Flori de

mucigai
Analiză de text
Tudor Arghezi
(1880-1967)
 “M-a posedat intenţia de a
împrumuta vorbelor însuşiri
materiale, aşa încât unele să
miroasă, unele să supere
pupila prin scânteiere, altele să
fie pipăibile, dure sau
musculate şi cu păr de animale
(…)”
Le-am scris cu unghia pe Era întuneric. Ploaia bătea departe,
tencuială, afară.
Şi ma durea mâna ca o gheară
Pe un părete de firidă goală,
Neputincioasă să se strângă.
Pe întuneric, în singurătate, Şi m-am silit să scriu cu unghiile de
la mâna stângă.
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici
de vulturul
Care au lucrat împrejurul
Lui Luca, lui Marcu si lui
Ioan.
Sunt stihuri fără an,
Sunt stihuri de groapă,
De sete de apă
Şi de foame de scrum,
Stihurile de-acum.
Când s-a tocit unghia
îngerească
Am lăsat-o sa crească
 ESTETICA
URÂTULUI
Poetul francez Charles
Baudelaire consacră estetica urâtului
în poemul “ Un Hoit “, unde relevă
dizgraţiosul, hidosul, descompunerea,
pentru ca - în final - să realizeze
elogiul iubirii capabile să înfrunte şi
dezagregarea biologică.
 K. Rosenkranz semnala în 1853
expresivitatea şocantă, fascinantă
chiar, a urâtului ca modalitate de
avertizare asupra imperfecţiunilor
vieţii şi totodată, generoasă sursă de
efecte estetice ivite din sentimentul de
repulsie, de aversiune sau de eroare.
 T. Arghezi a afirmat programatic
“estetica urâtului“ în poemul
“Testament“ din Cuvinte potrivite, dar
a justificat-o cu texte revelatoare abia
în Flori de mucegai.
TITLUL VOLUMULUI /
POEZIEI
Titlul volumului aminteşte de
“Les fleurs du mal”(Florile răului) ale
lui Baudelaire şi conţine un oximoron,
în care primul termen este identic, cel
al “ florilor “, sugerând prospeţimea,
varietatea formelor şi a culorilor din
universul natural vegetal.
 Arghezi asociază un cuvânt concret,
din acelaşi regn, dar care reliefează contrariul
exploziei florale : “ mucigaiul” (în sens
conotativ o ciupercă urâtă şi rău mirositoare,
dizgraţioasă, care acoperă spaţiile închise,
neaerisite, îmbibate cu umiditate).
Pentru poet mucegaiul devine
emblema vegetală a captivităţii omului într-
un univers detestabil, întunecat şi sumbru, cu
o atmosferă viciată în care urâtul evoluează
spre coşmarul existenţial.
 Tema
poeziei
Condiţia poetului damnat
care-şi pierde, în spaţiul
închisorii, vechile virtuţi de
creator.
Structura textului poetic

Textul poetic este alcătuit din două

strofe asimetrice, prima fiind una
polimorfă, iar cea de-a doua-un catren.
 Comentarea strofei
polimorfe
-EVIDENŢIEREA IDEILOR POETICE în relaţie
cu mijloacele artistice

*Versurile încep cu o formă pronominală

neaccentuată:” le-am scris…”.
În absenţa hârtiei, poetul recurge la pereţii
celulei pe care încrustează cu unghia imaginile nou
create.
Epitetul “firida goală”, enumeraţiile “ pe
tencuială”, “pe un părete”, “pe întuneric”, “în
singurătate” sugerează ambianţa nefavorabilă actului
poetic şi generează impresia captivităţii spiritului.
 Aplicaţie 1
Ce reprezintă taurul, leul, vulturul?
*forţele naturii;
*inspiraţia divină;
*inspiraţia creatorului (artistului);
*inspiraţia demonică.
 Taurul, leul, vulturul sunt
simboluri religioase şi trimit la cei
trei evanghelişti Luca, Marcu şi Ioan
pe care iconografia creştină îi
înfăţişează împreună cu aceste
simboluri semnificând: jertfa (taurul),
domnia lui Iisus (leul) şi imaginea
sfântului Duh (vulturul).
 EVIDENŢIEREA IDEILOR
POETICE în relaţie cu mijloacele artistice
Poetul recunoaşte că a trăit momente de
disperare şi angoasă, că în aceste condiţii a
creat versuri blestemate: “ stihuri fără an ”,
“stihuri de groapă” .
Totul se transformă în scrum, setea şi
foamea, pierzându-şi calitatea de impulsuri
vitale.
Sintagma “ unghia îngerească ”, metaforă
pentru inspiraţia divină, ne dezvăluie ideea că
aceasta “ s-a tocit ” în condiţii vitrege.
 Aplicaţie 2

Explicaţi semnificaţia din

context a sintagmei “ unghiile de
la mâna stângă ”, argumentându-vă
răspunsul.
 “Unghiile de la mâna stângă ”
sugerează inspiraţia demonică. Deşi lăsată
“ să crească ”, “unghia îngerească ” pare
să se fi retras în fiinţa lui, copleşită de
trauma existenţială a momentului
încarcerării şi devine o “gheară ”.
Astfel, creatorul este silit să scrie cu
“unghiile de la mâna stângă ”, dar truda sa
nu este suficientă, iar Logosul nu se mai
întrupează în vers sacru.
 Aplicaţie 3
În care dintre următoarele curente sau
orientări literare se încadrează poezia “ Flori
de mucegai ” ?
a) romantism; d) tradiţionalism;
b) simbolism; e) avangardism.
c) modernism;
 Puncte de
vedere
“Florile de mucegai sunt o operă de artist
pur, cartea, dacă nu cea mai tulburătoare , în
orice caz, cea mai originală a lui Tudor
Arghezi ”.

(N. Manolescu)
 TEMĂ

Scrieţi un eseu cu titlul “Estetica

urâtului în poezia argheziană” pe
baza textelor “Flori de
mucigai”,“Testament” şi “Har”.
 Proiect
didactic
Profesor: Gilda Bulgaru

Ilustraţii: Janina Lungu

Liceul “ Gh. Munteanu

Murgoci “, Măcin
(Tulcea)