Ultrasonografia regiunii

cervicale

R.Badea, Cl. Medicală 3,UMF

“Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca
Indicaţiile generale ale explorarii

 Tumori – detectare – evaluare (dimensiuni – volum - consistenţă –

localizare – caracterizarea modelului de vascularizaţie - stadializare
– identificarea recidivelor
 Inflamaţii – identificarea procesului – precizarea extensiei –
identificarea adenopatiilor satelite – evaluarea raspunsului la
tratament
 Adenopatii – detectare - confirmare –localizare – caractere
 Colectii – confirmare – caracterizare – tip de demarcaţie precizarea
raporturilor cu alte organe – dimensiuni – punctie dirijata
 Glande cervicale – dimensiuni – structura – vascularizaţie –
aspectul ductelor excretoare - relatii cu organele invecinate
Explorarea ecografică a regiunii
cervicale
 Tiroida si gl. paratiroide
 Glande salivare
 Obraz si planseu bucal
 Limfonoduli cervicali
 Mandibula - ATM – cavitatea bucala
 Regiunea laterocervicala
 Regiunea supraclaviculara
 Vase cervicale
 Sinusuri
 Ochi / orbită
 Aparaturã - tehnicã
1. Transductor pt. pãrţi moi,
8 - 11 MHz, linear - cu
suprafaţã micã

2. Sistem Doppler (pulsat,

color) & power

3. Sistem pt. dirijarea PAF

4. Mediu de transmisie -
“pungã cu apã” – la
nevoie
 Metodologie de explorare
 explorare clinică prealabilă
 pacient în decubit dorsal
 capul în hiperextensie
 regiunea exploratã
orientatã în sus
 Explorare “delicată”
 “palparea” cu transductorul
în cursul investigaţiei
“Regulile” de bază ale investigaţiei
 Explorare în trei incidenţe perpendiculare (plan coronal –
frontal – sagital)
 Identificarea cu precizie a capsulei şi a demarcaţiei
leziunii
 Precizarea raporturilor structurii normale/patologice cu
organe învecinate cunoscute – DESCRIERE ANATOMICĂ!
 Explorare “comparativă” cu aria contralaterală
 Explorarea organului în totalitate prin balieaj succesiv
 Aprecierea vascularizaţiei – calitativ – cantitativ
 Aprecierea “consistenţei” şi “sensibilităţii” prin palpare cu
transductorul
Tehnici ecografice

 Scara gri
 Vascular
 Sie scape
 3D si 3D angio
 Explorarea cu agenţi de
contrast i.v.
 Elastografia
Explorarea in scară gri convenţională şi
tehnica “compound”
 Explorarea tridimensionala
 Informaţii spaţiale mai exacte
 Dirijarea exactă a manoperelor
intervenţionale
 Precizarea raporturilor cu structurile
învecinate
 Explorarea vasculară
 Prezenţa sau absenţa vascularizaţiei
 Tipul de vase – arterial – venos – mixt
 Evaluarea cantitativă a vaselor
arteriale – rezistenţă înaltă sau joasă
 Amploarea vascularizaţiei – normală –
exacerbată – diminuată
 Modelul de vascularizaţie – difuz –
periferic - mixt
Explorarea circulaţiei
Elastografia
 Tiroida normală
 Volum total (suma volumelor lobilor) –
cca. 10 – 20 gr (V – IxLxGx0,5)
 Ecogenitatea – superioară ecourilor
musculare învecinate
 Delimitare netă
 Structură omogenă – depresibilă la
palpare
 Vascularizaţie slabă
 Insensibilă la palparea cu transductorul
 Fără limfonoduli cervicali
1. Noduli tiroidieni
 Importanţa problemei
 Incidenţa nodulilor tiroidieni
• 5% la examenul clinic de rutină
• 41% la examenul US de rutină
• 50% dintre autopsii
 Mai frecvent la femei – tulburări hormonale, radiaţii ionizante, deficit de
iod, fumat?
 Doar 5% dintre nodulii tiroidieni sunt canceroşi!
 Unde există risc crescut?:
 sub 20 ani sau peste 60 de ani
 cancer tiroidian în familie
 radioterpie locală
 Cancerul tiroidian – frecvenţă în creştere – 36% dintre autopsii în Franţa!!
Nodulul tiroidian – caracterizare US
 Nodulii sub 5 mm nu sunt relevanţi!
 Dimensiuni – 3 incidenţe!
 Ce căutăm?

• Ecogenitatea – scăzută (50% risc-probabilitate de

cancer!), crescută, absentă (chiste)

• Delimitare – netă – imprecisă (!)

• Calcifieri – absente - !prezente – risc de neoplasm

• Vascularizaţie – absentă, periferică, centrală, mixtă

 Neoplasmul tiroidian

 Nodul solid – hipoecogen

 Dimensiuni – peste 6 – 10 mm
 Delimitare imprecisă
 Vascularizaţie centrală
 Microcalcifieri intranodale
 Adenopatii laterocervicale – cu microcalcifieri
 Algoritm:
• scintigrafie tiroidiană
• Puncţie aspirativă dirijată US
Alte structuri nodulare
 Adenomul +/- hiperfuncţional
 Chistul coloid
 Chistul congenital
 Nodulul displazic – guşa
nodulară
 Nodulul inflamator
Adenomul hiperfunctional
 Chiste tiroidiene

Coloid Congenital
Gusa nodulara
Valoarea explorării vasculare
 Tiroidită – exacerbarea vascularizaţiei –
remisiune odată cu vindecarea bolii
 Hiperitoridie – exacerbarea vascularizaţiei
 Adenom hiperfuncţional – nodul
hipervascular – tiroidă hipoirigată
 Chist tiroidian – avascular – vascularizaţie
intrachistică – suspiciune de neoplasm!
Alte afecţiuni tiroidiene
Tiroidita autoimună
Gusa hipertiroidizata
Concluzii - Protocol de investigare
 Dimensiunile şi volumul tiroidian
 Ecostructura tiroidiana – omogena – neomogena
 Prezenta unui/unor noduli
• dimensiuni – localizare
• demarcatie
• consistenta – chistica – solida
• calcefieri
• vascularizatiedetectarea adenopatiilor cervicale
 Relatia cu organe invecinate
 Extensia in loje invecinate
 Sensibilitatea regiunii
 Prezenţa de limfonoduli laterocervicali
 Limfonoduli

Inaparenti în mod normal

Patologici > 5 mm
 Indicatii
 detectarea AD nepalpabile clinic (sub 5 mm) în afectiuni
inflamatorii sau neoplazice, locale sau generale
 aprecierea extensiei ganglionare a procesului patologic
 aprecierea caracterului inflamator sau tumoral al AD
 precizarea consistentei (parenchimatos sau necrozat)
 dgs. diferential al tumorilor cervicale cu AD
 dirijarea punctiei aspirative cu ac fin
 evaluarea rãspunsului terapeutic
 Adenopatii cervicale (AD) –
reguli de explorare
 sistematicã - cu evaluarea lanturilor ganglionare

cervicale, preauriculare, retroauriculare,

mandibulare, pre, sub, retro m.sclm,

supraclaviculare,mediastinale

 completã - cu explorarea lanturilor contralaterale

 Adenopatii cervicale - limite
 AD profunde (retrofaringiene) nu sunt vizibile
ecografic
 odatã cu cresterea frecventei traductorului creste
sensibilitatea si scade specificitatea
 extensia AD este cel mai adesea subevaluatã US
 aprecierea caracterului inflamatoriu sau neoplazic
al AD este orientativã
 Adenopatii inflamatorii
 ovalare
 ecogene
 bine delimitate
 multiple
 dispuse izolat
 adesea unilaterale,
uneori bilaterale
 vascularizatie
centralã
 Adenopatii tumorale
 rotunde
 hipoecogene
 slab delimitate
 multiple
 dispuse sub forma
de “pachete”
 adesea unilaterale
uneori bilaterale
 vascularizatie
perifericã
Adenopatii abcedate

 voluminoase sau
gigantice
 pauciloculare
 necrozã centralã
 sensibile la palpare
 fuzeu lichidian în
vecinãtate
 Adenopatii TBC

 voluminoase
 confluiente
 necrozã centralã
 hipoirigate sau cu
semnal periferic
 localizare specificã
- submandibular
 Concluzii - Adenopatii
laterocervicale
 Hipoecogene şi rotunde – neoplasm?
Limfom?TBC? – context clinic!!!
 Ecogene şi ovalare, încapsulate –
inflamaţie – proba terapeutică –
reevaluare peste 7 – 14 zile
 Hipoecogene şi necrozate – TBC?
Infecţie fungică? Biologie, rx toracic etc
 Calcificate / cc. tiroidian - biopsie
 Alte afectiuni cervicale

 Patologia glandelor salivare

 Patologia obrazului
 Structuri osoase
 Sinusuri
 Vase
 Concluzii
 Explorarea US este utilă în evaluarea

postoperatorie a pacienţilor cu tumori

cervicale operate

 Colecţia cervicală postoperatorie poate exista

luni de zile

 Evaluarea US permite identificarea

limfonodulilor şi caracterizarea acestora –

inflamator/neoplazic
Chist cervical primitiv
Chist al canalului tireoglos
Tumori mandibulare
 F, 38 ani, tumefacţie
laterocervicală dreaptă
Durere laterocervicală dr.
Subfebilităţi
Poziţia antalgică
 Tromboză a venei jugulare
int. Dr. (cu flebită asociată).
Dupa aport de
anticonceptionale orale