24 IANUARIE 1859

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

24 IANUARIE este ziua în care sărbătorim an de
an, din 1859 încoace, un mare eveniment al
istoriei poporului român: Unirea Principatelor
Române.
 Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire a
avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă
unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească.
Unirea este strâns legată de persoana lui Al.I.Cuza şi de
alegerea sa ca domnitor al ambelor Principate la 5 ianuarie
1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

 
 
La sugestia puterilor favorabile unirii, Congresul
de la Paris, din 1856, a hotărât ca statutul
Principatelor să fie stabilit prin consultarea
locuitorilor din cele două ţări, în cadrul unor
Adunări ad-hoc.
Lucrările Adunărilor au fost deschise în septembrie
1857. În zilele de 7-8 octombrie/19-20 octombrie,
Adunările ad-hoc ale Moldovei şi Ţării Româneşti
au votat rezoluţii asemănătoare, exprimând,
unanim, voinţa lor de unire.
 Întrunite în capitala Franţei pentru a lua în discuţie cererile celor două
Divanuri ad-hoc, august 1858, puterile europene au adoptat Convenţia de
la Paris: 1. Principatele îşi păstrau autonomia sub suzeranitatea Porţii şi
sub protecţia celor şapte puteri; 2. se adopta denumirea de Principatele
Unite ale Moldovei şi Valahiei, fiecare având instituţii proprii; 3. se
înfiinţau instituţii comune precum Comisia Centrală de la Focşani, Înalta
Curte de Justiţie şi Casaţie, armata; 4. se prevedeau principii de
organizare şi modernizare a viitorului stat; 5. dreptul la vot rămânea
cenzitar.
Întrucât în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii
aleşi în cele două Principate să fie persoane separate,
conducătorii luptei naţionale au decis ca alesul
Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească, iar
Europa să fie pusă în faţa faptului împlinit, act
realizat la 24 ianuarie 1859.
 Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui
Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante şi au reuşit
să câştige sprijin pentru cauza românilor. Încă din a doua
şedinţă a Conferinţei din 1/13 aprilie 1859, Franţa, Anglia,
Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul
Otoman şi Austria însă tergiversau. Poarta a acceptat oficial,
o dată cu Austria, în a treia şedinţă a Conferinţei de la Paris
din 25 august/7 septembrie 1859, să recunoască la rândul ei,
dubla alegere.
 La începutul lui noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în
condiţii considerate, în ţară, inacceptabile. La capătul Conferinţei, Poarta
a elaborat un nou firman la 4/16 decembrie 1861 prin care a renunţat la
condiţiile anterior solicitate. Şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea
mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se
bucura atât de sprijinul Franţei cât şi cel al Prusiei, a făcut ca actul de la
1859 să fie ireversibil.
Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezintă primul pas pe
calea înfăptuirii statului naţional român unitar .
HORA UNIRII, cunoscut cântec pe versurile poeziei cu acelaşi
nume de Vasile Alecsandri şi publicat pentru prima dată la
Iaşi, în numărul 51 al revistei Steaua Dunării, însoţeşte de
atunci marele eveniment.
realizator: prof. dr. TANASE LUISA-GEORGIANA
Şcoala Gimnazială Frătăuţii Vechi, Suceava