este varul (VAR).

4
Caracteristicile metrologice ale
mijloacelor electrice de măsurare
 Intervalul de măsurare, este
intervalul de valori ale mărimii
de măsurat, cuprins între o
limită inferioară şi una
superioară, unde mijlocul de
măsurare furnizează informaţii
cu incertitudini de măsurare
prestabilite.
 Capacitatea de suprasarcină
este capacitatea unui mijloc de
măsurare electric de a suporta,
fără defecţiuni, sarcini ce
depăşesc condiţiile de referinţă,
sau intervalul de măsurare.
 Rezoluţia (prag de sensibilitate)
este cea mai mică valoare a
mărimii de intrare, care
determină o variaţie sensibilă a
mărimii de ieşire.
Se referă la comportarea
mijloacelor de măsurare, în raport
cu mărimea supusă măsurării şi
modul de obţinere a rezultatelor.
 Sensibilitatea (S) este raportul dintre
variaţia mărimii de ieşire şi de intrare.
 Constanţa aparatului, inversul
sensibilităţii.
 Incertitudinea de măsurare este
domeniul de valori în care se pot
situa erorile de măsurare.
 Exactitatea reprezintă calitatea
mărimii, funcţie de inceritudinea de
măsurare.
 Eroarea limită de măsurare este
valoarea maximă posibilă pentru
eroarea aparatului, care garantează
că erorile de măsurare, cu care se
realizează operaţia, sunt mai mici ca
eroarea limită de măsurare.
5
 Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice
Mijlocul
Lanţ de
de măsurare
măsurareelectric se poate reprezenta ca o reţea de captare,
numită lanţ de măsurare.

Semnalul metrologic, este un 1.Aparate analogice

semnal energetic purtător al
 Se caracterizează prin faptul că
informaţiei de măsurare, dat de
mărimile în care este convertit
mijlocul de măsurare electric. semnalul metrologic şi mărimile de
Semnalul metrologic care circulă ieşire, sunt legate de mărimea de
de-a lungul lanţului de măsurare măsurat prin relaţii (de exemplu de
este constituit dintr-o mărime proporţionalitate).
fizică, un parametru variabil, ce
 Urmăresc continuu, variaţia
mărimii de măsurat.
ia valori în funcţie cu valoarea
 Valoarea măsurată se obţine prin
mărimii măsurate.
aprecierea poziţiei unui ac
Funcţie de semnalul indicator, a unui inscriptor sau a
metrologic,mijloacele de unui spot luminos, în raport cu
măsurare electrice se clasifică reperele unei scări gradate.
în: analogice, digitale şi mixte.
6

2.Aparate digitale
Au semnalul metrologic
discontinuu, măsurarea
repetându-se după un anumit
interval de timp, iar valoarea
măsurată este prezentată sub
formă de număr în afişaj.
Ele se pot realiza pe baza unei
metode electrice de măsurare
analogice sau pe baza unei
metode electrice de măsurare
digitale.
Metodele electrice de măsurare
digitale au avantajul obţinerii
directe a valorii măsurate,
exactitate ridicată şi
posibilitatea înregistrării sau
transmiterii la distanţă a
informaţiei de măsurare.
3.Aparate electrice de
măsurare mixte
Au caracteristic faptul că rezultatul
măsurării se obţine parţial sub formă
digitală şi parţial sub formă analogică.
După principiul de funcţionare se clasifică:
a.Aparatele magnetoelectrice,
funcţionează numai în curent continuu şi
sunt formate din unul sau mai mulţi
magneţi permanenţi, ficşi sau mobili, şi
una sau mai multe bobine, parcurse de
curentul de măsurare.
b.Aparatele feromagnetice, sunt formate
dintr-o bobină fixă, parcursă de curentul
de măsurat, şi o piesă din Fe, introdusă în
câmpul magnetic creat de curent.
c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite din
una sau mai multe bobine mobile, parcurse
de curentul de măsurat. Dacă bobina este
din Fe, se numesc ferodinamice. 7
Simbolurile aparatelor de măsurare mixtă d.Aparatele electrostatice, sunt formate din
piese metalice fixe şi piese metalice
mobile, între care se exercită forşe
electrostatice.
e.Aparatele termice cu fir cald,
funcţionează prin dilatarea unui fir
conductor parcurs de curentul de măsurat.
f.Aparatele de inducţie, acţionează asupra
curenţilor pe care conductoarele mobile îi
introduc în piese.
g.Aparatele cu redresor sunt formate prin
asocierea unui aparat magnetoelectric cu
unul sau mai multe dispozitive redresoare.
h.Aparatele electrostatice funcţionează la
frecvenţe înalte.
Aparatele feromagnetice, electrodinamice,
electrostatice şi termice funcţionează în
curent continuu şi alternativ. Aparatele
feromagnetice şi electrodinamice folosesc
frecvenţa reţelei de 50 Hz. Aparatele termice
măsoară curenţi la frecvenţe foarte înalte.
8
 Aparate magnetoelectrice
1.Ampermetre şi voltmetre
magnetoelectrice
 Au ca element de bază un dispozitiv
magnetoelectric, cu sensibilitate
micşorată pentru creşterea preciziei
şi a fidelităţii.
 Pot fi folosite pentru măsurarea
tensiunii şi curentului. Astfel dacă
unui milivoltmetru îi înseriem o
rezistenţă adiţională, îl transformăm 
în voltmetru şi totodată îl putem
utiliza ca ampermetru, prin şuntarea
lui cu rezistenţe bine calculate.
 Avantaje: sensibilitate mare, consum
relativ mic, scară uniformă,
amortizare bună.
 Principiul de funcţionare constă în: 
acţionarea unui câmp fix de inducţie
magnetică asupra unei bobine
parcurse de curent.
1-magnet
permanent; 2-
piese polare; 3-
miez cilindric; 4-
şunt magnetic; 5-
bobină mobilă; 6-
corector de zero.
 Circuitul magnetic conţine: magnet
permanent sub formă de potcoavă cu
două piese polare şi un şunt magnetic.
Reglarea poziţiei şuntului permite
menţinerea constantă a inducţiei în
întrefier.
 În întrefier se roteşte o bobină mobilă,
pe care se înfăşoară un conductor
izolat şi care este fixată pe un ax de
rotaţie.
Acul indicator se fixează pe un ax cu
oscilaţia limitată de contragreutăţi, iar
cuplul rezistent e creat de arcuri
spirale.
 Amortizarea se face cu curenţi ce se
induc şi care crează un cuplu de
frânare.
9
 2.Galvanometre
 Sunt dispozitive de măsurat magnetoelectric,
utilizate pentru măsurarea curentului electric
continuu de valori mici.
 Au sensibilitate mare, dar este puţin robust şi
precizie mică.
 Cu ajutorul circuitului din figură se determină
valorile caracteristicilor galvanometrului: Schema de determinare a
caracteristicilor
rezistenţa critică exterioară (rezistenţa galvanometrului
conectată la borne, pentru care funcţionarea are • Au clasă de precizie
loc în regim critic); rezistenţa internă (rezistenţa
electrică măsurată la borne); perioada bună, sensibilitate
oscilaţiilor libere (timpul necesar pentru a ridicată şi consum de
efectua o ocilaţie completă). putere pentru măsurare
 Clasificarea galvanometrelor: magnetoelectrice, mic.
balistice, de rezonanţă. • Dezavantaj:
 Datorită cuplului mediu nul, nu dau indicaţii în funcţionează numai în
curent alternativ. curent continuu şi nu
 Erorile sunt determinate de frecările în lagăre, suportă supraîncărcări
de etalonarea imprecisă sau de asamblarea mari.
defectoasă.

10
 Aparate feromagnetice
Principiul de funcţionare constă în
interacţiunea dintre câmpul magnetic al
unei bobine fixe parcurse de curentul
de măsurat şi una sau mai multe piese
mobile din material feromagnetic.
1.Aparatul feromagnetic cu moale, una fixă şi una mobilă,
atracţie
1-bobină; 2-piesă
de Fe moale
 Este format dintr-o
bobină în care poate
pătrunde o piesă de
Fe moale, sub acţiunea câmpului
magnetic creat de curenţii din
bobină.
 Piesa se magnetizează şi este
atrasă în interiorul bobinei.
2.Aparatul feromagnetic
cu repulsie
1-bobină rotundă; 2-piesă
fixă; 3-piesă mobilă
Este format dintr-o bobină
rotundă, cu două piese de Fe
care se magnetizează şi se resping, ceea ce
determină deplasarea piesei.
Erorile de funcţionare în curent continuu, se
datorează histerezului magnetic al piesei
mobile, ce determină indicaţii diferite la
creşterea şi descreşterea curentului de
măsurat (erori de 3-4%).
În curent alternativ, se produce o slăbire a
câmpului, provoccând erori de 1-2%. Pentru a
reduce aceste erori, se utilizează piese mobile,
de dimensiuni reduse şi carcase din material
plastic.
11
 Aparate electrodinamice şi ferodinamice
Principiul de funcţionare a acestor 2.Aparat
aparate constă în interacţiunea
dintre câmpul magnetic creat de ferodinamic
curentul ce trece print-o bobină fixă
şi curentul care parcurge o bobină
mobilă.
 În cazul aparatelor ferodinamice,
bobina fixă este prevăzută cu un
1.Aparat miez feromagnetic în scopul întăririi
câmpului.
electrodinamic
 Aparatele ferodinamice, nu sunt
influenţate de câmpuri magnetice
 Erorile ce apar la aparatele exterioare, ele având un câmp
electrodinamice sunt cauzate de propriu mai intens, dar prezintă
câmpurile magnetice exterioare efectul de histerezis magnetic al
curenţilor turbionari ce apar în miez.
 Pentru micşorarea erorilor,
 Pentru micşorarea erorilor, se
aparatele electrodinamice se
realizează cu miezul din tole
ecranează. secţionate.
 Ambele aparate funcţionează în
curent continuu şi alternativ. 12

Aparate electrostatice
 Utilizează forţa electrostatică
exercitată de armătura fixă a
unui condensator variabil,
asupra armăturii mobile.
 Varierea capacităţii se poate
realiza prin: varierea
suprafeţei active a armăturilor
(fig.a) sau varierea distanţei
dintre armături (fig.b).
 La aplicarea unei tesiuni între
armăturile fixe şi mobile,
acestea se încarcă cu
electricitate de semn contrar şi
se resping.
 În primul caz, se rotesc
armăturile mobile în spaţiul
dintre armăturile fixe şi cuplul
rezistent este dat de arcurile
spirale.
a-cu variaţia
suprafeţei
armăturilor;
b-cu variaţia
distanţei
dintre
armături.
 În cel de-al doilea caz, se produce o
deplasare a plăcii mobile suspendate
între cele două plăci fixe (o atragere
datorită energiei de semn contrar şi o
respingere datorită energiei de acelaşi
semn) şi cuplul rezistent este dat de
greutatea plăcii mobile.
 Aparatul funcţionează şi la tensiune
alternativă, cuplul mediu fiind diferit de
zero.
 Avantaj: nu absorb curent, măsurarea
făcându-se cu consum practic nul.
 Se folosesc numai ca voltmetre pentru
măsurarea tensiunilor înalte.
13
 Aparate termice
1-fir activ; 2-arc plat de oţel; 3-fir de mătase;
4-rolă; 5-fir de bronz fosforos.

 Principiul de funcţionare se
bazează pe dilatarea unui fir
parcurs de curentul de  Prin întinderea arcului de oţel, firul
măsurare.
activ provoacă rotirea rolei şi a acului
 Dilatarea este transmisă la acul indicator.
indicator, printr-un sistem de  Aparatele termice funcţionează în
amplificare mecanică.
curent continuu şi alternativ, până la
 Firul activ este confecţionat din frecvenţe de sute de kilohertzi.
aliaje cu coeficient ridicat de  La frecvenţe înalte, apar erori
dilatare termică (Pt, Ag) şi
apreciabile.
diametru redus (maxim 0,1mm).
 Dezavantaje: consumul de putere
 Firul activ este întins pe arcul
ridicat, firul activ fragil, inerţie termică,
plat de oţel, prin intermediul unui
care împiedică urmărirea variaţiilor
fir de mătase, înfăşurat pe o
rapide de curent.
rolă, şi de un fir de bronz.

14
15
 16

Măsurarea tensiunii, intensităţii şi rezistenţei se face cu:

 ajutorul aparatelor indicatoare;
 metode de zero.
Datorită legăturilor ce există între aceste mărimi prin legea lui Ohm,
pentru măsurarea uneia dintre ele, este necesară şi măsurarea
celorlaltor două.
Cele mai folosite mijloace de măsurare a acestor mărimi prin metoda
de zero sunt: comparatoarele, punţile Wheatstone şi punţile Thomson.
Aparatele indicatoare pentru măsurarea tensiunii sunt voltmetrele,
pentru intensităţi ampermetrele şi pentru rezistenţe ohmmetrele.
Este formată din patru rezistenţe, o sursă de
curent şi un galvanometru.
Atâta timp cât prin diagonală nu trece
curent electric, între rezistenţe se stabileşte
relaţia: r1/r3=r2/r4
Din această relaţie se obţine valoarea unei
rezistenţe, în funcţie de celelalte trei.
Acest lucru este posibil doar în cazul în care există o singură
sursă de curent electric şi se respectă condiţia de echilibru.

Este o punte care se obţine din puntea

Wheatstone, prin adăugarea a încă
două braţe, cu valori într-un raport dat
cu braţele primei punţi.
Relaţia de echilibru:
Rx=(a/b)*R+(r*d/c+d+r)*(a/b-c/d)
Din construcţie a=c; b=d şi rezultă: Rx=(a/b)*R
Eroarea datorată ajustării rezistenţelor punţii Thomson poate fi
de 0,02%. La măsurarea rezistenţelor foarte mici (10-5..10-6W)
eroarea poate ajunge până la 0,1%.
17
Sunt mijloace de măsurare pentru
rezistenţe electrice.
După domeniul de măsurare, se
clasifică în:
 microohmmetre;
 miliohmmetre;
 ohmmetre;
 kiloohmmetre;
 megaohmmetre;
 teraohmmetre.
După principiul de măsurare, se
clasifică în:
 ohmmetre magnetoelectrice, ce
conţin un aparat magnetoelectric şi o
sursă de alimentare;
 ohmmetre electronice, ce conţin
circuite cu semiconductori.
18
În figură sunt prezentate două tipuri de
ohmmetre:
-ohmmetru cu circuit serie, cu relaţia de
funcţionare:
I=U/(r+rx)
unde: r-rezistenţa instrumentului; rx-
rezistenţa care se măsoară.
-ohmmetre cu circuit paralel, cu relaţia
de funcţionare:
I=U(r+r*x/[r*r*x+r*a*(r+r*x)]
Ohmmetrele serie se folosesc la
măsurarea rezistenţelor mari, iar cele
paralel, la măsurarea rezistenţelor
mici.
 În curent continuu, puterea se măsoară cu
wattmetrul. În curent alternativ, puterea activă se
măsoară cu wattmetrul, iar cea reactivă cu
varmetrul. Ambele puteri se pot măsura cu un
singur dispozitiv de măsurat, folosit pentru
măsurarea puterii în reţele monofazate.

1.Wattmetrele electrodinamice

Sunt folosite la măsurarea puterii active, fiind construite din două

circuite:
-bobinele fixe A, legate în serie cu consumatorul, cu rol de
ampermetru;
-bobina mobilă B de tensiune, legată în paralel, cu rol de voltmetru.
Wattmetrul electrodinamic se poate utiliza atât în curent continuu, cât
şi în curent alternativ.
Pentru evitarea deviaţiei acului în ambele părţi, se leagă o bornă a
înfăşurării în serie şi cealaltă în paralel (borne generatoare).
Wattmetrel electrodinamice se construiesc pentru mai multe limite de
măsurare a intensităţii şi tensiunii.

19
 20

Bobinele 1 ale aparatului sunt

realizate din sârmă groasă, cu
un număr mic de spire şi sunt
legate în circuit serie.
Bobinele 2 sunt executate din
sârmă subţite, fiind legate print-
o inductanţă, în paralel cu
circuitul de alimentare.

Wattmetru cu inducţie cu
câmp rotitor
Contorul de energie electrică este aparatul care măsoară şi înregistrează
energia electrică. 21

Funcţionarea aparatului se bazează pe existenţa unor elemente motoare,

asemănătoare cu cele ale wattmetrelor, ce dau un cuplu proporţional
cu puterea. Cuplul rezistent al contorului este
proporţional cu viteza de rotaţie.
Contorul are un mecanism integrator, ce
transformă mişcarea de rotaţie în valoare de
energie electrică consumată.
Contorul are doi electromagneţi legaţi, unul
în serie, celălalt în derivaţie, un disc de Al
mobil şi un magnet permanent cu rol de
frânare.
Pe discul de Al se produc curenţi
turbionari, care împreună cu fluxurile
magnetice produse de curenţii din Contorul electric de inducţie
bobină, creează cuplul motor proporţional 1-electromagnet de tensiune; 2-
cu puterea activă. electromagnet de curent; 3-disc;
4-frână magnetică; 5-mecanism
integrator.