Alegerea personalului

 Selecția personalului constă în evaluarea și alegerea angajatului potrivit dintr-un

număr de candidați care satisfac cerințele postului (rezultați în urma activității de
recrutare).

 Un proces de seleție bine condus creează plusvaloare firmei. Există o mare diferență între
un angajat bine selectat (o valoare pentru organizație), loial acesteia, cu performanțe
deosebite, și un altul care depune un minimum de efort, muncind doar pentru a fi plătit.

 Este nevoie de ceva timp pentru identificarea și îndepărtarea unui angajat  care afectează
productivitatea celorlalți. Pe de altă parte, alegerea unor candidați supracalificați prezintă
riscul ca, în scurt timp, ei să fie demotivați sau chiar plictisiți de acel post.

 În general, un performer modest va impune standardul său de lucru colegilor, de aceea e

necesar ca selecția angajaților să evite, pe cât posibil, o parte din costurile greu de estimat
ale unei angajări nefericite.
 Selecția rămâne un proces marcat de inexactități și incertitudini. Chiar și cele mai
eficace proceduri de selecție pot evalua corect abia aproximativ 60% din adevăratele
caracteristici ale unui candidat. Selectia nu se poate sustrage subiectivitătii celui care
selectează. Judecățile personale pot fi întotdeauna influențate de factori externi
precum vechi prietenii, impresia fizică placută, afinități personale.

 Decizia finală trebuie să aibă în vedere și compatibilitatea dintre candidat și cei cu

care va lucra. De aceea, este bine sa fie implicat în procesul de selecție și superiorul
direct al postului vacant.
În luarea deciziei, se poate opta pentru una dintre
urmatoarele strategii:

• Compararea candidaților recrutați

• Compararea fiecărui candidat recrutat cu

standardele impuse de postul vacant (standarde ce
rezultă din descrierea postului)

• Compararea cu un “candidat perfect”. Această

strategie este deseori nerealistă - ceea ce nu
înseamnă că trebuie să se facă la nesfârșit
compromisuri: persoana pe care o este aleasă în
final trebuie să se apropie cat mai mult de acest
ideal.
• În cazul comparării candidaților între ei, apare riscul ca standardele stabilite inițial
să fie ocolite. Dacă nici unul dintre candidați nu corespunde întru totul acestor
standarde, angajatorul trebuie să se mulțumească cu ce are la îndemână sau să
inițieze o noua recrutare. Dar procesul de recrutare implică atât costurile publicării
anunțurilor de angajare, cât și timpul alocat evaluării și intervievării candidaților. 

• Când simți că ai găsit omul potrivit, nu trebuie să te ferești a-l întreba direct: “Ce
trebuie sa fac (cât mă costă) ca să te conving sa lucrezi pentru noi?”