Sunteți pe pagina 1din 13

Ceretta Giuliano

La 26 aprilie 1986, la ora locală


1.23, a explodat reactorul
centralei nucleare de la
Cernobîl, situată în nordul
Ucrainei, în apropierea graniţei
cu Rusia şi Belarus. O bună
parte din Europa, dar mai ales
aceste trei ţări, pe atunci
republici ale URSS, au fost
expuse contaminării.
Aproape oricine ştie că acest accident
a fost unul cataclismic, dar mai puţin
cunoscut este faptul că a fost şi este
considerat cel mai mare dezastru
provocat de om din toate timpurile,
conform Scalei Internationale a
Evenimentelor Nucleare (INES). Pe
această scală accidentele sunt
clasificate pe sapte niveluri, iar cel de
la Cernobîl fiind singurul de nivelul 7,
care aduce consecinţe negative
asupra sănătăţii oamenilor şi asupra
mediului înconjurător. 
Explozia reactorului a
creat un imens nor
radioactiv, care a fost
detectat peste tot în
Europa, ajungand chiar
şi pana în Irlanda, sub
forma ploii radioactive.
În urma catastrofei s-au depistat
aproximativ 270.000 cazuri de cancer din
cauza radioactivităţii extrem de înaltă,
93.000 cazuri de cancel fatal.
În Rusia,în următorii 15 ani au murit
60.000 persoane din cauza accidentului
nuclear iar în Ucraina şi Belorusia în total
cca 140.000 decese.
Conform unui studiu, Ucraina,Belarusia
şi Rusia continuă să plătească
recompense materiale semnificative
unui număr de şapte milioane de
persoane afectate în diferite feluri de
dezastrul de atunci. 

Potrivit cercetării, 5-7% din


cheltuielile guvernamentale anuale ale
Ucrainei ar fi dedicate victimelor
accidentului de la Cernobîl, iar în
Belarusia ar fi vorba de 6,1%.
Chiar şi după 34 de ani,
regiunea încă suferă enorm
din cauza efectelor mortale
ale dezastrului de atunci. 
Aproximativ 200 de tone de combustibil
radioactiv sunt în continuare necontrolate
în reactorul distrus de la Cernobîl.

Dezastrul de la Cernobîl nu a fost doar


unul de mediu, ci şi unul cu implicaţii
sociale dincolo de imaginaţie.