Artrologie

Curs 1
Introducere

 Exista o structura intrinseca intre structura, forma si funcţie

 Asupra organismului uman intervin forte externe si interne
 Fortele externe:
- forta de atractie gravitationala
- presiunea atmosferica
- forta centrifuga a Pamantului care se opune gravitatiei si atenueaza din
efectele acesteia
Fortele interne

 Sunt reprezentate de coeziunea dintre diferite structuri, elasticitatea

structurilor si de contractia musculara
 Cand fortele interne le depasesc pe cele externe apare miscarea
 Omul are caracteristică statiunea bipeda, conditionata de relaţia centrului de
greutate cu poligonul de sustinere
 Daca proiectia centrului de greutate aparţine poligonului de sustinere, este
permisa statiunea bipeda
 La omul normal centrul de greutate este plasat inaintea primei vertebre sacrale
 Palmer a calculat: centrul de greutate se gaseste intre 55-59% din talia
individului măsurata la sol
Clasificarea articulatiilr:

 Sunt structuri anatomice reprezentate de totalitatea elementelor (parti moi)

prin care oasele se unesc intre ele
 Pot fi:
- fibroase = sinartroze
- cartilaginoase = amfiartroze
- sinoviale = diartroze
Sinartrozele
 Sunt fixe
 Se pot osifica in decursul vieţii
 Sunt de 3 tipuri:
1. Sindesmoze:
 Intre suprafetele articulare de tesut fibros reprezentat de:
- membranele interosoase (intre radius si ulna)
- ligamentele interosoase (ligg. Coraco-acromiale: procesul coracoid si acromion sunt 2
proeminente ce apartin scapulei)
2. Suturile, la oasele craniului:
A. plane: intre care se gaseste tesut conjunctiv (oasele nazale)
B. scuamoase: intre temporal si parietal
C. dintate: interparietala
D. denticulate
E. vomeriene: un os este ca o pana, altul ca un sant (scutura sfeno-vomeriana)
3. Gonfoza - este o articulatie dintre un os in forma conica si altul deprimata (dintele implantat in
alveola dentara)
Amfiartrozele

 Sunt semimobile
 Legatura dintre oase se face prin cartilaj
 Miscarile sunt de mica amplitudine
 Se pot osifica in decursul vieţii formand sinostoze
 Tipuri:
 1. sincondroze: unite prin cartilaj hialin (sincondroza manubrio-sternala)
 2. simfize: unite prin cartilaj fibros (simfiza pubiana)
Diartroze

 Sunt articulatii mobile

 Pot fi simple (2 oase) sau complexe (mai mult de 2 oase)
 Elementele ce alcatuiesc orice articulatie sinoviala:
 1. fetele articulare: sunt netede, limitate de santuri/creste, sunt acoperite
de cartilaj hialin numit cartilaj articular
 2. mijloacele de unire
 3. mijloacele de alunecare
A. Cartilajul articular

 Amortizeaza miscarea, micsoreaza frecarea dintre oase

 Este poros, are cavitati pline cu Lichid synovial
 Are grosimea proportional cu greutatea suportata
 Nu este vascularizat, se hraneste prin imbititie din lichidul synovial
 Nu se vindeca (nu se cicatrizeaza) dupa leziuni
 Asigura congruenta fetelor articulare
 Daca fetele articulare nu sunt congruente apar fibrocartilajele articulare care sunt de
3 tipuri:
 De marire (labrul acetabular
 Discurle articulare (art. Sternoclaviculara
 Meninscurile articulare: corecteaza forma si congruenta dintre oase
B. Mijloacele de unire:

 A. capsula articulara – este ca un manson de fibre ce imbraca capetele celor 2 oase

 Este captusita la interior cu membrana sinoviala
 Este vascularizata si inervata zonal
 Are receptori de presiune si de durerea
 Exista mm tensori ai articulatiei
 B. Ligamentele – sunt de 3 feluri
 Capsulare – intaresc capsula articulara
 Interosoase (ligg incrucisate ale genunchiului)
 La distanta (ligg. Coracohumeral)
 C. forta musculara – deltoidul mentine capul humeral in articulatie
 D. Presiunea atmosferica
C. Mijloacele de alunecare

 1. Suprafata neteda a cartilajului articular

 2. Membrana sinoviala – se gaseste pe fata interna a capsule si pe os
 Nu acopera cartilajul articular, se opreste la limita lui
 Delimiteaza cavitatea articulara, care este virtuala cu peretii alipiti. Poate
deveni reali prin acumulare de puroi, sange (hemartroza)
 Poate prezenta prelungiri in jurul unor tendoane din articulatie in exterior –
bursa sinoviale, sau in interior – vilozitati sinoviale
 Bursele sinoviale sunt diverticuli ale membrane sinoviale care ajung intre
muschi si articulatie (bursa subdeltoidiana) sau intre muschi si os (bursa
subcvadricipitala)
 Bursa sinoviala are rolul de a facilita alunecarea, se pot incarca gras
3. Lichidul sinovial – NU ESTE SECRETAT DE MEMBRANA SINOVIALA
 Este un transudate, amestecat cu descuamari din membrana sinoviala
 Este galbui, vascos, contine 95% apa, substante organice, lipide,
mucoproteine, mucina combinata cu acid hialuronic, rezulta o substanta cu
rol nutritive pentru cartilaj, cu rol lubrifiant si de curatare a acestuia

 In timp ce sinoviala si cartilajele sunt mai implicate in preocese inflamatorii,

capsula si ligamentele sunt mai implicate in traumatisme.
Conducerea miscarilor in articulatie

 Sensul si amplitudinea miscarilor in articulatie sunt date de configuratia fetelor

articulare
 Exista 3 tipuri de conducere in articulatie
 1. Conducere osoasa: cand directia miscarii este data de forma osului (art. cotului)
 2. conducere ligamentara: cand directia si sensul sunt date de ligament (art.
umarului)
 3. conducere musculara: foarte larga, foarte laxa pentru umar
 Miscarile pot fi:
 de translatie, alunecare
 de invartire: genunchiul
 de rotatie: intre atlas si axis
 Miscarile in articulatie se fac in jurul unui ax
 Organismul uman are 3 axe:
 1. Transversal pentru flexie-extensie
 2. Sagital pentru abductee-adductie
 3. Vertical pentru rotatie laterala/medial a unui segment de membru
 Axul de compromise este o media a axelor intr-o articulatie complexa
 Miscarea in articulatie se face perpendicular pe ax
Clasificarea articulatiilor in funcţie de ax

 1. Uniaxiale
 Trohleare (in balama): ulna cu humerus
 Trohoide (in pivot): atlas cu axis
 2. Biaxiale
 In sa se pot face numai miscari de flexie-extensie si abductie-adductie: metacarpianul I si trapez
 Elipsoidale miscari de flexie-extensie si abductie-adductie: radio-carpiana
 3. Triaxiale (sferoidale): umar, sold

 Sectiunea anatomica a unui muschi este sectiunea perpendicular pe directia muschiului.

 Sectiunea fiziologica a unui muschi este perpendicular pe directia fibrelor sale.
 Pentru un muschi cu fibre paralele sectiunea anatomica este identica cu sectiunea fiziologica (m croitor)
 Pentru muschii bipenati sectiunea fiziologica este mult mai mare decat sectiunea anatomica (m temporal)
 Forta unui muschi este proportional cu sectiunea fiziologica a sa (cca 10 kg forta/cm 2)
Articulatiile coloanei vertebrale

 A. Articulatiile corpurilor vertebrale (amfiartroze)

 Fetele articulare sunt reprezentate de platourile corpurilor vertebrale, netede,
bine conturate, usor concave central pentru a asigura contentia discului
intervertebral si sunt acoperite cu cartilaj hiaalin.
 2 platouri successive sunt paralele, iar intre ele se interpune un disc
intervertebral
 Discul intervertebral este biconvex si are 2 componente:
 1. La periferie – un inel fibros (format din lamele conjunctive concentrice cu
orientare diferita)
 2. In centrul discului este nucleul pulpos format din fibre conjunctive, in el se
gasesc spatii ocupate de o substanta mucoasa. Uneori in centrul sau este o
cavitate mucoasa.
 Nucleul pulpos este necompresibil, inextensibil, deformabil, foarte higroscopic. In
leziunile discului, tratamentul poate reduce dimensiunile nucleului imbibat hydric.
 In traumatismele coloanei lombare inelul fibros se poate rupe, iar nucleul pulpos
poate migra anterior vertical (in corpurile vertebrale), postero-lateral (cand poate
comprima maduva = hernie de disc). La radiografie spaţiul intervertebral este pensat.
 Capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare si este captusita cu
membrana sinoviala.
 Ligamente:
 Lig longitudinal ant – leaga fetele ant ale corpurilor vertebrale, invepe la occipital si
se termina la vertebra S3
 Lig longitudinal post – uneste fetele post ale corpurilor vertebrale, se gaseste in plin
canal medular, incepe la occipital si se termina la reg coccigiana
 Lig interspinoase – unesc procesele spinoase
 Lig supraspinoase – unesc varfurile proceselor spinoase, de la occipital la vertebra C7
sunt inlocuite de lig nucal
 Ligg galbene – contin tesut conjunctiv elastic, leaga lamele vertebrale intre ele
 Ligg intertransversare
B. Articulatiile dintre procesele articulare
 Fetele articulare sunt orientate
 In regiunea cervicala oblic intre planul transvers si frontal, spaţiul articular se
vede la radiografie din lateral
 In regiunea toracica fetele sunt in plan frontal, spaţiul se vede din lateral
 In regiunea lombara fetele sunt oblice spre sagittal, spaţiul se vede, prin
radiografie din anterior
 Capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare, este captusita
cu membrana sinoviala. Reprezinta centrul spondilozei vertebrale.
Biomecanica coloanei vertebrale

 Coloana vertebrala este un ax central de sprijin al greutatii corpului

 Are curburi: in plan sagittal – lordoza cervicala si cea lombara, cifora
toracica, curbura sacro-coccigiana; in plan frontal – dextroscolioza
 O coloana formata din segmente este mai rezistenta decat o tija rectilinie
 Ea se gaseste in echilibru intrinsic dat de relaţia dintre tensiunile ligamentare
si presiunile discale
 Discurile intervertebrale cresc in grosime spre inferior de la 5 la 9 mm. Ele sa
taseaza datorită presiunilor din ortostatism, incat omul este mai scurt seara
cu circa 1 cm. Ele sunt putin mai mari in reg lombara, anterior
 Cele mai ample miscari se produc in regiunea cervicala
 Intre 2 vertebre alaturate amplitudinea miscarii este mica, dar pe ansamblu
cea a coloanei este mare
Miscarile coloanei vertebrale

 Axul miscarii trece prin corpul vertebral

 Flexie-extensie: este un ax de sumatie transversal prin corpul vertebral
 Flexie laterala: ax antero-posterior
 Rotatie: axul este vertical prin corpul vertebral
 Circumductie: este insumarea celorlalte miscari
 In reg. cervicala flexia este limitate de aproprierea corpurilor vertebrale, de ligg
post. si de mm erector spinali., este realizata de mm prevertebrali, hioidieni,
scaleni ant si SCM
 Extensia este limitata de lig anterior, este realizata de mm erector spinali si de m
trapez
 Flexia laterala este realizata de mm scaleni si de m ridicator al scapulei
 In reg toracica orientarea fetelor articulare limiteaza flexia si extensia
 Flexia laterala este limitata de intalnirea coastelor, cea mai ampla miscare este
rotatia (lant rotator: splenius de partea opusa, ridicatorul coastelor, semispinal si
oblic extern)
 In reg lombara axul miscarii este in partea sup mai ant, iar in partea inf mai post.
Apare prezenta unor forte de forfecare mari in reg lombara, aceasta explica de ce
aici se produc mai frecvent leziuni de disc intervertebral.
 In flexie corporile vertebrale se aproprie ant si tind sa impinga discul
intervertebral
 Flexia este facuta de m iliopsoas si de mm ant ai peretelui abdominal
 Extensia este facuta de mm erector spinali si de patratul lombelor
 Flexia laterala este facuta de mm iliopsoas si patratul lombelor
Articulatiile dintre craniu si coloana

 A. Articulatia atlanto-occipital
 Fetele articulare sunt reprezentate de:
 Fetele condilare de pe masele lat ale atlasului
 Condilii occipitali cu dubla convexitate cu axul lung oblic si medial spre ant,
sunt acopetiti de cartilaj hialin
 Capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare si este captusita
cu membrana sinoviala
 Ligamentele:
 Membrana atlanto-occipital ant: leaga Arcul ant al atlasului de marginea ant a
gaurii occipital, are raport ant cu faringele
 Membrana atlanto-occipitala post: leaga arcul post al atlasului de marginea
post a gaurii occipitale
Biomecanica articulatiei atlanto-occipitale

 In acesta articulatie se executa miscari de flexie (20 grade) si extensie (30 grade),
axul miscarii este de compromis, transversal si posterior de meatul acustic extern
 Miscarile de rotatie sunt limitate de torsionarea membranelor atlanto-occipital si a
ligg alare
 Cand miscarea este mai ampla se insumeaza miscarile coloanei cervicale
 Flexia pura este data de mm drept ant al capului si de lungul gatului
 Inclinatia pura este data de m drept lat
 Rotatia pura este data de m oblic inferior
 Extensia este data de marele si micul drept post al capului
B. Articulatia atlanto-axoidiana mediana
 Fetele articulare sunt reprezentate de:
 Foveea dentis de pe arcul anterior al atlasului, este concave
 O portiune convexa din fata anterioara a dintelui axisului
 Pe fata posterioara, intre dinte si ligamentul transvers al atlasului, se formeaza o mica articulatie,
cu capsula si sinoviala proprie
 Ligamentele
1. Lig varfului dintelui – leaga varful dintelui de marginea anterioara a gaurii occipital
2. Ligg alare – pleacă de pe varful dintelui pe fetele mediale ale condililor occipitali, in acelaşi plan cu
precedentul
3. Lig cruciform – are o parte transversal reprezentata de lig transvers al atlasului si un fascicul
longitudinal inferior ce merge pe fata post a axisului (acest ligament impiedica ca in hiperflexie
dintele sa comprime maduva spinarii)
4. Mambrana tectoria – este o prelungire a durei mater cerebrale ce se termina pe fata posterioara a
axisului, in periost, se continua distal, cu lig longitudinal post
5. Ligg longitudinale ant si post
Biomecanica articulatiei atlanto-axoidiene
mediana
 Principala miscare este cea de rotatie: craniul impreuna cu atlasul se invart in jurul
dintelui axisului
 Pe parcursul acestei miscari, masele laterale ale atlasului se indreapta antagonic
antero-posterior
 Miscarea este limitata de o usoara coborare a atlasului (se datoreaza convexitatii
accentuate din centrul cartilajelor hialine din centrul fetelor articulare)
 Principalul muschi rotator este SCM, mai rotesc m lungul gatului, fibrele descendente
ale m trapez
C. Articulatia atlanto-axoidiana laterala

 Se creaza intre fetele articulare corespunzatoare dintre atlas si axis

 In aceasta articulatie au loc miscarile usoare de rotatie si flexie-extensie
Articulatiile membrului superior

I. Articulatiile centurii scapulare

Sunt reprezentate de:
articulatia sterno-claviculara
Articulatia acromio-claviculara
Articulatia scapula-humerala
A. Articulatia sterno-claviculara
 Este o articulatie selara (in sa)
 Fetele articulare:
 Incizura claviculara a sternului (in unghiul supero-lateral al manubriului) are dubla curbura si este mai
mica decat cea corespunzatoare a claviculei
 Extremitatea sternala a claviculei
 Fetele sunt acoperite de cartilaj hialin
 Exista disc intraarticular, care se afla in plan sagital si imparte articulatia in 2 parti (medial si laterala)
 Capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare
 Membrana sinoviala captuseste capsula articulara (exista 2 sinoviale)
 Ligamentele:
Lig sternoclavicular ant
Lig sternoclavicular post
Lig costoclavicular (extremitatea sternala a claviculei are si o mica fetisoara articulara pentru coasta I
Lig interclavicular (traversează incizura jugulara a sternului)
Biomecanica Articulatiei sterno-claviculara

1. Miscarea de ridicare si coborare (ax sagital prin lig costoclavicular)

MM ridicatori: SCM, fibrele descendente ale trapezului, ridicatorul scapulei, romboizi
MM de coborare: subclavicular
2. Miscarea de proiectie anterioara si posterioara (ax vertical prin extremitatea
sternala a claviculei)
MM pt proiectia ant: pectoral mic, fibrele ant ale deltoidului, dintat ant
MM pt proiectia post: fibrele post ale deltoidului, romboizii
3. Miscarea de circumductie (rezulta prin insumarea celorlalte miscari)
Extremitatea claviculelor deseneaza 2 conuri opuse la varf
Miscarilor descries li se opul ligg din partile opuse, contactul dintre clavicule si coaste
si fibrele capsului de partea opusa
B. Articulatia acromio-claviculara

 Este o amfiartroza
 Fetele articulare:
Sunt acoperite de cartilaj hialin
Au directie relativ sagitala
Sunt ovalare
Se casesc pe extremitatile celor 2 oase: acromion si extremitatea acromiala a claviculei
 Are capsula articulara si membrana sinoviala
 Ligamente:
Ligg coraco-claviculare: lig conoid (medial), lig trapezoid (lateral)
La distanta: lig transvers sup al scapulei (trece peste incizura scapulei) si lig
suprascapular post (intre acromion si marg post a cavitatii glenoide)
Cel mai rezistent lig este cel acromio-clavicular (situate sup)
Biomecanica Articulatiei acromio-
claviculara
 Abductia membrului superior (initiata de m supraspinos)
 Prin contractia totala a deltoidului si a capului lung al bicepsului, abductia ajunge
la 90 grade, unde se opreste, deoarece tuberculul mare se atinge de acromion
 Peste 90 grade abductia se face prin bascularea scapulei
 Axul este sagital prin arti acromioclaviculara
 Miscarea este posibilă datorită felului in care scapula este prinsa de trunchi prin
muschi (simsarcoza)
 Mm care basculeaza scapula: trapez (fibrele asc si desc), dintat anterior
 Mm care revin bascule scapulei: ridicator al scapulei, romboizi, pectoral mic
C. Articulatia Scapulo humerala

 Este sferoidala cu 3 grade de libertate

 Fetele articulare:
Capul humeral are o mica depresiune in dreptul tuberculului mic, ce corespunde
fetei capului humeral
Cavitatea glenoida, acoperita cu cartilaj hialin, are o concavitate insuficienta
pentru contentia capului humeral, din aceasta cauza, periferic, se insera labrul
glenoidal (este un cartilaj circular, care, sectionat, este triunghiular), aceasta
mareste contentia cavitatii glenoide. Pe labrum se insera capsula articulara
N.B: in luxatiile mare ale capului humeral se produce smulgerea labrului si este
necesara interventia chirurgicala cu resuturarea lui la cavitatea glenoida.
 Capsula articulara: cu precizarea ca, pe scapula, ajunge anterior pana la baza
procesului coracoid, pe humerus se insera pe colul anatomic, iar inf mai jos, pe
colul chirurgical (aici se formeaza recesul inf al articulatiei)
NB: tuberculii raman extracapsulari
Capsula nu este foarte rezistenta, are in structura fibre oblice, circulare (la interior)
si ,posterior, este intarita de 3 ligg glenohumerale
Capsula are numeroase orificii pentru recesuri ale membrane sinoviale
 Ligamentele:
1. Lig coraco-humeral este superior de articulatie
2. Trei ligg glenohumerale (sup, mijlociu, inf) a caror organizare este pe tuberculul
mic si colul chirurgical, iar insertia este pe marginea ant a cavitatii glenoide. Intre
primul si al 2-lea este un spatiu numit fereastra ovala, pe unde iese fundul de sac
al bursei subscapulare.
 Bursa sinoviala subscapulara iese prin fereastra ovala ca un fund de sac, ce se
prinde pe varful procesului coracoid
 Acest fund de sac poate fi punctionat cu acul pe peretele thoracic imediat
perpendicular, inf si lat de varful procesului coracoid, scapula este cea mai
subtire in partea sa inf, din aceasta cauza, pe aici, se produce luxatia,
frecvent prin hiperabductie. Este insotita de elongatie de n axillar si paralizie
de deltoid.
 Burse sinoviale
Subacromiala
Subdeltoidiana
Subscapulara
Sub rotundul mare si latissimus dorsi
Bursa din jurul capului lung al bicepsului, tendonul si bursa strabat capsula (sunt
intracapsulare)
Biomecanica articulatiei scapulo-humerale
 Flexia si extensia bratului (anteductia si retroductia) axul este transversal, prin
centrul cavitatii glenoide
Mm flexori: fasciculele ant ale deltoidului, dintatul ant, capul scurt al bicepsului,
coracobrahialul
Mm extensori: supraspinos, infraspinos, latissimus dorsi, capul lung al tricepsului,
fibrele post ale deltoidului
Flexia este limitata de ligg post ale capsule
Extensia este limitata de lig coraco-humeral
 Abductia si adductia bratului
Mm abductori: supraspinos, capul lung al bicepsului, deltoidul, bascule scapulei
Mm adductori: pectoralul mare, capul scurt al bicepsului, latissimus dorsi,
rotunzi mari si mic, supraspinos, infraspinos
N.B.: m supraspinos trece printr-un defileu osos inextensibil unde este supus unor
microtraumatisme produse de compresia pe tuberculul mare. In cazuri specific,
la tenismeni, m se inflameaza cronic, insotit de depuneri de calciu in bursele
articulare. Boala se numeste periartrita scapula-humerala.
 Rotatia medial si laterala a bratului
Mm rotatori mediali: latissimus dorsi, rotund mare, pectoral mare
Mm rotatori laterali: rotund mic, infraspinos
 Miscarea de circumductie, rezulta din asocierea celor precedente
II. Articulatiile cotului (humero-ulnara,
humero-radiala, radio ulnara superioara)
 Toate au capsula comuna
 Este o trohleartroza si ginglim (balama) cu conducere osoasa
 Fetele articulare – trohleea humerala are marginea medial mai proeminenta si
coborata si un sant in spirala (determina conducerea osoasa) si capitulum)
Incizura trohleara a ulnei este delimitate vertical de olecran, orizontal de procesul
coronoid si are o creasta sagitala care intra in santul trohleei
Fata articulara sup a capului radiusului (usor concava) se articuleaza cu capitulul
humeral
Incizura radiala a ulnei se articuleaza cu circumferinta capului
 Capsula articulara, cu precizarea ca:
N.B: epicondilii raman extracapsulari
Fosele de pe humerus sunt intracapsulare
Pe ulna insertia se face pe marginea incizurii trohleare
Pe radius coboara la 1 cm pe colul sau
 Membrana sinoviala trimite funduri de sac, dintre care cel mai important este cel
al m triceps (la tenismen apare sindromul dureros al mm subcondilieni)
 Ligamentele:
Lig colateral radial leaga marginea lat a olecranului de colul radiusului
Lig colateral ulnar leaga marginea mediala a olecranului de marginea mediala a
incizurii trohleare si de epicondilul medial
Lig inelar inconjoara capul radiusului, nu colul
Lig patrat incepe sub incizura radiala a ulnei si se insera in jurul tuberozitatii radiale
Biomecanica Articulatiilor Cotului

 In articulatia humero-ulnara se fac doar miscari de flexie si extensie, axul este

transversal prin epicondili, datorită conducerii osoase, antebratul ajunge ant si
medial fata de brat
Mm flexori: biceps, epicondilienii medial si lat
Mm extensori: triceps si anconeu
 In articulatia radioulnara sup si inf se fac miscari de supinatie si pronatie: axul
este oblic prin capul radiusului si capul ulnei. Ulna ramane relativ fixa si
radiusul se incruciseaza ant, in x. Simultan, capul radial se roteste in lig inelar:
in pronatie, palma priveşte post si in supinatie ant.
Mm pronatori: rotund si patrat pronator, epicondilieni lat
Mm supinatori: biceps, supinator, lung abductor al policelui, scurt si lung extensori
ai policelui
III. Articulatia radio ulnara inferioara

 Fetele articulare – incizura ulnara a radiusului si un disc articular: impreuna

formeaza o concavitate in care se roteste capul ulnei
Discul este transversal si uneste procesul stiloid al ulneu cu marginea inferioara a
incizurii ulnare a radiusului
 Membrana sinoviala articulatia are un fund de sac sinovial superior, numit
recesul sacciform, care se inflameaza frecvent
 Biomecanica – supinatia si pronatia sunt limitate de membrana interosoasa (ce
se interpune intre radius si ulna si, superior, are coarda oblica intinsa intre
tuberozitatea ulnei si tuberozitatea radiusului) si torsiunile muschilor
IV. Articulatia radio-carpiana
 Este o articulatie condiliana
 Fetele articulare – fata carpiana a radiusului si discul ( asezat transvers, cu originea
pe procesul stiloid al unei si insertia pe incizura ulnara a radiusului)
Partea convexa – reprezentata de oasele primului rand carpian (scaphoid, semilunar,
piramidal si pisiform)
 Capsula articulara se insera la periferia sup articulare
 Ligamentele:
Lig radiocarpian palmar: originea este anterior pe epifiza radiusului si insertia pe
scaphoid, semilunar si osul mare
Lig radiocarpian dorsal: originea este post pe radius, insertia la fel ca precedentul
Lig ulnocarpian palmar: originea pe procesul stiloid al ulnei, insertia pe aceleasi oase
Lig colateral carpian radial: originea pe procesul stiloid al radiusului, insertia pe scafoid
Lig colateral carpian ulnar: originea pe procesul stiloid al ulnei, insertia pe pisiform
V. Articulatiile intercarpiene

A. Intre oasele din acelaşi rand

Ligamente: interosoase, anterioare, posterioare
Capsula articulara se insera la periferia suprafetelor articulare
Membrana sinoviala comunică cu sinoviala art mediocarpiene
B. Articulatia mediocarpiana
Este o articulatie bicondiliana, se formeaza intre oasele primului si celui de-al 2-
lea rand carpian
Internilian articulara are forma unul S culcat
Lateral, oasele primului rand formeaza o convexitate orientate inf, iar medial
oasele primului rand formeaza o concavitate orientate inferior
Capsula articulara are numai ant un lig radiat al carpului care uneste osul mare cu
oasele primului rand
Biomecanica Articulatiilor Intercarpiene
si Mediocarpiana
1. Miscarile de flexie si extensie
Randul 2 carpian ajunge ant la randul 1 carpian, iar acesta aluneca spre ant fata
de oasele antebratului
Axul miscarii este transversal, pt randul 1 carpian prin procesele stiloide, iar
pentru randul 2 prin capul osului mare
Miscarile in jurul celor 2 axe se produc simultan
Flexia se executa predominant in art radiocarpiana, iar extensia predominant in
art mediocarpiana
Daca degetele sunt flectate, se reduce amplitudinea flexiei palmei, datorită
intinderii tendoanelor extensorilor
Miscarile sunt executate de mm flexori si extensori ai degetelor si ai carpului
2. Miscarile de abductie si adductie
Se produc atât in articulatia radiocarpiana cat si in cea mediocarpiana
Axul miscarii este sagital, prin centrul osului mare
Muschii abductori sunt: flexori si extensori radiali ai carpului, impreuna cu mm
profunzi, post ai antebratului
Muschii adductori sunt: flexorul si extensorul ulnar al carpului
3. Miscarea de circumductie se realizează prin insumarea celorlalte miscari
Articulatiile Membrului Inferior
I. Articulatia coxo-femurala
 Este sferoidala cu conducere ligamentara
 Fetele articulare:
Capul femural este acoperit de cartilaj hialin, are foseta capului femural
Fata lunata a acetabulului
Continenta acetabulara este marita prin insertia, de-a lungul sprancenei
acetabulare, a labrului acetabular
Diametrul orificiului delimitat de labru este mai mic decat diametrul maxim al
capului femural, deci labrul participa la contentie
Labrul trece peste incizura acetabulara determinand formarea lig transvers al
acetabulului, pe sub care intra in cavitatea articulara
 Capsula articulara
Se insera la periferia sup articulare cu mentiunea ca, pe colul femural, se insera ant, pe linia
intertrohanterica si post, la 1,5 cm medial de creasta intertrohanterica (deci, ea este
extracapsulara)
Este mai groasa sup (8 mm) si mai subtire inf (2,3 mm)
 Membrana sinoviala
Are un fund de sac inf, in dreptul insertiei pe col si burse sinoviale sub mm fesieri, iliopsoas si
pectineu
 Ligamentele:
1. Lig iliofemural – are originea pe spina iliaca antero-inferioara, are 2 fascicule: fasciculul
oblic (se insera pe trohanterul mare) si fasciculul vertical (se insera pe trohanterul mic)
2. Lig pubofemural – are originea pe eminenta iliopectinee si pe creasta pubisului si insertia pe
trohanterul mic
3. Lig ischiofemural – este postero-superior de art, are originea pe marg post a acetabulului,
urca pe fata post a art si se insera ant de fosa troganterica. Limiteaza rotatia mediala
4. Lig capului femural – are originea in fosa acetabulara prin 2 fascicule, insertia in foseta
capului femural. Limiteaza adductia.
5. Zona orbiculara – un lig circular, pe fata interna a capsule, el solidarizeaza restul ligg
 In luxatia congenitala de sold (displazia de sold) spranceana acetabulara nu se
formeaza sau nu se osifica la timp. Cand copilul incepe sa mearga, se poate
luxa capul femural si se rupe a. capului femural, fiind afectata nutritia
capului femural in timp.
Biomecanica articulatiei coxo-femurale
 Flexia si extensia – exista un ax de compromis transversal prin centrul
acetabulului
Flexia coapsei cu gamba extinsa se face pana la 90o, aceasta este realizata de
mm: iliopsoas, pectineu, tensor al fasciei lata, frept femural, fesier mijlociu
Flexia coapsei cu gamba flectata se faca pana la intalnirea peretelui abdominal,
este realizata de mm: iliopsoas si pectineu
Nervul majoritatii mm flexori este n femural, in afectarea lui, flexia se poate
face, in principal, cu m tensor al fasciei lata, care este inervat de n fesier sup. M
tensor al fasciei lata se poate hipertrofia in gimnastica medicala.
Extensia este limitata si ajunge la 135o. In anumite sporturi (patina, gimnastica)
se produce hiperextensia printr-o hiperlordoza lombara si hiperflexie in soldul
opus
Mm extensori sunt: mm post ai coapsei, mm pelvitrohanterieni si fesieri
 Adductia si abductia- au axul sagital prin capul femural
Mm abductori: croitor, piriform, tensor al fasciei lata si fesierii
Mm adductori: cei 3 adductori (lung, scurt si mare), pelvitrohanterieni, iliopsoas
si pectineu
 Rotatia mediala si laterala – au axul vertical, prin capul femural
Mm rotatori mediali: iliopsoas, pectineu, unele fibre din mm adductori
Mm rotatori laterali: pelvitrohanterieni, fesierii, unele fibre din mm adductori
II. Articulatia genunchiului (diartroza)
 Fetele articulare:
 Pentru femur: condilii femurali, acoperiti cu cartilaj hialin si fata patelara,
limitata de o creasta transversal inf
Condilul medial este mai mare si mai proeminent
Din aceasta cauza gamba face cu coapsa, in mod normal un unghi deschis lat de
170o (genu valgum fiziologic). Cand condilul medial este mult mai mare se
agunge la genu valgum pathologic. Cand condilul lat este egal sau mai mare
decat cel medial apare genu varum (este întotdeauna pathologic)
Axele celor 2 condili sunt divergente posterior, intre condili este fosa
intercondilara.
 Pentru tibie: Platoul tibial care are 2 fete condilare acoperite cu cartilaj
hialin; sunt ovale si usor convave; intre ele este eminenta intercondiliara cu
un tubercul medial si unul lat. Anterior de eminenta este aria intercondilara
anterioara, iar posterior, cea posterioara.
Fata articulara a patelei are o creasta sagitala care o imparte intr-o fata
laterala, mai mare, si una mediala, mai mica.
Nu exista congruenta (potrivire) intre suprafetele articulare ale condililor
femurali si Platoul tibial. Pentru restabilirea congruentei, exista, in articulatie, 2
meniscuri, lateral si medial.
Ele sunt cartilaje semilunare, care, pe sectiune frontal, au:
marginea mediala, mobila, subtire;
fata superioara, concava
fata inferioara, plana
fata laterala, plana, aderenta la capsula
 Meniscurile sunt semilunare:
Meniscul medial este mai mare ca diametru, mai lat, mai putin mobil (portiunea
sa periferica este ferm atasata la tibie), cu extremitatile mai departate, in C
Meniscul lateral este mai mic ca diametru, mai mobil, mai ingust, cu varfurile
inserate pe versantii ant si post ai eminentei intercondilare, dispozitie in inel
Datorita faptului ca meniscul lateral este mai mobil decat cel medial, meniscul
medial (fix) este mai frecvent implicat in traumatisme (se rupe mai frecvent)
Extremitatile anterioare ale meniscurilor sunt unite prin lig transvers. Deci,
extremitatile meniscurilor sunt fixe, iar restul meniscului este mobil si se misca
simultan cu condilii femurali.
Datorita aderentei lor la capsula, impart cavitatea articulara in 2 etaje:
suprameniscal si inframeniscal
Meniscurile pot fi rupte cand sunt prinde intre femur si tibie, iar articulatia se
blocheaza (meniscul trebuie scos)
 Capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare
NB: pe femur, epicondilii raman extracapsulari
In fosa intercondilara, fibrele ligg incrucisate se amesteca cu cele ale capsule
Ant, capsula are un orificiu pentru rotula
Pe tibie, capsula nu cuprinde art tibio-fibulara superioara
 Ligamentele:
1. Ligamentul transvers
2. Tendonul rotulian (lig patelar)
are o lungime de 8 cm
are forma de trapez, cu org pe rotula si ins pe tuberozitatea tibiei
este turtit antero-posterior
sup, pe rotula, se insera tendonul m cvadriceps (rotula este considerata os sesamoid)
Din tendonul rotulian pleacă, lateral, expansiuni fibroase (num retinacula medial si
lat) pt intarirea capsule articulare
Intre tendon si tibie este bursa pretibiala si, inferior de rotula, este corpul gras
infrapatelar
3. Lig colateral medial/tibial
este o banda lata, ce se insera pe capsula articulara
are 2 fascicule:
descendent, de pe condilul medial al femurului pe capsula articulara, la niv
meniscului
ascendant, de pe condilul medial al tibiei pe capsula, la niv meniscului
4. Lig colateral lat/fibular
nu este atasat de capsula articulara
pleacă de pe epicondilul lateral al femurului pana la capul fibulei
5. Lig incrucisat anterior
are originea in aria intercondilara anterioara si insertia pe fata mediala a
condilului lateral
6. Lig incrucisat post
are originea si insertia invers fata de lig incrucisat anterior. originea este in aria
intercondilara post si insertia pe fata lat a condilului medial
7. Lig popliteu
este oblic (apare din tendonul recurrent al m semimembranos) are originea pe aria
intercondilara posterioara si insertia pe fata lat a condilului medial femural
8. Lig arcuat
are originea in aria intercondilara posterioara si insertia pe epicondilul lateral, iar
fibrele arcuate trec peste m popliteu si se insera pe vf fibulei
9. ligg coronare medial si lat
sunt parte din capsula articulara ingrosata, situate submeniscal
 membrana sinoviala:
tapeteaza capsula la interior
are funduri de sac = burse:
suprapatelata se continua cu cea subcvadricipitala si este locul de elective pentru
punctia articulara prin lat
pretibiala
sub m gastrocnemian medial
sub mm labei de gasca (croitor, gracilis, semitendinos)
sub m popliteu
NB: in clinica sunt numite funduri de sac lat si medial regiunile capsule situate
de o parte si de alta a tendonului rotulian. Cand lichidul sinovial este in exces
aceste regiuni bombeaza
Sinoviala are franjuri sinoviale intraarticulare pentru marirea suprafetei de
transudatie
Sinoviala incepe pe femur la marginea cartilajului hialin, urca pe fata ant a
femurului, se reflecta pe fata post a tendonului m cvadriceps, formand bursa
subcvadricipitala. Se insera la marginea rotulei si formeaza de o parte si de alta
cate o plica alara, care se unesc inferior si formeaza plica infrapatelara. Mai jos
formeaza bursa pretibiala si se insera pe condilii tibiali. Posterior, sinoviala
tapeteaza fata laterala a ligg incrucisate, astfel incat ele raman extrasinovial.
Biomecanica articulatiei genunchiului
1. Miscarea de flexie si extensie a gambei
Axul este transversal prin condilii femurali
Se face in etajul suprameniscal
Mm flexori: mm post ai coapsei, croitor, gracilis, mm gastrocnemieni
Mm extensori: cvadriceps, m tensor al fasciei lata
2. Miscarea de rotatie mediala si laterala
Axul este vertical prin emineta intercondilara si se face in etajul intrameniscal
Mm rotatori mediali: semitendinos, gracilis, croitor, popliteu, gastrocnemian medial
Mm rotatori laterali: biceps femural, gastrocnemian lateral
3. Miscarea de inclinatie mediala si laterala
se poate executa doar de examinator
NB: cand tibia este fixa si flectata se misca femurul se miniscurile pe tibie. In pozitie fixa
a femurului, se misca tibia pe el, in mers ambele oase se misca simultan.
III. Articulatia tibiofibulara superioara

 Este o articulatie planiforma

 Fetele articulare:
fata tibiala a capului fibulei
fata fibulara a condilului lateral al tibiei
 Capsula articulara – se insera la periferia suprafetelor articulare
 Ligamentele: lig ant si post al capului fibulei
IV. Articulatia tibiofibulara inferioara

 Este o sindesmoza
 Fetele articulare – nu sunt acoperite de cartilaj si sunt unite prin ligg
tibiofibular ant si post
 Cand exista, membrana sinobiala este un diverticul din art talocrurala
V. Articulatia talocrurala
 Este un ginglim (balama)
 Fetele articulare:
fata articulara inferioara a tibiei, ce se prelungeste cu fata maleolara mediala
fata maleolara a fibulei
fata articulara inferioara a tibiei si fata maleolara a fibulei formeaza scoaba
tibiofibulara
trohleea talusului: are diametru antero-posterior mai lung decat scoaba tibiofibulara,
astfel miscarile de flexie si extensie pot fi mai ample
 Capsula articulara se insera la periferia sup articulare
 Lig:
1. Lig medial leaga maleola tibiei de navicular (+calcaneu, colul si corpul talusului)
2. Lig lateral leaga maleola fibulei de calcaneu (+colul si corpul talusului
 Membrana sinoviala captuseste capsula si are 2 funduri de sac ant si post
Biomecanica articulatiei talocrurale

 Miscari de flexie dorsala si flexie plantara

Axul este transversal prin articulatie
Flexia dorsala (se poate face prin ridicarea piciorului sau prin inclinarea gambei):
mm sunt cei din reg anterioara a gambei
Flexia plantara este realizata de mm peronieri si mm post ai gambei
VI. Articulatia transversa a tarsului
(mediotarsiana)
 Are forma literei S asezata transversal, intre primul si al 2-lea rand de oase
tarsiene
 Interlinia articulara trece prin articulatiile talonaviculara si
calcaneocuboidiana
 Este folosita de chirurgic ca linie de dezarticulare in amputatiile piciorului
Biomecanica articulatiilor piciorului
 Articulatiile piciorului (tibiofibulara inf, talocrurala, transversa a tarsului) se comporta ca o
unitate functionala
 Cele 3 articulatia ar avea, theoretic, 3 axe:
Ax vertical prin trohleea talusului (pentru miscarile de abductie-adductie)
Ax transversal prin trohlee (pentru miscarea de flexie dorsala si plantara)
Ax sagital prin cuneiformul lateral pentru miscarile pure de pronatie (coborarea marginii
mediale a piciorului) si supinatie (ridicarea marginii mediale a piciorului)
 In realitate, exista un singur ax de compromis oblic postero-lateral prin colul talusului si
sinusul tarsic. In jurul lui se fac miscari de:
Inversiune (supinatie + adductie + flexie dorsala)
Eversiune (pronatie + abductie + flexie plantara)
Mm pentru inversiune: mm post ai gambei
Mm pentru eversiune: mm peronieri, mm ant ai gambei
M lung extensor al halucelui trece intre axul sagital si cel de compromis, nu participa la
inversiune sau la eversiune, ci face flexia dorsala a piciorului.
Bolta piciorului
 Piciorul are o bolta longitudinala si una transversal
1. Bolta longitudinala este formata dintr-un arc medial si unul lateral
Arcul medial este format din: talus, navicular, cuneiforme si metatarsienele I-III
Arcul lateral este format din: calcaneu, cuboid si metatarsienele IV-V
2. Bolta transversal este formata din 2 arcuri:
Arcul anterior, format din capetele metatarsienelor
Arcul posterior, format de cuboid si cuneiforme
N.B.: deoarece cuboidal intra in ambele arcuri, el reprezinta “cheia de bolta”.
Fracturarea lui duce la prabusirea boltii plantare.
In concluzie piciorul se sprijina pe capetele metatarsienelor, calcaneu si
marginea sa laterala.
 Bolta piciorului trebuie sa faca fata unor forte inconstante, pentru aceasta
este intarita de:
Conformatia oaselor piciorului, mai late dorsal decat plantar
Trabecule osoase dispuse pe directia arcurilor
Aponevroza plantara, care uneste punctele de sprijin si nu permite indepartarea
lor (sectionarea ei duce la prabusirea boltii)
Tonusul muscular, ce mentine active arcurile
 Degetele au rol de a creste suprafata de sprijin, miscarile lor având
importanta secundara.