Protectia integrata a

culturii de cartof.

Budi Pintoiu Edit

IM ID Anul III
 Istorie
Locul de origine este cunoscut si necontestat in
vaile muntilor Anzi si imprejurimile locului Titicaca
din America de Sud

Patrunderea in
Romania are loc in sec
al XVIII-lea.Primele
semnalari sunt in
Transilvania intr-un
raport tipografic din
Blaj in 1772 .

mentionand un manual
al cartofului intitulat “
Intructiuni practice
pentru cultura
cartofului “ redactat in
1750.
 Importanta
 Considerat a doua paine a omnerii si
un produs strategic foarte important
pentru securitatea alimentara a omului
se cultive in peste 150 tari, productiile
inregistrate insumand 311 miliarde de
tone pe an

 Tuberculii cartofului reprezintă un

aliment aproape complet, având un
conţinut ridicat de hidraţi de carbon (15 –
25%, în funcţie de soi), substanţe  Este o valoroasă materie primă şi in industria alcoolului,
proteice (1,5 – 2,5%) şi vitamine (A1, B1, amidonului, dextrinei, glucozei etc.La prelucrarea industrială
B2, B3, K şi mai ales vitamina C, a 1 t de tuberculi se poate obţine unul din produsele: 95 l de
care însumează 13 – 23 mg/100 grame alcool,140 kg de amidon, 100 kg de dextrină, iar prin
substanţă uscată) şi substanţe minerale prelucrarea alcoolului extras din cartofi se pot obţine 15-17
(100 grame tuberculi fierţi conţin 0,5 – 2 kg de cauciuc sintetic.
mg fier asimilabil, 25 – 50 mg
fosfor asimilabil şi 6 – 17 mg calciu
asimilabil)
 U nde si cat se
cultiva

• Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul
precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale (MADR).
• Potrivit datelor MADR, suprafaţa cultivată cu cartofi a fost de 165.669 hectare anul trecut, în timp ce în 2019 a depăşit 170.063
hectare.
• România consemna în urmă cu 10 ani producţii de cartofi de 3,5 - 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari,
respectiv între 200.000 - 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub
200.000 de hectare. Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.
• Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cartoful este un aliment care se consumă în cantităţi relativ apropiate în toate
categoriile de gospodării din România. În anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kilograme
Europa are cel mai mare consum de cartof /cap locuitor/an: aproape 90
RASPANDIRE
kilograme.
Pe tot continentul se estimează că se produc circa 122 milioane de
tone , conform datelor EUPPA, din care 52-53 milioane tone în UE.
Din acestea, 37 milioane tone provin din țările vestice (Olanda, Gemania,
Belgia, Franța și Marea Britanie, care sunt reprezentate în UE de
organizația NEPG). Producția europeană  de cartof procesat este
estimata la circa 19 milioane tone, cu o valoare de peste 10 miliarde
euro.
Tările vest europene (și nu numai) au migrat de la producția pentru
consumul proaspăt către producția  și consumul de cartof procesat sau
sămânță pentru export.
Organizația NEPG a estimat pentru acest sezon, conform comunicatului
din luna iulie, o creștere de 2,2 %, a suprafaței destinată cartofilor de
consum.
Creșterea înseamnă o suprafață totală de aproape 611.190 hectare. Se
pare că este cea mai mare  estimare din ultimii 10 ani, dar care nu se
reflectă și în producție.
Primele raportări de a finalul primaverii aratau că media germanilor este
de 42 t/ha irigat, în timp ce belgienii anuntau 38 t/ha neirigat. Dar sunt
multe zone afectate de secetă sau inundații, ceea ce ar putea trage în jos
media europeană. Cu toate acestea  se dorește un sezon mai lung,
cererea de materie primă fiind mai mare cu 8-10% anul acesta.
 Unde se preteaza
Este o planta de tinuturi umede si temperate
, nepotrivita pentru regiunile de stepa.
Se dezvolta bine in regiunile cu temperature
medie a lunii Iulie cuprinsa intre 17-20 C. La
29C formarea tuberculilor se intrerupe
complet iar la 34.5 C viata plantei.
Cartoful este nefeofil, drosofil , umbrofil
( Iubitor de ceata , roua ,umbra), si sensibil
la uscaciune in sol.
Ca optimum de umiditate relativa a aerului
se considera 85% iar umiditatea solului 60%
Cartoful cere soluri usoare , nisipo –
argiloase si sunt boagate in subtante
nutritive .
Se caracterizeaza ca o planta se soluri
acide pH 5-5.5
Fertilizare
Pentru fiecare 1.000 kg tuberculi şi
biomasa epigee aferentă, cartoful
consumă în medie 5 kg azot - N, 3 kg
pentaoxid de fosfor - P2O5, 8 kg oxid de
potasiu - K2O, 3 kg oxid de calciu - CaO
şi 1 kg oxid de magneziu - MgO.
În ceea ce privește fertilizarea cu
gunoi de grajd, ea este prielnică
soiurilor timpurii, fiind bine valorificată
și de către soiurile tardive. Se
recomandă cantităţi de 20-40 t/ha
gunoi de grajd şi se reduc dozele de
îngrăşăminte chimice cu 2 kg N, 1 kg
P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru fiecare
tonă de gunoi de grajd aplicată.
Comabaterea buruienilor

Ţinând seama de principiile agriculturii ecologice,

trebuie renunţat la aplicarea erbicidelor în
combaterea buruienilor,
LOREM IPSUM DOLOR SIT AMET,principala măsură
CU USU AGAM INTEGREeste
IMPEDIT.
folosirea îngrăşămintelor verzi, acoperirea
(mulcirea) şi aerarea solului fără întoarcerea
brazdelor, cosirea – tăierea – smulgerea
buruienilor înainte de a forma seminţe şi utilizarea
acestora ca mulci şi la compostare, fără a mai
afecta grav viaţa organismelor din sol cu
substanţe chimice, dar şi a consumatorilor umani
şi animali.
Pentru distrugerea buruienilor apărute în cultură
mai pot fi folosite şi următoarele metode:
Ø metode biotehnice: mulcirea, pregătirea
terenului pe întuneric;
Ø metode biodinamice: reproducerea noilor
buruieni este inhibată de introducerea în sol a
cenuşii obţinută prin arderea propriilor seminţe.
 Boli Phytophthora infestans
Mana cartofului

Mozaicul Y al cartofului Mana cartofului produce şi în prezent

pagube mari (cuprinse între 30-50% din
Agentul patogen. Potato virus Y aparţine genului Potyvirus producţie), în ţările cultivatoare de
(Tab. 5). Virusul se prezintă sub formă de particule cartof.
filamentoase drepte sau uşor curbate, de 16/650 m (Fig. 3). Simptome. Atacul de mană se
manifestă pe organele supraterane şi
În natură, se transmite în principal prin afide, precum Myzus pe tuberculi (Fig. 123).
persicae, Aphis frangulae, Aphis nasturtii, Macrosiphum Frunzele atacate prezintă pe faţa
euphorbiae etc. superioară pete mai mult sau mai puţin
Profilaxie. În practică, se recomandă utilizarea de material circulare, la început verzi-gălbui, apoi
săditor sănătos, combaterea chimică a afidelor, utilizarea de brune. În dreptul acestora, pe faţa
soiuri de cartof rezistente. interioară a frunzei apare, pe vreme
Agentul patogen. Ciuperca umedă, un puf albicios format din
fitopatogenă Phytophthora infestans sporangiofori şi sporangi. Pe tulpini şi
(fam. Peronosporaceae; peţiolul frunzelor, apar dungi brune, în
Peronosporales dreptul cărora, ţesuturile suferă un
proces de necroză. Tuberculii atacaţi
de mană prezintă pete brune, brune-
cenuşii sau albăstrui.

Profilaxie şi terapie. Pentru prevenirea şi combaterea acestei boli se

recomandă măsuri agrofitotehnice şi măsuri chimice
De asemenea, se recomandă, pentru cultura cartofului, terenuri nisipoase şi
se vor evita cele compacte care reţin apa. Fungicide :Curzate Super C
0,25%; Champion 50 WP 0,30%; Zeamă bordeleză 1,0 %; Previcur 607
SL 0,15-0,20%; Altima 500 SC
 Boli
Erwinia carotovora pv. atroseptica
Înnegrirea bazei tulpinii şi putregaiul umed al tuberculilor
Simptome. Plantele atacate rămân mici, au frunzele
reduse, moi, de culoare gălbuie, răsucite către faţa
superioară. Baza tulpinii se înnegreşte şi putrezeşte.
Vasele conducătoare din tulpinile atacate sunt
necrozate. Tuberculii atacaţi prezintă o coloraţie roz-
violacee şi caverne pline cu un mucilagiu bacterian,
vâscos şi cu miros neplăcut
Agentul patogen. Bacteria Erwinia carotovora pv.
atroseptica (sin. Erwinia atroseptica) face parte din
familia Enterobacteriaceae, ordinul
Enterobacteriales
Profilaxie. Dintre măsurile de combatere,
menţionăm: adunarea şi arderea resturilor vegetale
rămase în câmp după recoltare; rotaţia culturilor, pe
terenul infectat, pentru o perioadă de 4 ani; cultivarea
de soiuri de cartof
rezistente; depozitarea în condiţii corespunzătoare a
tuberculilor
 Daunatori
Gandacul din Colorado
(Leptinotarsa
decemlineata) Viermii sârmă, gândacii pocnitori
Content Here Gandacul din Colorado (Agriotes spp.) au larvele cu aspect
ataca, in special, plante cilindric, tegument chitinos, lungi de 20 – 25
din familia Solanaceae, mm, de culoare de la galben la maron
pagube insemnate fiind închis, chiar negru, cu o generație la 4 – 5
inregistrate la cartof, ani. Femelele adulte depun în sol la 10 – 15
tomate si vinete. Adultii cm adâncime până la 300 ouă.
rod frunzele, producand Deplasarea este înceată și extinderea
perforatii neregulate pe focarelor este greoaie. La cartof sunt
Content Here suprafata limbului si in atacați mai ales tuberculii în care fac galerii
final, chiar scheletuirea Cicadele și care astfel se depreciază.
acestora. Larvele tinere Acestea sunt dăunători mici care, cu toate Combaterea presupune ca măsură
perforeaza frunzele sub acestea, pot provoca daune semnificative culturii agrotehnică rotația culturilor și intercalarea
forma unor mici orificii. de cartofi, deoarece se hrănesc cu seva celulară, între rândurile de cartofi a crăițelor (Tagetes
Pe masura ce inainteaza afectează frunzele, ceea ce duce la ofilirea și spp.) care alungă viermii din sol, precum și
in varsta, rod frunzele in uscarea tufișurilor. tratarea solului cu Sinoratox 10 G – 15 kg /
intregime, uneori chiar si frunzele mușcate de dăunători sunt infectate cu ha, Sintogril 5 G – 30 kg / ha, Vidate 10 G –
Content Here lastarii. spori fungici, infecțiile și paraziții mici pătrund 50 – 60 kg / ha sau Mocap 10 G – 60 kg /
ușor în ele; ha prin încorporare în sol primăvara înainte
dăunătorii înșiși pot infecta suplimentar cartofii de semănat..
cu infecții periculoase, deoarece sunt purtători de
multe boli (de exemplu, stolbur).
 Technici de productie
Regula ce trebuie avută în vedere la plantarea
cartofului este ca temperatura din sol să fie de
peste 5-6 grade Celsius la o adâncime de 10 cm
în sol, iar solul să fie zvântat.
Text Here
Tuberculii neîncolţiţi se plantează până la 20 martie
în zona de câmpie, până la 10-15 aprilie în zonele de
deal şi până la sfârşitul lunii aprilie în depresiuni, în
funcţie de temperatură şi precipitaţii.
În ceea ce priveşte densitatea, norma de plantat este
de aprox. 50-70.000 tuberculi/ha (4.000 kg/ha).

Pentru cartofii timpurii, distanța între rânduri este
de 60 de centimetri. Pe terenuri nisipoase,
distanța dintre rânduri ar trebui să fie mai mare,
ajungând până la 70 de cm. Distanţa între
tuberculi pe rând este cuprinsă între 19 și 27 cm.
Pentru fiecare 1.000 kg tuberculi şi biomasa
epigee aferentă, cartoful consumă în medie 5 kg
azot - N, 3 kg pentaoxid de fosfor - P2O5, 8 kg
oxid de potasiu - K2O, 3 kg oxid de calciu - CaO
şi 1 kg oxid de magneziu - MgO.

03 04
Text Here
În ceea ce privește fertilizarea cu gunoi de grajd, ea este prielnică
You can
soiurilor timpurii, fiind binesimply
valorificată și de către soiurile tardive.
impress your audience
Se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de grajd şi se reduc
and add a unique zing
dozele de îngrăşăminte chimice cu 2 kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg
K2O pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată.
 Recoltarea
Cartoful pentru consum de toamnă – iarnă se recoltează când
2/3 din tulpini (vrejuri) s-au uscat iar restul de 1/3 sunt de
culoare galbenă.
Recoltarea se face numai pe vreme bună şi la umiditatea
corespunzătoare a solului.

Este foarte important ca recoltarea cartofului să se facă la

temperaturi mai mari de 6 – 7 0C, deoarece se reduce foarte
mult gradul de vătămare al tuberculilor.

Recoltarea manuală constă în dizlocarea tuberculilor cu

ajutorul unor furci şi strângerea acestora. Este o metodă care
necesită un efort fizic foarte mare iar numărul tuberculilor
vătămaţi este ridicat.
Recoltarea semimecanizată constă în dizlocarea tuberculilor
de catrof cu ajutorul unor maşini speciale şi strângerea
manuală a acestora. Recoltarea mecanizată se realizează cu
combine speciale, tuberculii sunt dizlocaţi şi transportaţi cu
ajutorul unor benzi transportoare în buncărul combine
 Conditionarea productiei
Presortarea permite înlăturarea resturilor vegetale și a pămîntului aderent, precum și a tuberculilor depreciați.
Presortarea la locul de depozitare se face în scopul indepărtării tuberculilor vatîmați în timpul transportului. Totodată se poate face și operația de
calibrare. Dimensiunile optime ale tuberculilor în vederea păstrării sunt de 50-80 mm diametru
Tratarea cu inhibitori de încolțire se justifică doar pentru anumite soiuri care germinează mai usor în depozite, sau în vederea asigurării unei perioade
maxime de păstrare, în condiții în care temperatura de pastrare este oscilantă favorizînd apariția colților. Se utilizează inhibitori autorizați pe plan
european care impiedică creșterea ochilor cum ar fi: KEIM STOP pulbere care se administrează prin pudrare, 1 kg/t; LUXAN, ANTISPROUT, SOLENID

Factorii care condiţionează păstrarea sunt temperatura, umiditatea relativă a aerului, compoziţia acestuia, lumina şi particularităţile genetice ale
soiurilor privind durata repausului vegetativ, după MUNTEAN şi Colab
MAIN
TITTLE

Temperatura este factorul

principal care determină intensitatea
proceselor fiziologice din tuberculul de
cartof. Temperatura optimă de păstrare
diferă după destinaţia cartofului pus la
păstrare astfel:
 3 - 5°C pentrui cartoful de consum;
 2 - 4°C pentru cartoful de sămanţă;
Umiditatea relativă a aerului în spaţiile
de păstrare trebuie menţinută la 85- 90 %,
cînd pierderile sunt minime. O umiditate
prea ridicată favorizează dezvoltarea
bolilor de putrezire a cartofului
Lumina favorizează acumularea de solanină sub peridermă
depreciind calitatea şi gustul cartofului pentru consum. La cartofii
pentru sămanţă o uşoară clorofilizare a lor după recoltare prin
expunerea la lumină 2 -3 zile, determină prelungirea repausului
vegetativ, iar o lumină difuză în ultima perioadă de păstrare favorizează
formarea unor colţi scurţi şi viguroşi
 Depozitare
Pastrarea cartofului în depozite
cu ventilație mecanică
Celulele au capacități de 350 t, 500
t, 1.000 t sau 2.500 t, iar depozitele
au 2.000 t, 5000 t, 10.000 t sau
chiar 20.000 t. Depozitarea a fost
prevazută în vrac cu inălțimea de 4-
4,5 m (STAS R 9127/6-82.
Păstrarea tuberculilor în depozite
frigorifice
se depozitează în ambalaje cum ar fi
lăzile paletă, lăzile de tip P paletizate
și pentru intervale scurte de timp saci
de plasa sau de iuta. Lăzile paletă se
stivuiesc pe 6-8 nivele, spațiile dintre
palete fiind orientate paralel cu
direcția de refulare a aerului racit
Păstrarea tuberculilor de cartofi în
șanțuri și silozuri
Silozurile de cartofi se realizează prin
asezarea cartofilor fie pe suprafața
delimitată anterior, fie în săpătura făcuta
în sol. Odată cu realizarea silozului se
instalează și sistemul de ventilație. După
umplere șanțurile și silozurile se țin
descoperite 2-3 zile timp în care tuberculii
se zvîntă, după care începe acoperirea
acestora cu straturi succesive pe masură
ce scade temperatura aerului. Acoperirea
definitivă se face cînd timpul s-a răcit,
temperatura aerului avînd valori de 2 - 30°
.
Depozitarea tuberculilor de cartof pentru
consum
Depozitarea tuberculilor se poate face in
silozuri in pamant, in spatii improvizate cu
ventilatie naturala, in macrosilozuri sau in
depozite ventilate mecanic si in depozite
frigorifice.
 Igienizarea corespunzătoare a spațiilor și sortarea - calibrarea tuberculilor sunt faze necesare, care contribuie la
o evoluție normală în depozit a materialului săditor. Este interzisă folosirea substanțelor inhibitoare și a
tratamentelor împotriva încolțirii. Umplerea celulelor trebuie realizată cît mai repede .
Depozitarea se poate face diferențiat, asigurînd cele mai bune condiții de păstrare a loturilor cu valoare biologică
ridicată și soiurilor care sunt mai sensibile
Păstrarea paletizată, în celule frigorifice, devine obligatorie mai ales în zonele calde ale țării. Menținerea constantă a temperaturii la
valori de 2/3 °C cu abateri de +/- 1°C și a umidității relative de 85-95% asigură păstrarea intactă a valorii biologice pe o perioadă de opt - noua
luni, în funcție de necesități.
Păstrarea în depozite specializate, cu ventilație mecanică, în vrac cu înălțime de numai 3 m, se realizează în zonele de producție tradiționale
pentru cartof. Valorificarea în flux și mecanizarea fazelor, de la recoltare și manipulare în camp, la preluarea și manipularea mecanică în depozit,
sortare și calibrare, trebuie efectuate în condiții bune, fără a răni tuberculii. În anii ploioși, se iau măsuri suplimentare de zvîntare
. Silozurile în pamant sunt eficiente economic, prin volumul redus de investiții, cheltuielile de exploatare minime și consumurile
energetice mici. Prin depașirea duratei de depozitare de patru cinci luni, pierderile devin însă neeconomice. În funcție de zona
climatică, există și anumite diferențe constructive

Păstrarea tuberculilor de cartofi

folosiți ca material săditor
 Bibliografie
Controlul bolilor și dăunătorilor la cartofagrobiznes.md
https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/cultura-cartofului-tehnologie-culti
vare-fertilizare-tratamente.html
Cartof - tratamente, combatere boli, daunatori | Botanistiiwww.botanistii.ro

https://www.scdcpndabuleni.ro/wp-content/uploads/Cultura-cartofului-in-zona-de-stepa
.pdfwww.scdcpndabuleni.ro
(PDF) TEHNOLOGII ECOLOGICE DE CULTIVARE A CARTOFULUI
www.researchgate.net
Relaţia cartof - factori de vegetaţie - REVISTA AGRIMEDIAwww.agrimedia.ro
19 milioane de tone de cartofi se procesează anual în UE – Agrotrendsagrotrends.ro
Producţia de cartofi, uşor peste două milioane de tone în 2020 | AGERPRES •
Actualizează lumea.www.agerpres.ro

Multumesc