RADIODIAGNOSTICUL

TUBULUI
DIGESTIV-1
Pregătirea generală a bolnavului
pentru examenul radiologic al
tubului digestiv
 Pregătirea psihologică
 Anamneza centrată pe caz
 Examinare “a jeun” – secreţie gastrică
redusă
 Evacuare prealabilă a conţinutului intestinal
 clisma
 purgative (atenţie – excitante ale tubului digestiv)
 examen radioscopic simplu televizat
– examen sumar toraco-pulmonar
– examen nativ al abdomenului
 calculi radioopaci,
 corpi străini,
 perforaţii – pneumoperitoneu,
 ocluzii – nivele hidroaerice
 prepararea substantelor de contrast
– substanţe radioopace (greutate atomică mai mare
decât organele din jur: sulfat de bariu, preparate
triiodate) sub formă de suspensie, pastă
– substanţe radiotransparente: CO2
 2. Metodele de
investigaţie
1.examen radioscopic simplu televizat
– simplu
– cu mijloace de contrast
 lichid
 gazos
2.examenul radiografic
– simplu – nativ
– cu mijloace de contrast
 lichide: sulfat de bariu
 gazoase: aer, CO2
 mixte: dublu contrast
2. Metodele de investigaţie
3. examene angiografice
– arteriografia
– flebografia
– limfografia
4. examenul scintigrafic (izotopi radioactivi)

5. Examenul ecografic

6. tomografia computerizată

7. rezonanţa magnetică

8. endoscopia
 3. Tehnica examinării
 examen radioscopic simplu televizat
– torace
– abdomen
 etape de examinare cu contrast oral
– în strat subţire – studiul reliefului de mucoasă
– în semiumplere – studiul conturului, peristaltismului,etc
– în umplere completă
 efectuarea de radiografii ţintite
– incidenţa de faţă
– incidenţe oblice (OAD, OAS, OPD, OPS)
– incidenţe de profil
– în poziţie Trendelenburg
Semiologia radiologică elementară a
tubului digestiv
I. Aspecte radiologice şi modificări de ordin funcţional

1. Aspecte radiologice cu contrast a organelor digestive:

- stomac normoton
- stomac hiperton
- stomac hipoton

2. Tulburări de tonus: (distonii)

- hipertonie
- hipotonie
- atonie
3. tulburări de peristaltism
- hiperkinezie
- hipokinezie
- akinezie

4. tulburări de evacuare:
- accelerată
- încetinită

5. tulburări de secreţie:
- crescută – hipersecreţie
- lipsa secreţiei
 Tipuri de stomac:
Normoton hiperton hipoton
Modalităţi de
umplere a
stomacului:
a - hiperton
b - ortoton
c- hipoton
d - aton
 II. Modificări radiologice organice

1. Modificări de poziţie şi situaţie

- ptoza
- alungire
- volvulus
- amprentare
- deplasare
- tracţionare
 Tipuri de volvulus gastric : A – volvulus organo-axial ; B – volvulus mezenterico-axial ; C –
volvulus cardio-spleno-axial ; D – volvulus organo-axial total; E – volvulus mezenterico-axial
infracolic ; F – volvulus cardio-spleno-axial ; G – volvulus segmentar ; H – volvulus de stomac
în jurul axului longitudinal
 Volvulus
gastric
mezenterico-
axial
A. Deplasare la dreapta prin:
a. colon sau intestin subţire
– meteorism
– leziuni ale acestor organe
– anomalii mezocolice
– cascada la picnici
b. splenomegalie
– leucoza mieloidă cronică
– ciroza splenomegalică
– chist hidatic
c. pancreas
– pseudochiste pancreatice
– tumori ale cozii de pancreas
d. rinichi k. situs inversus
– tumori renale – parţial
– chisturi renale – total
– chisturi suprarenale l. agenezie de lob stg
hepatic
e. abces subfrenic stg
m. alte cauze
h. rupturi de splina cu
– mase retroperitoneale
hemoragii
– boala Hodgkin
i. volvulus gastric – metastaze
j. hernie hiatală – leucemie
– sarcom
B. Deplasare la stânga prin:
a. hepatomegalie
– cancer primar
– metastaze
– ficat de stază
b. pancreas
– pseudochiste pancreatice
– tumori de corp pancreatic
c. aorta abdominală – anevrisme
d. alte cauze
– chist omental
– hemoragie în bursa omentală
– tumori retroperitoneale
– volvulus gastric (asociat sau nu cu hernia diafragmatică)
– absenţa congenitală a hemidiafragmului stâng
C. Deplasare anterioară prin:
a. pancreas
– pseudochiste pancreatice
 tumori de corp sau coadă de pancreas
b. rinichi si suprarenale
– tumori
– chisturi
c. anevrism al aortei abdominale
d. alte cauze
– metastaze peritoneale
– limfoame
– deformări de coloană lombară
D. Deplasare posterioară prin:
 mărirea lobului hepatic stâng

E. Deplasare în sus prin:

a. cauze congenitale
– stomac intratoracic (parţial, total)
b. hernii hiatale de orice tip
c. eventraţie diafragmatică
d. mase intraabdominale şi pelviene
– tumori de cap sau corp pancreatic
– mase mezenterice şi/sau omentale
– mase retroperitoneale
– peritonita plastică cu fixări de anse ale intestinului subţire
– tumori de uter
– tumori ovariene
 F. Deplasări în jos prin:

a. hepatomegalie (mai ales de lob stâng)

b. pancreas
– tumori de cap pancreatic
– pseudochiste
c. abcese, tumori, relaxări ale ligamentului
gastrofrenic
d. tumori retroperitoneale ce presează de
sus în jos mica curbură gastrică
2. Modificări de
mobilitate
 Anormală
 Diminuată
3. MODIFICĂRI DIMENSIONALE
A. Reducere generalizată asociată cu atonie
a. postoperatorie
– intervenţii pe stomac, căi biliare, colon
b. azotemii (diabet, uremie, HDS)
c. tulburări organice ale SNC
– paralizie spastică
– neuropatie luetică
– neuropatie diabetică
d. nevroze – aerofagie
e. supraîncărcarea stomacului după o lungă inaniţie
f. insuficienţă motorie după stenoze prelungite
– asociere cu gastroptoză, retenţie gastrică
 B. REDUCERE

1. Generalizată
a. cu aspect rigid fără peristaltică
 inflamatorie
 prin ingestie de caustice
 boli rare (sifilis, TBC, sclerodermie avansată)
 neoplazice – linita plastică
b. cu supleţe şi peristaltism
 congenitală – microgastrie
 spastică – gastrospasm total
 B. REDUCERE
2. Localizată
a. fără sediu de elecţie
 inflamatorie
 ulcer peptic
 retracţie cicatriceală permanentă
 Neoplazică – schir gastric
 Congenitală – benzi fibroase
 Reflexă - spasm secundar unei afecţiuni
 Pancreatice
 Biliare
 Intestinale
 Renale
b. cu sediul în regiunea antro-pilorică
 Inflamatorie (boala peptică, gastrita antrală cu/fără ulcer)
 Stenoza hipertrofică de pilor
 Neoplazică – cancerul antrului
 Congenitală – stenoza hipertrofică de pilor a sugarului
 Spastică – spasm piloric funcţional
 Modificări de involuţie – antru senil
 4. MODIFICĂRI DE CONTUR
a. rigiditatea – benignă sau malignă
b. plus de umplere
– Nişa benignă
– Diverticulii
– Relaxările
– Aderenţele
c. minus de umplere
– Lacună
– Ancosă
– Incizură
d. conţinut mobil intraluminal
– Reziduuri alimentare
– Cheag dupa hemoragii
– Bezoari sau alţi corpi străini
4. MODIFICĂRI DE CONTUR
e. conţinut fix intraluminal
– fără localizare electivă
 tumori benigne: polipi, papiloame, fibroleiomioame
 ţesut pancreatic aberant
 tumori maligne: carcinom (65% antru, 25% mica
curbură, fornix)
 sarcomul
 limfoame maligne
– cu localizare electivă
 pe cardia : tumori maligne
 pe corpul stomacului: cancere
 pe antru: cancere
5. MODIFICĂRI DE RELIEF
A. Generalizate
1. Exagerarea reliefului mucoasei
a. inflamatorie – gastrita hipertrofică
 Boli peptice – eroziuni superficiale
 Gastrite postcaustice

 Reacţii alergice: la alimente sau medicamente

 Cauze rare: emfizem gastric parietal, flegmon

gastric, sifilis, TBC
5. MODIFICĂRI DE RELIEF
b. neoplazică
– Carcinom
– Modificarea traiectului pliurilor
– Îngroşări
– Ulceraţii
– Mici imagini lacunare
– Sarcom – infiltraţie difuză sau localizată, tumoare ulcerată
– Limfoame maligne – boala Hodgkin, leucoze, compresiuni
extrinseci
c. cauze rare
– Boala Menetrier – pliuri gigante
– Amiloidoza gastrică
– Modificări pliuri după tulburări SN autonom
5. MODIFICĂRI DE RELIEF
A. Generalizate (continuare)
2. Reducerea/dispariţia reliefului mucoasei
– Gastrite atrofice
 Contur neted al marii curburi
 Corpul şi fornixul se destind cu mare uşurinţă
B. Localizate
1. Fără sediu de elecţie
– Convergenţă în pliuri – ulcere
– Amputare de pliuri – cancere
– Deviere de pliuri
2. Cu localizare specifică
– Antru – pliuri largi, rigide, mamelonate – gastrita
antrală
– Fornix – aspect nodular grosolan
 FARINGELE
Anatomia radiologică a faringelui
 Faringele: formă de pâlnie şi rol în respiraţie şi în
digestie
 Topografie: în faţa coloanei vertebrale şi în spatele
foselor nazale, a cavităţii bucale şi a laringelui
 Limite:
– superior - baza craniului,
– inferior - strâmtoarea faringo-esofagiană (Killian)
 3 părţi componente
– Rinofaringele
– Orofaringele
– Hipofaringele
 - FARINGELE -

a. anamneza corectă
– momentul apariţiei bolii
– examinări anterioare şi rezultatul lor
– intervenţii chirurgicale în antecedente
b. examinarea nativă radioscopică/radiografică
– torace şi coloana vertebrală
– plămân procese patologice, tracţionare, dislocare,
comprimare
– abdomenul - lipsa camerei cu aer a stomacului
c. contrastul radioscopic
– suspensie în apă
– suspensie în lapte
– pasta consistentă
 - FARINGELE -

Examenul radiologic al
faringelui
 a. cu suspensie baritată
 b. cu pasta baritată
– incidenţă de faţă
– incidenţă de profil
– proba Valsalva -pune în evidenţă diverticuli
faringo-esofagieni în fază incipientă şi tumori
ale hipofaringelui şi gurii esofagiene.
 Examenul radiologic al
esofagului

 în ortostatism cu suspensie baritată în incidenţe

de faţă, profil, oblice
 în poziţie Trendelenburg
 tehnica Brombart-Hillemand
 la copii - suspensie în cantitate redusă 1-2
linguri cu lapte şi cacao după înfometare
prealabilă de 2-3 ore.
Aspectul radiologic normal al
esofagului, cu cele patru
strâmtori fiziologice : faringo-
esofagiană, aortică, bronşică şi
diafragmatică
 - ESOFAGUL -

Corpii străini esofagieni

 Examenul radiologic: corpul străin, forma,

localizarea, eventualele complicaţii, prezenţa
unor afecţiuni preexistente/concomitente
 corpii străini
– radiotransparenţi
– radioopaci
 clinic durere şi/sau disfagie
 examenul radiografic în minimum 2 incidenţe
 - ESOFAGUL -

Malformaţiile congenitale
esofagiene
1. Atrezia esofagiană
2. Duplicaţia esofagiană
3. Esofagul scurt congenital (brahiesofagul)
4. Malpoziţii cardiotuberozitare / cardie mobilă
supradiafragmatic/subdiafragmatic
5. Stenozele congenitale
6. Megaesofagul congenital
Tipuri de malformaţii esofagiene după Ladd
Diverticul esofagian de pulsiune
Diverticul de tracţiune Diverticul de pulsiune
Diverticul de pulsiune faringo-esofagian tip Zenker
Diverticuli funcţionali Barsony-Polgar
Diverticul de pulsiune tip Zenker gigantic, descins în
mediastin
Ruptura esofagiană
Achalazie
Cardiospasm – megadolicoesofag
şi megaesofag
 - ESOFAGUL -

Afecţiunile inflamatorii
esofagiene
1. Esofagita de reflux
a. cauze multiple
– modificare unghi cardio-tuberozitar
– cardia mobilă
– după intervenţii chirurgicale pe cardia
– rezecţii gastrice
– cardiomiotomie Heller
b. examenul radiologic
– în ortostatism
– în pozitie Trendelenburg
 - ESOFAGUL -

Afecţiunile inflamatorii
esofagiene
2. Esofagita stenozantă
a. precedată de esofagita peptică prin reflux
gastro-esofagian
b. clinic: disfagie progresivă (pentru solide şi
lichide), scădere ponderală
c. radiologic:
– stenoză de aspect tubular, net conturată, rigidă în
1/3 inferioară a esofagului
– dilatarea esofagului suprajacent
– complicare ulcer peptic
d. examenul endoscopic şi biopsia - diagnostic
de certitudine
 - ESOFAGUL -

3. Stenoza esofagiană postcaustică

 ingestie voluntară/involuntară de lichide caustice
 incidenţă mai mare la copii şi sexul feminin
 faze de evoluţie:
– acută de congestie - câteva zile după ingestia lichidelor caustice cu
contraindicaţie de examene radiologice - stenoza filiformă, margini
neregulate
– cronică: constituirea stenozei
 valvulare(bridă)
 inelare (diafragm)
 tubulare
 diagnostic diferenţial
– stenoza canceroasă
– diverticul epifrenic mic
 complicaţii
– perforaţia de esofag/stomac
– abcesul mediastinal
– fistulele eso-traheo-bronsice
Stenoze esofagiene post-caustice
 - ESOFAGUL -

Ulcerul esofagian
a. clinic
– dureri retrosternale/retroxifoidiene
– disfagie
– regurgitaţii
b. incidenţă mai mare în caz de brahiesofag,
hernie hiatală, ulcer duodenal
c. patogeneza: sucul gastic refluat în esofag este
reţinut prin spasm al cardiei, cu sediul în 1/3
inferioară a esofagului
 - ESOFAGUL -

Tumorile de esofag
A. Tumori benigne
a. dezvoltare intraluminală/intramurală
b. radiologic
– imagini lacunare net conturate, mobile în lumenul
esofagului opacefiat
– perete suplu
– pliuri de mucoasă nemodificate
B. Tumori maligne: forme anatomo-patologice
diferite:
– Cancerul faringo-esofagian
– Cancerul esofagului toracic
 - ESOFAGUL -

1. Cancerul faringo-esofagian
a. clinic :
– semne neconcludente în faza de început
– disfagie,disfonie, tuse
b. radiologic:
– deglutiţie ezitantă, fracţionată, asimetrică
– hipotonie şi stază valeculară şi în sinusurile piriforme
– spasticitatea gurii esofagului
– refluxul în căile aeriene superioare
– relief mucos dezorganizat, cu imagini lacunare, contur neregulat şi
rigiditate segmentară
– spaţiul faringo-vertebral lărgit
– modificări de contur cu rigiditate segmentară
– refluxul contrastului în căile aeriene datorită lipsei de coordonare a
reflexului deglutiţiei prin infiltrare neoplazică a epiglotei
– stenoză malignă, pe o mică distanţă, contur neregulat, cu semiton malign
c. alte investigaţii
– faringoscopia
– esofagoscopia
 - ESOFAGUL -

2. Cancerul esofagului toracic

Forme anatomo-patologice de cancer
esofagian:
– Infiltrativ
– Ulcerant
– Vegetant
– Mixt
 - ESOFAGUL -

Forma infiltrantă

 dificil de diagnosticat în stadiul incipient.

caracterizat prin lipsa peristaltismului şi
rigiditate segmentară pe zona afectată
 leziunea elementară de bază: rigiditatea
 apariţia stenozei fusiforme, excentrice,
asimetrice cu stază secundară după ce
procesul prinde musculoasa
 - ESOFAGUL -

Forma ulcerantă

 apare rar în forma pură

 leziunea elementara de bază: nişa
malignă – nişa incastrata
 aspecte radiologice
– în ”farfurie “, ”menisc”, cu amputare de pliuri
– zone infiltrative asociate
– imagini lacunare
 - ESOFAGUL -

Forma vegetantă

 rareori întilnită ca modalitate evolutivă

 leziunea elementară de bază: lacuna, cu
aspect conopidiform/pseudopolipoid, cu
contururi neregulate şi rigiditate supra şi
subjacentă procesului tumoral
 - ESOFAGUL -

Forma mixtă

 reprezintă forma cea mai des întâlnită

 aspecte radiologice - combinaţia celor 3
forme amintite anterior
– defecte de umplere cu contur neregulat
– prezenţa de nişa în lacună
– imagine de semiton neregulat
– îngustare de lumen esofagian
– dezorganizarea pliurilor de pe un anumit teritoriu
 asocierea de procese inflamatorii perilezionale
Cancer faringo-esofagian
Cc. de esofag toracic
Cc. de esofag
inferior
 - ESOFAGUL -

Varicele esofagiene
a. dilataţii venoase în submucoasa esofagiană
b. patogenie
– ciroza hepatică
– tromboza venei splanice
– anomalii congenitale ale sistemului venos cardio-esofagian
c. dezvoltare în 1/3 inferioara a esofagului - reţea venoasă
în submucoasa abundentă; diafragmul prin contracţie
favorizează apariţia dilataţiilor venoase
d. simptomatologie clinică: mult timp neconcludentă
– aferenta afecţiunii de bază
– disfagie
– hematemeză
 - ESOFAGUL -

Varicele esofagiene
e. examen radiologic: suspensie fluidă/pastă semiconsistentă
– în ortostatism
– în decubit dorsal
– în poziţie Trendelenburg
– asocierea manevrei Valsalva accentuează volumul varicelor
f. semiologie radiologică
– aspect de piele de şarpe
– aspect în şirag de mărgele
– aspect în mozaic
– imagini lacunare rotunde/ovalare pe axul lung esofagian
Notă: varicele esofagiene nu pot fi evidenţiate întotdeauna radiologic
g. diagnostic diferenţial radiologic
– bule de aer (tranzitorii, mobile)
– neo esofagian vegetant incipient
– contracţiile tertiare - apar în faza de contracţie
– hernia hiatală
 Explorare cu substanţă
de contrast a esofagului
în poziţie Trendelenburg
cu evidenţierea de varice
esofagiene – imagine în
“piele de şarpe”
Varice esofagiene
 - ESOFAGUL -

Radiodiagnosticul esofagului
operat
a. perioada postoperatorie imediată
b. perioada postoparatorie tardivă
Controalele periodice esenţiale pentru
– urmărirea adaptării funcţionale
– evidenţierea modificărilor morfo-funcţionale postoperatorii
Complementar
– examen al aparatului respirator
– examen al mediastinului
– examen al stomacului
Chirurgia esofagului – amploare deosebită – combinaţia
dintre o chirurgie abdominală largă şi una toracică
profundă.
Gastrostomia minimă cu guler prin procedeul Gavriliu –
plasarea în punctul cel mai înalt din vecinătatea micii
curburi gastrice sau pe faţa anterioară a stomacului.
 - ESOFAGUL -

Radiodiagnosticul
esofagului operat
 Grupe de afecţiuni şi intervenţii
chirurgicale
– Diverticolii – secţionare la nivel de colet
– Esofagita peptică – închiderea unghiului Hiss,
fundoplicatură şi fixare de fornix, vagotomie şi
piloroplastie
– Ulcerul esofagian – anastomoza esofago-antrală,
anastomoza esofago-jejunală cu fistula Braun
– Tumorile esofagiene – rezecţie polară superioară
cu anastomoză esogastrică, esofagectomie totală
cu esofagoplastie procedeul Gavriliu
– Stenoza postcaustică – esofagoplastia Gavriliu
 - ESOFAGUL -

Radiodiagnosticul
esofagului operat
 Aspecte posibile după esofagoplastie
 pneumotorace rezidual
 exudat pleural minim

 pneumonii acute

 abces pulmonar

 dehiscenţa de sutură

 boala anastomozei
 Explorarea radiologică a
stomacului
1. Examenul radioscopic simplu, televizat, nativ
2. Examenul radioscopic cu contrast opac
– în suspensie baritată
– pasta baritată
– dublu contrast
– substanţe de contrast sterile
– Etape:
 examenul în strat subţire
 examenul în semiumplere
 examenul cu umplere completă
3. Examenul radiografic cu contrast opac
Poziţiile de
examinare
a = de faţă
b = de profil
c = OAD
d = OAS
e = decubit dorsal
f = procubit
 1- hipofaringe
 2- valecule
 3- sinusuri piriforme
 4- gura lui Killian
 5- esofag
 6- unghiul lui Hiss
 7- cardie
 8- fornix
 9- curbura mare
 10- curbura mica
 11- corpul gastric-portiunea verticala
 12- sinusul gastric
 13- portiunea orizontala
 14- portiunea antro-pilorica
 15- pilor
 16- bulb
 17- curbura mare- reces extern
 18- curbura mica- reces intern
 19- varful bulbului- genunchi superior
 20- D2
 21- genunchiul inferior
 22- D3
 23- D4
 - STOMACUL -

Radiodiagnosticul stomacului

 Stomacul organ cavitar, situat sub diafragm,

fixat la cardia şi genunchiul superior duodenal
 Forma stomacului - dată de musculatura
proprie
– în formă de carlig, normoton, normokinetic.
– formă de corn de taur, hiperton, hiperkinetic
– alungit, hipoton, hipokinetic
Stomac normoton Stomac hipoton
Stomac hiperton (“obscen”)
 - STOMACUL -

Relieful gastric normal

 determinat de plicaturarea mucoasei gastrice
– accentuat: stomac hiperton
– diminuat/şters: stomac hipoton
 fornixul: pliuri neregulate, asemănătoare
circumvoluţiunilor cerebrale
 cardia: aspect stelat
 porţiunea verticală: 3-5 pliuri paralele pentru fiecare
perete
 mica curbură verticală – calea gastrică Waldeyer
 porţiunea orizontală: pliuri orizontale, spiralate,
convergente spre pilor
 lăţimea normală a pliurilor 3-6 mm
 - STOMACUL -
II. MALFORMAŢIILE
CONGENITALE ALE
STOMACULUI
1. Perforaţia neonatală
2. Stenoza hipertrofică de pilor
3. Stenoza diafragmatică prin brahiesofag
4. Omfalocelul
 - STOMACUL -

Perforaţia neonatală

– foarte rară
– defect congenital al musculaturii şi stomacului
– pneumoperitoneu
 - STOMACUL -

Stenoza hipertrofică de pilor

 patogeneza: insuficientă dezvoltare a plexurilor nervoase
din peretele stomacului cu hipertrofia musculaturii la
nivel prepiloric
 simptomatologie
– vărsături puternice
– deshidratare
– scădere ponderală marcată
– formaţiune tumorală palpabilă în hipoconrul drept/prombilical
apărută la 3-6 săptămâni de la naştere.
 Radiologic:
– examenul nativ – distensie aerică accentuată a stomacului
– examenul cu contrast opac
– stomac dilatat, hipoton, aton, cu lichid de stază abundent
– peristaltică vie - peristaltism Barret - “peristaltismul de luptă”,
fără evacuare
– contrast restant în stomac la 6-8 ore sau uneori până a doua zi!!
Stenoză hipertrofică de pilor
– examen cu substanţă de
contrast şi compresiune pe
zona de interes
 - STOMACUL -

Omfalocelul

 hernie a intestinului cu o porţiune din stomac

 rezistenţă scăzută a peretului abdominal la
nivel ombilical
 antrenează tulburări de tranzit la nivel variat
 - STOMACUL -

III. Gastritele
 origine inflamatorie, toxică, alergică
 tipuri
– hipertrofice
– atrofice
– acute
– cronice
 radiologic
– pliuri de mucoasa normale/îngroşate
– lichid de hipersecreţie cu mucus în exces
– pliuri de mucoasa deformabile la compresie
– stomac hipoton sau hiperton
Modificările pliurilor gastrice
a - mucoasa normala
b - mucoasa ingrosata
c - mucoasa subtiata (atrofie)
d - convergenta pliurilor
 - STOMACUL -

IV.PROLAPSUL BULBAR
DE MUCOASA ANTRALĂ
 zonă lacunară, radiotransparentă, la baza
bulbului
 aspect de umbrelă deschisă, paraşuta,
ciupercă
 datorită alunecării prin pilor spre baza a unei
porţiuni de mucoasă antrală
 - STOMACUL -

V. ULCERUL GASTRIC
1.semne directe
2.semne indirecte
1.Semne directe
– nişa în relief, pe peretele
anterior/posterior
 proemină din contur
 versante asimetrice
 zonă de edem la bază (formă semilunară)
– ulceraţiile superficiale până la 2mm neevidenţiabile
– aspecte radiologice
 în cocarda
 în ghimpe
– dimensiuni câţiva mm până la câţiva cm
– pedicul – nişă pediculată
– stratificare – nişă stratificată Haudeck
“No acid no ulcer”
Ulcer gastric acut : A – imagine de ansamblu, cu nişă în relief, în treimea mijlocie
a micii curburi şi ancoşă (semnul degetului arătător în marea curbură) ; B – nişa
în relief – detalii : nişa proeminentă din conturul gastric (1) , versant abrupt la
baza nişei (2), versant lin (3), bandă transparentă Hampton (4), zonă de edem
semilunar (5), mucoasa gastrică (6).
Tipuri de nişă : 1 – semisferică ; 2 – triunghiulară ;
3 – ovalară ; 4 – în spin ; 5 – dreptunghiulară ; 6 –
gigantă ; 7 – gigantă în arcuri ; 8 – suspendată; 9 –
pediculată ; 10 – nişă tip Haudeck.
Alte localizări ale nişei gastrice: A – prepiloric; B –
piloric; C – faţa posterioară gastrică; D – cardia; E –
marea curbură gastrică
Nişă în relief – deformare
în B majuscul prin spasm
organizat al marii cuburi –
semnul degetului arătător
 - STOMACUL -

2. Semne indirecte de
ulcer gastric
 bilocularea gastrică – deformare în “B”majuscul
 rigiditate
 rectitudine
 retracţie
 hipertonie
 hipersecreţie
 hiperkinezie
 ancosa marii curburi (contractură spastică organizată)
 scurtarea micii curburi
 pilor devenit excentric
 - STOMACUL -

3. Complicaţiile ulcerului
gastric
 penetraţie
 perforaţie
 hemoragie
 malignizare
 - STOMACUL -

IV. Ulcerul gastric cu alte

localizări
 Ulcerul regiunii antrale
 Ulcerul piloric
 Ulcerul feţei posterioare a stomacului
 Ulcerul marii curburi
 Ulcerul cardiei
 - STOMACUL -

1. Ulcerul regiunii antrale

 foarte dificil de diagnosticat

 mica curbură şi pilorul deviate la stânga
 marea curbura alungită cu stomac dilatat în
jos cu aspect de “ceainic”
 sensibilitate dureroasă la compresie dozată
 imagini de nişă în relief
 - STOMACUL -

2. Ulcerul piloric

 nişa în relief – aspect de “mărgică pe aţa”

 tulburări de evacuare gastrică
 apariţia stenozei gastrice
 - STOMACUL -

3. Ulcerul feţei posterioare a

stomacului

 nişă pe faţa posterioară

 bilocularea gastrică
 examinare obligatorie în incidenţe oblice
 - STOMACUL -

4. Ulcerul marii curburi

 nişă în relief pe marea curbură

 aspecte particulare ”nişă în lacună”
 diagnostic diferenţial obligatoriu cu
cancerul gastric
 - STOMACUL -

5. Ulcerul cardiei

 foarte rar întâlnit

 convergenţă de pliuri
 diferenţiat de
– resturi de bariu
– diverticol al cardiei
– reces subcardial
Ulcer gastric acut al
micii curburi cu
nişă de tip Haudeck
Ulcer gastric antral cu nişă în cocardă
 Nişă gigantă tip
Haudeck pe faţa
posterioară – examinare
în ortostatism
 Nişă gigantă după
contrast evidenţiat în
poziţie Trendelenburg
Falsă imagine de nişă – calcul radioopac
Ulcer gastric acut al micii
curburi
 - STOMACUL -

Diagnostic diferenţial
 cancerul gastric
 resturi de contrast opac între pliuri
 calcul renal radioopac
 ganglion mezenteric calcificat
 diverticul cardial
 unghiul Treitz opacefiat cu contrast
 undele peristaltice lente
 modificări organice ale stomacului
– rigiditate segmentară
– rectitudine
– retracţie
Cancerul gastric

 Adenocarcinom în marea majoritate a

cazurilor
 D.p.d.v. radiologic:
– Cancer gastric incipient: infiltrant,
ulcerant, vegetant
– Cancer in perioada de stare
 Etapele invaziei peretelui gastric:
1 - etapa histologică sau stadiul 0,
2 - etapa cancerului mucoasei, stadiul 1,
3 - cancer gastric în etapa submucoasă,
4 - cancerul gastric în etapa parietală
Clasificarea macroscopică a
cancerului precoce după
Shirakabe-Maruyama – 1983
Tip I – polipoid, mai mic de 5
mm în în înălţime ; Tip II –
superficial : a - elevat (mai
mult de 5 mm înălţime, b –
plat (minimal sau fără
alterarea în înălţime a
mucoasei), c – cu depresiune,
dar fără să atingă musculara
mucoasei ; Tip 3 – excavat,
de obicei datorită ulceraţiei ;
Legenda straturilor : 1 –
mucoasa, 2 – musculara
mucoasei, 3 – submucoasa, 4
– fibre musculare circulare şi
longitudinale, 5 – seroasă
 Clasificarea macroscopică a cancerului gastric avansat după
Borrmann – adaptată după Shirakabe-Maruyama:
Tipul I – localizat, cu leziune în ciupercă; Tipul II – localizat, cu ulceraţie;
Tipul III – leziune de tip infiltrativ; Tipul IV – leziune schiroasă. Legenda
straturilor : 1 – mucoasă, 2 – musculara mucoasei, 3 – submucoasa, 4 –
fibre musculare longitudinale şi circulare, 5 – seroasă
 Cancerul gastric incipient
 Leziunile în funcţie de varietatea
morfopatologică
– Rigiditate in cancerul infiltrant
– Nişă în cancerul ulcerant
– Lacună în cancerul vegetant
– Cancerul infiltrant
 Cancerul infiltrant al micii curburi
 Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
 Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice
– Cancerul ulcerant
 Nişă “în lacună”
 Marea nişă triunghiulară prepilorică
 Nişă cu aspect de menisc
– Cancerul vegetant
 Imagine lacunară
 Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
 Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi şters
 Cancerul infiltrant
 Cancerul infiltrant al micii curburi
 Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
 Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice

Cancerul ulcerant
 Nişă “în lacună”
 Marea nişă triunghiulară prepilorică
 Nişă cu aspect de menisc

Cancerul vegetant
 Imagine lacunară
 Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
 Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi
şters
 Modalităţi de infiltraţie canceroasă:
1 – rotunjirea unghiului micii curburi ; 2 – infiltraţie prepilorică ; 3 –
rigiditate în treaptă ; 4 – infiltraţie a regiunii antropilorice
Cancerul gastric în perioada de stare
 Localizare pe curburi cu lipsă marginală de contur,
cu aspect neregulat
 Localizare pe feţe
– imagine lacunară rotundă sau ovalară, contur crenelat,
semitonuri
– invadare de jur împrejur – stenoză medio-gastrică
 Localizare prepilorică – aspect în “cotor de măr”
 Localizare eso-cardio-tuberozitară – forma mixtă
 Variante anatomo-patologice:
– Infiltrant – rigiditate malignă
– Ulcerant – nişă încastrată
– Vegetant – lacună / nişă în lacună
– Mixtă – vegetant + ulcerant
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL ÎNTRE NISA BENIGNA- NISA
MALIGNA
 BENIGN
 1.iese din conturul gastric
 2. este mai mult profunda
decat larga  MALIGN
 3.ulcer in oglinda
 4.linia Hampton prezenta
 -nu iese din contur = nisa
incastrata
 5.relief mucos benign adiacent
nisei  -mai mult larga decat
 6.localizare pe mica curbura in profunda= nisa in platou
portiunea verticala  -linia Hampton absenta
 7.forma rotunda sau ovalara  -relief malign
 8.dimensiuni de 3-10 mm
 -localizare antrala
 9.structura omogena
 10.contur regulat
 -forma neregulata
 11.numar: unica sau multipla  -contur neregulat,spiculi
 -U.G.-20% multiplu  -peste 20mm
 -U.D.-10%  -structura inomogena
multiplu
 -unica
 12.desi unii autori recomanda
examenul endoscopic in toate  -nisa Carman
cazurile de ulcer gastric,mai
putin de 5% dintre acestea
sunt maligne
 U.G.= ulcer gastric
 U.D.=ulcer duodenal
 Cancer ulcerant al micii curburi gastrice, cu nişă încastrată sau
“în menisc”; caracteristicele nişei “în menisc”: 1 – versante simetrice,
2 – nu proemină din contur
 Cancer ulcerant: A – nişă pe peretele posterior cu imagine “în
farfurie” în incidenţa de faţă; B – leziunea similară pe micacurbură,
văzută din profil, realizează imaginea de nişă cu rădăcini
Biloculare gastrică:
A – prin stenoză
canceroasă în care ismul
îngust este situat axial,
conturul pereţilor dinţat, cu
trecerea continuuă a
contrastului prin zona rigidă
îngustată ;
B – stenoză medio-gastrică
ulceroasă în care porţiunea
ismică este situată excentric,
aproape paralelă cu mica
curbură, stomacul fiind
deformat în “B”
 STOMACUL BILOCULAR

 BENIGN  MALIGN
– produs de o – produs de o stenoza
stenoza mediogastrica:
mediogastrica:  axiala
 excentrica  tubulara
 inelara  contur neregulat
 contur regulat  stomacul se umple de
 stomacul se umple jos in sus
de sus in jos
Cancer gastric vegetant al micii curburi gastrice cu imagine
lacunară pe mica curbură gastrică; cancer vegetant prepiloric în
virolă, cu îngustarea lumenului antral, cu contur ca de “cotor de
măr” (A); amputarea porţiunii din stomac invadate de tumoră (B)
 Cancer eso-cardio-
tuberozital: contrastul
ocoleşte tumora care
transpare prin camera cu
aer a stomacului realizând
imaginea în "deltă de
fluviu"
Stomacul operat
 Intervenţii operatorii fără rezecţie gastrică:
– vagotomia,
– piloroplastia,
– gastrorafia-duodenorafia,
– gastrostomia-gastroduodenostomia,
– gastropexia,
– gastro-entero-anstomoza antecolică anterioară cu fistulă
Braun, retrocolică posterioară şi excizia ulcerului, urmată de
sutură
 Intervenţii operatorii cu rezecţie gastrică:
– gastrectomiile
 subtotale: gastroduodenostomia termino-terminală, gastrojejunostomia
termino-laterală, gastrectomia polară superioară
 totale: gastrectomia totală cu eso-jejunostomie termino-terminală
 Principalele tipuri de intervenţii
chirurgicale pe stomac :
A – sutura şi înfundarea perforaţiei ;
B – gastro-entero-anastomoză
transmezocolică posterioară ;
C – rezecţie gastrică, procedeu
Haberer ;
D – rezecţie gastrică, procedeu
Pean-Billroth I ;
E – rezecţie gastrică tip Billroth II,
procedeu Reichel-Polya ;
F – rezecţie gastrică Billroth II,
procedeu Hoffmeister-Finsterer ;
G – rezecţie subtotală, cu anastomoză
tip Braun ;
H – rezecţie fundică ;
I – gastrectomie totală ;
J – anastomoză după Roux ;
K,L – rezecţie cu interpoziţie de intestin
subţire sau colon ;
M – gastrectomie totală, cu interpoziţie
de colon sau intestin subţire
Complicaţiile postoperatorii ale
stomacului operat
 Stenoza gurii de anastomoză
 Sindromul Dumping
 Tulburări postprandiale tardive
 Sindromul de ansă aferentă
 Microgastria
 Gastrita bontului
 Stomita
 Jejunita
 Jejuno-ileita
 Invaginarea anselor jejunale în stomac
 Neoplasmul primar de bont gastric
 Ulcerul peptic postoperator
 Refluxul gastro-esofagian
 Sindrom de ansă Gastrită de bont după
aferentă : stază în ansă cu rezecţie gastrică tip
distensia acesteia Billroth II
Ulcer peptic postoperator cu localizări diferite: în faţa gurii
de anastomoză şi pe primii 5 cm ai ansei eferente sub forma
unui plus de umplere de mici dimensiuni
CC vegetant
 Cancer gastric
vegetant antro-piloric
 Cancer gastric
infiltrant al corpului
Cancer gastric
vegetant antral
Cancer eso-cardio-
tuberozitar –
examinare în poziţie
Trendelenburg
Rezecţie gastrică
Pean-Billroth-I
Rezecţie gastrică Billroth-II
Eso-jejunostomie
termino-terminală
MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE !
ÎNTREBĂRI ?