RADIODIAGNOSTICUL

SISTEMULUI
OSTEO-ARTICULAR
I. Anatomia radiologică
normală a oaselor
Componenta minerală fosfo-calcică radio-
opacă conferind contrastul natural
Ţesutul osos – compact şi spongios; nuclee
de osificare primară
Traveele osoase = structura de rezistenţă a
osului
Componente calcare heterotrope lipsite de
structură
Dezvoltare: mecanism periostal/encondral;
cartilaje de creştere
 I. Anatomia radiologică
normală a oaselor
Macrostructura osoasă
– Periost

– Măduva osoasă

– Canal medular

– Spongioasa

Forma oaselor

– Oase scurte
– Oase lungi:epifiza,metafiza,diafiza
 I. Anatomia radiologică
normală a oaselor
Articulaţiile – asigură legătura între oase
– Tipuri:
Diartroze: articulaţiile scapulo-humerale
Amfiartroze: legătură prin structuri fibro-
cartilaginoase (intertarsian)
Sinartrozele: legături între oase prin formaţiuni
cartilaginoase fibro-cartilaginoase (suturi
craniene)
– Spaţiul articular
 I. Anatomia radiologică
normală a oaselor
Criterii de descriere (Schinz)
– Numărul segmentelor osoase afectate
Monostic/monotop
Poliostic/politop
– Modificări de formă şi dimensiune: alungire, scurtare,
deformare, încurbare (scoliostoză), suflare (oedostoză),
subţiere/îngroşare
– Modificări de spaţiu articular: lărgire, îngustare, dispariţie
– Localizarea procesului patologic: diafiză, metafiză, epifize
– Forma procesului patologic: rotund, ovalar, etc.
– Conturul procesului patologic: bine delimitat, imprecis
delimitat, şters, infiltrativ
II. Leziunile elementare osoase
Leziuni elementare osoase distructive
– Osteoporoza
– Osteoliza
– Osteonecroza
– Atrofia prin compresie
Leziuni elementare osoase reconstructive
– Osteoscleroza
– Periostoza
– Osificările heterotope
– Distrofiile osoase
 1. Osteoporoza
Diminuarea cantităţii de săruri fosfo-calcice
cu păstrarea matricei conjunctive
Etiopatogeneza
– Factorul sanguin
Lipsă de reconstrucţie osoasă: bătrâni, caşectici
Aport calcic insuficient – tulb de absorbţie intestinală
Pierdere exagerată de calciu: drenaj biliar prelungit
Hiperfuncţie paratiroidiană: boala Recklinghausen
– Factorul circulator
Hiperemia intraosoasă – modificări de pH (acidoză)
– Factorul conjunctiv
Starea celulelor osoase şi a matricei conjunctive dependentă
de vitamine: C, D.
 1. Osteoporoza

Etiopatogeneza
– Factorul mecanic
Suprimarea sarcinilor mecanice – demineralizare
Presiunea exercitată perpendicular pe os –
demineralizare, “osul suflat”
Tracţiunea – dublu proces
– Osificare în inserţia ligamentară
– Rarefacţie osoasă în osul vecin
– Zonele de resorbţie LOOSER
– Fractura “de oboseală”
 1. Osteoporoza
Forme clinico-radiologice
– Osteoporoza din procesele inflamatorii osoase
Osteomielita acută
Tuberculoza osoasă
– Osteoporoza din osteoartropatiile dismetabolice
Rahitism
Scorbut
Osteomalacie
– Osteoporoza în osteoartropatii discrinice
Boala Recklinghausen
Sindromul suprareno-metabolic Iţenco-Cushing
– Osteoporoza în procese tumorale
Osteosarcomul osteolitic central
Osteosarcomul Ewing
Plasmocitomul
 2. Osteoliza
proces de distrucţie osoasă interesând toate
componentele, inclusiv matricea conjunctivă.
Fiziologie
– Proces de osteoclazie – osteoclastul, celula specializată
Fiziologică
Patologică: cavernă, chist, gomă, carie, uzură, osteoliză centrală
Forme clinico-radiologice
1. Osteoliza din artropatiile inflamatorii
Osteomielita acută
Tuberculoza osteoarticulară
Sifilisul osos
2. Osteoliza în artropatii discrinice
Boala Recklinghausen
 2. Osteoliza
Forme clinico-radiologice
3. Osteoliza în distrofii osoase
Chistul osos esenţial
Tumora cu celule gigante
Osteomul osteoid
Osteodistrofia fibroasă localizată Jaffe-Lichtenstein
4. Osteoliza în tumorile osoase
Tumori osoase benigne: fibrom, condrom, condromatoză osoasă
Tumori osoase maligne: osteosarcomul, sarcomul condroblastic, sarcomul
osos Ewing, fibrosarcomul, metastazele osteolitice, plasmocitomul
5. Osteoliza în bolile de depozit
Lipoidoze
Boala Hand-Schuller-Christian
Granulomul eozinofilic
Zonă extinsă de osteoliză a aripii iliace stângi
Osteosarcom osteolitic
 3. Osteonecroza

Definiţie
– Proces distructiv osos apărut prin obstrucţia unui vas
sanguin osos de cauză septică-aseptică
Forme clinico-radiologice
– Osteonecroze septice: osteomielita acută
– Osteonecroze aseptice
Osteonecroza aseptica
 4. Atrofia prin compresie
proces distructiv osos produs prin compresie
asupra vaselor care irigă osul

Anevrism aortic
Chist osos
Otite cronice colesteatomatoase
Neurinom de acustic
Ganglioneurom
 Osteoscleroza
depunere în exces de săruri fosfo-calcice, cu îngroşarea traveelor
osoase şi compactei osoase cu ştergerea spongioasei şi canalului
medular
După sediu:
– Spongioscleroza: producţie de os nou la
nivelul spongioasei
Monoastică monotopă
Poliostică politopă
– Endostoza: producţie de os nou la nivelul
compactei
Îngroşare de compactă
Obstruare de canal medular
 Osteoscleroza
Forme clinico-radiologice
– Osteoscleroza în procese inflamatorii osoase:
Osteomielita
Tuberculoza osoasă
Sifilisul osos
– Osteoscleroza în distrofiile osoase
Osteomul osteoid
Osteodistrofia deformantă Paget
Meloreostoza Leri
Osteopoichilia Albers-Schonberg
Osteopoichilia Voorhoeve
Osteopetroza Albers-Schonberg
Boala Camuratti-Engelmann
Hiperostoza frontală internă (sdr. Morell-Morgagni-Stewart)
 Osteoscleroza
Forme clinico-radiologice
– Osteoscleroza în bolile sanguine
– Osteoscleroza în intoxicaţii cu
metale/metaloide
Osteoscleroza bismutică
Osteoscleroza în saturnism
Osteoscleroza în intoxicaţii cronice cu fosfor
– Osteoscleroza în tumori osoase
Osteosarcomul osteocondensat
Metastaze osoase osteosclerotice
 Periostoza
formarea de os la nivelul periostului

Periostul (membrană fibro-elastică) nu are

expresie radiologică !
Vascularizaţia periostului este în relaţii
strânse cu vascularizaţia osului şi a
musculaturii adiacente
 Periostoza

Traumatismele, inflamaţiile, staza venoasă din varice

Congestie periostală

Edem periostal

Hiperemie (rezorbţia sărurilor fosfo-calcice)

Periostoză (prin transformarea sărurilor fosfo-

calcice în periost !)
 Periostoza
Periostoza / apoziţia periostală se
evidenţiază radiologic la 2-3 săptămâni de
la debutul tulburărilor de circulaţie
periostală!
– Locală
– Regională
– Generală
 Periostoza
Tipuri de reacţie periostală (Ragsdale 1981):
– Reacţie periostală continuă
Cu corticală distrusă
– Expandată, în carapace simplă
– În carapace ondulată
– În creastă de scoică, cu trabeculaţii, “bule de săpun”
Cu corticală intactă
– Solidă, netedă, ondulată
– Spiculi solizi
– Lamelă unică
– Lamele multiple
– Spiculi paraleli în perie
– Spiculi divergenţi, în raze de soare

– Reacţie periostală întreruptă: triunghi

Codman cu lamelă unică/cu lamelă multiplă, spiculi
 Periostoza
Forme clinico-radiologice
– Periostoza în inflamaţii osoase
Osteomielita stafilococică
Sifilisul osos
Tuberculoza osteo-articulară
Actinomicoza
Procese inflamatorii periosoase (celulite, miozite)
– Periostoza în leziuni traumatice
Hematoamele subperiostale – periostoza
– Periostoza în afecţiuni reumatismale/colagenoze
PCE
Spondilita anchilozantă
artroze
 Periostoza
Forme clinico-radiologice
– Periostoza în afecţiuni dismetabolice: rahitism, scorbut,
hiperuricemie
– Periostoza în discrinii: acromegalia, boala Recklinghausen
– Periostoza în tulburări circulatorii: varicele, arteritele
diabetice, arteritele senile
– Periostoza în tumorile osoase: osteosarcomul
osteocondensat/litic, sarcomul Ewing, sarcoame parostale,
metastaze osoase
– Periostoza în alte procese tumorale şi în boli de sistem:
meningioame, boala Hodgkin, sarcoidoza, leucemiile,
cancerul mamar
 Tulburări distrofice osoase
= tulburări cantitative şi calitative care modifică profund
macrostructura compactei şi spongioasei osoase
Patogeneză
– Leziunea iniţială: demineralizare osoasă dezordonată
produsă prin hiperemie
– Reconstrucţia osoasă nu mai are loc
– Ţesutul conjunctiv eliberat de complexul fosfo-calcic
– Apar alterări distrofice cu fibrozare şi lichefiere cu apariţia
de formaţiuni chistice
– Sărurile fosfo-calcice desprinse de pe marginea
conjunctivă
Eliminare prin urină
Depozitare dezordonată în acelaşi os
– STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ ALTERATĂ
 Tulburări distrofice
osoase
Clasificare topografică
– Monoostice/monotope:
Chistul osos solitar
Osteomul osteoid
– Poliostice: osteodistrofia fibroasă Jaffe-
Lichtenstein
– Generalizate: osteita deformantă Paget
Boala Paget
 Tulburări distrofice
osoase
Tuburări de formă
– Scoliostoza = curbarea axului osos
În osteoartropatii dismetabolice (rahitism, osteomalacie)
În distrofii osoase
– Boala Jaffe-Lichtenstein, boala Recklinghausen
În tumori osoase
În displazii encondrale: boala Basel-Hagen, boala
Mandelung
În displazii conjunctive: osteopsatiroza Lobstein
– Edostoza – fenomenul de suflare osoasă
 Displazii osoase
A. Displazii determinate de tulburarea
mecanismelor de creştere în
dimensiune ale oaselor

B. Displazii determinate de tulburarea

mecansimelor de tubulaţie şi
modelare osoasă
 A. Displazii determinate de tulburarea
mecanismelor de creştere în dimensiune
ale oaselor
Displazii cu menţinerea echilibrului între creşterea
encondrală şi periostală
– Hiperplazia: gigantism
– Hipoplazia: nanism
Displazii cu ruperea echilibrului dintre creşterea
encondrală şi cea periostală
– Displazii periostale (conjunctivale): osteogeneza imperfectă
Vrolick, osteopsatiroza Lobstein
– Displazii encondrale (condrodisplazii): sindrom Morquio,
sindrom Hurler (gargoilism), acondroplazia Parrot
– Displazii direcţionale: boala exostozantă, condromatoza
osoasă, boala Ollier
Boala sclerelor albastre
Osteogeneza imperfectă
Osteopoikilie
B. Displazii determinate de tulburarea
mecansimelor de tubulaţie şi modelare
osoasă
Tulburarea procesului de tubulaţie:
boala Camuratti-Engelmann
Tulburarea procesului de modelare
osoasă
- boala oaselor de marmură – boala
Albers-Schonberg
 Osteoartropatii
traumatice

Fracturile osoase
Luxaţii
Entorse
 Fracturile osoase
(frango = a rupe)
Examenul radiologic – importanţă deosebită
– Confirmă supoziţia clinică de fractură şi mecanismul
probabil de producere
– Precizează sediul fracturii
– Precizează numărul fragmentelor
– Furnizează date privind structura osului fracturat (os
sănătos/patologic)
– Arată dacă reducerea a fost corectă cu consolidare
normală/vicioasă
– Permite urmărirea evoluţiei fracturii sub tratament
– Permite evaluarea prognosticului fracturii
 Fracturile osoase
Clasificare
– După intensitatea şi durata traumatismului
Fracturi de forţă
Fracturi de oboseală / de marş
– După terenul osos: în os sănătos/patologic
– După modul de acţiune al agentului traumatic: fracturi directe /
indirecte
– După mecansimul de producere
Prin flexiune
Prin compresiune verticală
Prin tracţiune
Prin torsiune
– După aspectul radiografic: complete, incomplete (în “lemn verde”)
 Fracturile osoase
Clasificare
– După sediul fracturii: diafizare, diafizo-epifizare, epifizare
– După numărul traiectelor de fractură
Unice / multiple
Cominutive
Simultane
– După direcţia liniei de fractură
Transversale
Oblice
Spiroide
Longitudinale (extrem de rare)
– După dislocarea fragmentelor fracturate: deplasări
longitudinale, deplasări laterale
 Fracturile osoase
Fisurile osoase: linii de fractură incomplete
– Localizare foarte diferită
– Diagnostic diferenţial cu
Canale vasculare osoase
Anomalii congenitale
Imagini de sumaţie
Nuclei de osificare nesudaţi
 Fracturile osoase
Evoluţia fracturilor
– Vindecare – calus provizoriu – calus definitiv
– Complicare
Calusuri anormale – sudare în baionetă, unghi, rotaţie
Calusuri cu evoluţie patologică
– Calusuri exuberante
– Pseudoartroză fibroasă
– Pseudoartroză liberă flotantă
Osteoporoza dureroasă
Calcificări anormale
Miozita osificantă post-traumatică
Boala Pellegrini-Stieda
Tesut osos neoformat in
urma unei fracturi Salter-
Harris tip II.
Fractura a radiusului Fractura cu infundare a
distal cortexului, radiusul distal
Fractura in “lemn verde” a ulnei Combinatie de fractura cu
distala asociata cu o fractura in infundare si fractura in
spirala a radiusului
“lemn verde”
Fractura completa Fractura Salter-Harris
“in baioneta” tip I a tibiei
Fractura Salter-Harris tip II a
falangei proximale, degetul
mic

Fractura Salter-Harrist tip

III a tibiei distale, maleola
mediala
Fractura Salter-Harris tip IV a In urma unei fracturi Salter-Harris
tibiei distale. De notat fragmentul tip IV, se observa fuziunea
osos triunghiular ce distinge mediala cauzand angularea
acest tip de tipul III incheieturii
Fractura supracondiliana tip III Fractura supracondiliana tip II. De
notat deplasarea posterioara a
tesutului conjunctiv
Fractura condilara gresit interpretata Smulgerea epifizei epicondilului
ca si centru de osificare. medial.
 Deplasarea anterioara si posterioara a
Centrele de osificare ale cotului
tesutului grasos indica o colectie.
Examinari ulterioare au dovedit fracturi
la nivelul capului radial si a ulnei.
Fractura ulnara asociata cu
fractura radiala.

Fractura dizlocare Monteggia. O

Fractura Salter-Harris tip II a
linie trasa de-a lungul extremitatii
radiusului cu dizlocare asociata.
radiusului nu se intersecteaza cu
capatul humeral.
 Zdrobire a falangei distale.

Luxatie laterala a radiusului asociata

cu o fractura Monteggia tip III.
Fracturi Salter-Harris tip
II la nivelul falangelor Desprinderea spinei
proximale. tibiale anterioare.
 Fractura in treimea medie a claviculei

Fractura in 3 planuri,
Reconstructie tridimensionala a
unei examinari CT a gleznei,
evidentiind liniile de fractura
Centrii de osificare ai acetabulului,
varianta normala.

Fractura cu infundare a metafizei tibiale.

Fractura Toddler. Linia de fractura e
slab vizibila. Aspectul LL este normal.
Fractura de stres. Exista o reactie
periostala in jurul tibiei si o linie IRM in ponderatie T2 arata o fractura
sclerotica abia vizibila la nivelul diagonala de stres.
metafizei.
 A

Chiar daca aspectul PA este normal (A) inspectia amanuntita a imaginii LL

(B) arata o deplasare a epifizei fibulare distale fata de metafiza.
Cateva variante normale ale
coloanei cervicale pediatrice.
Sagetile mari indica o
ingustare aparenta a
spatiului C3 anterior;
Sagetile mici indica un
spatiu preodontoid mai larg
decat la adulti, cu angulare
posterioara normala;
Varful de sageata arta
sincondroza
Linia trasa de-a lungul
corpurilor vertebrale C3-C5
arata o pseudosubluxatie a
C2 (sagetile negre).
Fractură Poutteau-Colles
Fractură bazin
Fractură bi - maleolară Fractură
coloană
cervicală
 Luxaţii
Definiţie:
– Îndepărtarea durabilă a suprafeţelor articulare, cu
modificarea permanentă a raporturilor anatomice
Clasificare:
– Congenitale: luxaţia congenitală de şold
– Patologice: PCE, artrite nespecifice/specifice
– Traumatice:
Scapulo-humerală
Cot
Coxo-femurală
Luxaţie humerală
 Entorse
Definiţie:
– Leziuni traumatice cu lezarea în diferite grade
a aparatului ligamentar, dar cu menţinerea
suprafeţelor articulare în contact
Fără expresie radiografică; smulgerea
de fragment osos din zona de inserţie
ligamentară – vizualizare radiografică.
 Traumatologia maxilo-
facială

A. Fracturile maxilarului superior

B. Fracturile maxilarului inferior
C. Fracturile arcadei temporo-zigomatice
D. Fracturile oaselor nazale
E. Fracturile A.T.M.
 A. Fracturile maxilarului
superior
Examenul radiologic indispensabil :
Evidenţiază fractura şi o localizează
Evidenţiază traiectul fracturii: transversal, oblic, spiroid, longitudinal
şi mixt
Precizează numărul şi mărimea fragmentelor, dacă sunt sau nu
disclocate
Precizează structura osului din jurul fracturii
Precizează dacă sunt sau nu asociate fracturi ale dinţilor sau ale
regiunilor învecinate la distanţă
Permite stabilirea atitudinii terapeutice privind alegerea metodelor
de reducere şi imobilizare de urgenţă definitivă
Descoperă corpii străini radioopaci proiectaţi în ţesuturile moi,
focare de fractură, cavităţi osoase
Apreciază corectitudinea tratamentului ortopedic şi evoluţia
normală/anormală a procesului de consolidare osoasă.
 A. Fracturile maxilarului
superior
Evaluarea traiectelor de fractură maxilo-faciale
- Liniile lui Campbell şi McGregor
Curba orbitară superioară
Curba orbitară inferioară
Curba palato-nazală
Curba ocluzala
- Liniile lui Le Dinh, Ginestet şi
Robert Buchet
Linia fronto-zigomatică superioară
Linia orbitară infero-laterală
Linia maxilo-zygomatică inferioară
Liniile lui Campbell şi McGregor
1. Curba orbitară superioară
2. Curba orbitară inferioară
3. Curba palato-nazală
4. Curba ocluzală
Liniile lui Le Dinh,
Ginestet şi Robert
1. Linia fronto-zigomatică
superioară
2. Linia orbitară infero-laterală
3. Linia maxilo-zygomatică
inferioară
A. Fracturile maxilarului
superior
Clasificare
– Fracturi totale
Fracturi orizontale: inferioare (Le Fort I), mijlocii
(Le Fort II), superioare (Le Fort III)
Fracturi verticale şi oblice: medio-sagitale, laterale
Fracturi combinate: fractura Richet şi Walther
Fracturi cominutive
– Fracturi parţiale:
creastă alveolară, boltă palatină, pereţi sinusali,
tuberozitate, apofiza zigomatică
Fractura orizontală inferioară: fractura Le Fort I sau
Guerin
Fractura orizontală mijlocie: fractura Le Fort
II
Fractura orizontală superioară:
fractura Le Fort III
Maxillary fracture
 LeFort III facial fracture

Axial CT scan of a patient with a LeFort III facial fracture. This

section depicts the area of the zygomatic arches.
LeFort III facial fracture
LeFort III facial fracture - 3D
B. Fracturile maxilarului
inferior
Reprezintă 50-80% din totalul fracturilor
maxilo-faciale
Localizări predilecte:
– Simfiză
– Unghi
– Ramură orizontală
– Apofiza condiliană
 Ilustrarea posibilităţilor de
fracturare a mandibulei în
funcţie de direcţia de
acţiune a agentului
traumatic

A – imact latero-lateral cu fractură mediană de menton, B – impact mentonier şi latero-

lateral cu fractura paramediană a mentonului, C – fractura paramediană dreaptă de
menton şi de ramură orizontală, D – imact cu direcţie caudo-cranială la nivelul mentonului
cu fractura unghiului mandibular
 C. Fracturile arcadei
temporo-zigomatice
Reprezintă 15% din totalul fracturilor
masivului facial
Examen clinic de bază
Tipuri
– Orbito-sinusale (anterioare)
– Arcada subţire (posterioară)
Fractură complexă orbito-zigomatică stg
D. Fracturile oaselor nazale
Asociere cu alte traumatisme
Prăbuşire, deviere, înfundare ale piramidei
nazale
Posibilitate de producere în os patologic
(tumori)
Examenul radiografic foarte important
 E. Fracturile A.T.M.
Rară izolată; asociată marilor traumatisme
Luxaţii asociate cu fracturi
– Luxaţia centrală cu înfundarea codilului în
cavitatea glenoidală
– Luxaţia mandibulei şi fractura stâncii
– Luxaţia posterioară cu fractura canalului
auditiv extern
– Luxaţia internă a condilului mandibular,
totdeauna asociată cu fractura
Luxaţie anterioară (A) şi posterioară (B – punctat) a
articulaţiei temporo-mandibulare
Luxaţia congenitală de
şold
Proces anormal de dezvoltare al articulaţiei coxo-
femurale în viaţa intrauterină
Mai frecventă la fete
Mai des unilaterală
Examenul radiografic – indicaţie de elecţie
NOTĂ: RECOMAND a fi efectuat
după vârsta de 8 luni, după
apariţia nucleului capului
femural, înainte ca sugarul să
înceapă să meargă, deoarece
trebuie avută în vedere iradierea !
 Luxaţia congenitală de
şold
Proiectarea nucleului capului femural în
cadranul infero-extern/supero-extern
OMBREDANNE; normal în cadranul
infero-intern!!
Unghi acetabular modificat: normal este
de 34º la naştere şi 24º la un an; orice
valori în afara acestora sunt patologice
Nuclei osoşi ischio-pubieni dehiscenţi, cu
aspect în “gheară de rac”
 Luxaţia congenitală de
şold
Arc cervico-obturator SHENTON-
MENARD întrerupt
Femur hipoplazic de partea luxată şi în
“erecţie”
Distanţa d mai mare de 16 mm (femur
lateralizat), iar distanţa h mai mică de 6
mm (femur mai aproape de linia
Hilgenreiner)
Luxaţie congenitală de şold
Osteonecrozele aseptice
Etiopatogeneză neelucidată
Lezarea epifizelor oaselor lungi, apofizelor şi oaselor
scurte
Traumatismele repetate – factor favorizant
Principalele osteonecroze aseptice
– Necroza aseptică de cap femural
– Osteocondrita tuberozităţii aterioare a tibiei
– Osteocondrita rotuliană
– Osteonecroza capului metatarsianului II
– Osteonecroza tuberozităţii calcaneului
– Cifoza juvenilă
– Osteonecroza aseptică de astragal
Osteonecroza de cap
femural
Osteonecroze aseptice
 Necroza aseptică de cap
femural = boala Legg-Calve-
Perhtes-Waldenstrom
Radiologic
– Structură osoasă de cap femural prăbuşită, cu rarefacţie,
cu aspect chistic (hemoragii)
– Aplatizare de nucleu cefalic care dă aspect în “tampon de
vagon”
– Cartilaj de creştere neregulat
– Spaţiu articular normal/lărgit de partea bolnavă
– Turtire şi fragmentare de cap femural
– După 4-5 ani de evoluţie, epifiză rotunjită, cu col femural
scurtat
– Diagnostic diferenţial cu coxită TBC
 Osteonecroză aseptică a capului femural
(boala Legg-Calve-Perthes-Waldenstrom)
Boala Perthes
Osteocondrita tuberozităţii
anterioare a tibiei
= boala Schlatter - Osgood-
Lannelongue =
Predilecţie pentru vârsta de 12-16 ani
Preponderenţă la băieţi
Clinic: tumefacţie şi dureri
Radiologic:
– Fragmentare de tubercul tibial anterior
– Lărgirea spaţiului ocupat de cartilajul de creştere dintre
tuberculul anterior şi metafiză
– Decalcificarea metafizei
– Depărtarea vârfului tuberozităţii tibiale cu aspect în
“trompă de tapir”
Osteocondrita tuberozităţii anterioare tibiale (boala
Schlatter-Osgood-Lanelongue)
 Osteocondrita rotuliana
= boala Sinding – Larsen - Johansohn =

Denumită şi patelita de creştere

Rotună cu structură alterată
Posibilitate de evoluţie pe os patologic
(tumoră)
 Osteomielita

Proces inflamator osos localizat metafizar

cu afinitate pentru oasele lungi
Etiologie: Stafilococul auriu 80-90% pe
cale hematogenă
Vârsta de predilecţie: 5-18 ani
 Osteomielita
Evoluţie
– Debut:
Fără modificări osoase decelabile radiolgic
Edem de părţi moi
– Perioada de stare: din săpt. 3 = tulburări circulatorii ale osului
Osteoporoza pătată, insulară
Periostoza: după 21 de zile de la debut
Osteoliza: după 25-30 zile de la debut
Osteonecroza: apariţia sechestrului osos
– Perioada de vindecare: osteoscleroza
Complicaţii: extensie spre cartilajul de creştere, spaţiul
articular
 Fazele de evoluţie ale osteomielitei: a – imagine
radiologică fără modificări, b – osteoporoză
insulară, c – zone osteolitice (1) şi reacţie periostală
(2), d – zone osteolitice (1), periostoză (2), sechestru
osos (3)
 Osteomielită a ramurii orizontale a mandibulei: osteoporoză
insulară, zone de osteoliză, sechestre osoase, efracţia marginii
inferioare mandibulare pe unde se elimină sechestre osoase
 Osteomielită –
modalităţi de diseminare
a infecţiei de la un focar
primar metafizar spre:
canalul medular (3),
părţile moi (4), epifiză
(2), cartilajul de creştere
şi în spaţiul articular
adiacent (1)
 Osteomielita
Forme clinico-radiologice
– Subacută
– Cronică
Abces Brodie
Formă pseudotumorală
Formă fistulizată
Forme în raport cu vârsta
– Osteomielita sugarului
– Osteomielita adultului
Forme în raport de segment osos
– Osteomielita vertebrală
– Osteomielita oaselor scurte
– Osteomielita falangelor – panariţiul osos
Osteomielita
Sechestru, periostita, endostoza,
hiperostoza
Osteomielită
post fractură
Abcesul BRODIE
Osteomielită
cronică
 Osteomielita

Diagnostic diferenţial
– În perioada de debut:
Reumatism articular acut
Sarcom Ewing
Sarcom periostal
– În formele cronice:
Osteosarcom osteocondensat
Sifilis osos sclerogomos
Osteoartrita tuberculoasă
Incidenţă constantă la copii şi adolescenţi
Predilecţie pentru articulaţiile cu solicitare
mecanică mare (coloana vertebrală, şold,
genunchi)
Localizare pe segmente cu creştere
activă, bogat vascularizate
Osteoartrita tuberculoasă
Semiologie radiologică
– Modificări ale părţilor moi
Tumefacţia articulaţiei afectate şi a părţilor moi
– Modificări ale macrostructurii osoase:
osteoporoza, osteoliza, osteonecroza,
osteoscleroza, periostoza
– Modificări de spaţiu articular
Neregularităţi de contur – incongruenţe
Îngustarea spaţiului articular
Dispariţia spaţiului articular
– Modificări de formă şi ax
Prăbuşiri, deformări
Incongruenţa artriculară – subluxaţii
Poziţii vicioase – coxa valga, ghibus
Tuberculoză coxo-femurală
ANCHILOZA OSOASA APARE NUMAI IN ARTRITE, NU SI
IN ARTROZE
Spondilita tuberculoasă –
morbul POTT

Localizarea cea mai frecventă a

tuberculozei osteo-articulare
Sediu de elecţie D11 - D12 – L1
Afectare de 2-3 corpi vertebrali (dar şi 6-7)
 Spondilita tuberculoasă
Semiologie radiologică
– Stadiu de început
Osteoporoză juxta-discală
Pensarea discului intervertebral
Eroziuni marginale de platouri vertebrale
Imagini cavitare
– Stadiu avansat
Imagine radioopacă fusiformă perivertebrală
Vertebre turtite, deformate
Angrenarea suprafeţelor osoase restante
Cifoză angulară
Dispariţia discului intervertebral
Tuberculoză vertebrală
Tuberculoză vertebrală
Tuberculoză vertebrală
Fus pottic
Morbul
POTT
 Spondilita tuberculoasă
Diagnostic diferenţial radiologic
– Tumori vertebrale maligne
Osteosarcom vertebral
Plasmocitomul vertebral
Metastazele osteolitice
– Osteocondrita vertebrală Scheuermann-Mau
– Osteomielita vertebrală
– Hemangiomul vertebral
– Hernia de disc
– Fracturile vertebrale
– Sindromul Kummel-Vernenil
– Sifilisul vertebral
– Malformaţii congenitale (hemivertebra cuneiformă)
– Distrofii de coloană vertebrală
Spondilodiscita
tuberculoasă
 Spina ventoza
Tuberculoza osteoarticulară pe oasele mici ale
mâinii şi piciorului
Radiologic
– Os mărit, de aspect suflat, fusiform
– Osteoporoză
– Periostoză
Diagnostic diferenţial
– Dactilita sifilitică
– Encondromul osos
– Panariţiul osos
– Chistul osos solitar
– Tumora cu mieloplaxe
– Angiomatoza oaselor mâinii
 Spina
ventoza
TUMORILE OSOASE
- benigne
- semimaligne
- maligne
 Clasificarea tumorilor osoase după
ţesutul de origine şi gradul de
malignitate
Tesut de origine benign Potential malign malign

osos Osteom Osteosarcom

Osteom osteoid Sarcom parostal
osteoblastom
cartilaginos Condroblastom Condrom Condrosarcom
benign Osteocondrom
Exostoza
conjunctiv Fibrom Tu.cel.gigante Fibrosarcom
mixom (mieloplaxe)
vascular Hemangiom angiosarcom
Chist anevrismal
reticuloendotelial Sarcom Ewing
Sarcom Parker-Jones

Maduva hematogena Plasmocitom

adamantina Adamantinom

Substanta Chist osos

fundamentala
 Criterii de diferenţiere benign – malign in tumorile
osoase

Criteriu Benign Malign

Numar Unic – 2-3 Unice/multiple

Delimitare contur Buna/scleroasa Imprecisa/ invadare

Marime < 6 cm > 6 cm

Structura Omogena/trabecule Anarhica

Contur osos Pastrat/suflat Intrerupt/ invadat

Periost Fara/remaniere lenta Spiculi/ stratificat/

pintene
Criterii de diferenţiere benign – malign in tumorile
osoase

Criteriu Benign Malign

Evolutie lenta Rapida

Tesuturi moi comprimate Invadate,

periosoase tumefiate
Simptomatologie locala, moderata locala marcata +
generala
Probe biologice Normale VSH, fosfataze,
proteinograma,
Tabl. Sanguin
Morfopatologie celule adulte celule atipice
Tumori osoase benigne
Apanajul vârstelor tinere
Stare generală bună, evoluţie lentă,
îndelungată
Nu invadează ţesuturile din jur
Nu dau metastaze, nu recidivează
postoperator;
Radiorezistente
Fracturi în os patologic
Tumori osoase benigne
Radiologic
– Sediu central/periferic
– Formă rotundă/ovalară
– Contur net delimitat
– Suflă osul – oedostoză
– Subţiază compacta
– Deformează oasele
– Foarte rar recţie periostală
– Majoritatea imagini de osteoliză
 B. 1 – condroblastom, 2 – fibrom
A. 1 – osteoclastom, 2 – chist osos condromixoid, 3 – fibrom
esenţial, 3 – condrom, 4 – fibrom neosifiant, 4 – granulom
osifiant eozinofilic, 5 – chist osos
anevrismal
Osteom de sinus frontal
Osteom
sinusuri
frontale
Granulom eozinofil al bolţii craniene
Hemangioam corp
vertebral
Hemangiom
Hemangiom vertebral
Osteom
osteoid
Osteom osteoid
Osteom osteoid
Osteom
osteoid
 Tumori osoase
semimaligne
Dpdv clinic şi histopatologic caractere
benigne care în evoluţie se comportă ca
procese maligne, recidivând postoperator
Categorii:
– Condroamele (en şi eccondroame)
– Tumora cu mieloplaxe
– Adamantinomul
Adamantinom
al oaselor
gambei
Osteoclastom
Osteocondrom
Encondrom
Condromatoză diseminată
Encondromatoza
diseminată-
boala MAFFUCCI
Osteoclastom
Osteoclastom
Osteoclastom
 Tumori osoase
maligne primare
Incidenţă mare la vârsta tânără între 10-25
ani
Preponderenţă la sexul masculin
Evoluţie rapidă, invazivă
Alterarea stării generale
Metastaze
Recidivează postoperator
Histologic – celule atipice
 Tumori osoase maligne
primare
Localizare mai frecventă în metafiza
oaselor lungi
Contur imprecis, şters
Distrugerea compactei
Reacţie periostală sub diferite forme
Creşterea fosfatazelor
Localizarea
tumorilor osoase
maligne după
Thomson:
1 – condroblastom, 2 –
osteosarcom central
periferic, 3 – tumoră cu
celule gigante, 4 –
sarcom osteolitic, 5 –
sarcom parostal, 6 –
condrosarcom, 7 –
osteosarcom, 8 –
fibrosarcom, 9, 10 –
sarcom Ewing, mielom
Osteosarcoame osteolitice
Osteosarcom osteolitic – varianta centrală şi periferică
Osteosarcom osteosclerotic
Osteosarcom osteosclerotic
Osteosarcom Ewing – faze de evoluţie
Sarcoame
EWING
Sarcom
Ewing
Plasmocitom-mielom multiplu
Plasmocitom
Plasmocitom-
boala Rustiţki-
Kahler
Sarcom
parostal
Sarcom parostal
 Tumori osoase maligne
secundare - metastazele

Prezenţa în antecedente a unui cancer

primar
Mecanisme de producere din aproape în
aproape şi diseminare hematogenă pe trei
căi:
– Calea venelor cave
– Calea venei porte
– Calea venelor pulmonare
Metastaze – tipul venei cave Metastaze – tipul venei porte –
ficat primul filtru, plămânul
– plămânul primul filtru filtrul doi, osul trei
 Metastaze – tipul hepatic – pe Metastaze – tipul pulmonar – tumora
cale venoasă în plămân şi de aici pulmonară, metastaze în restul
mai departe alte organe şi schelet organelor şi circulaţia generală
 Metastaze
osoase
osteosclerotice
Metastaze
osteolitice
Metastaze mixte
Metastaze osteosclerotice
 Artrite

Modificări de spaţiu articular

Modificări de părţi moi

Modificări de extremităţi osoase

 Fazele de evoluţie ale artritei acute: 1 – spaţiu
articular normal, 2 – dungă de doliu, 3 – eroziuni
de suprafeţe, 4 – anchiloză osoasă precoce cu
reacţie periostală, 5 – artrită cronică constituită
Artrită stafilococică în evoluţie
 Artrită
gonococică
 Poliartrita cronică
evolutivă
Modificări de părţi moi

Modificări de structură osoasă

Modificări de spaţiu articular

Modificări de poziţie ale oaselor

mâinilor
 PCE: A – bloc compact al oaselor carpiene cu mici geode, B –
modificări de structură ale falangelor (1 – spaţiu articular îngustat, 2 –
osteofit marginal, 3 – zone osteolitice), C – stadiu final (deviere cubitală
şi anchiloză fibroasă)
 Artrita reumatoidă a
adultului (ARA)
EPIDEMIOLOGIA
– 3:1 F:M
– antigen uman leucocitar Dandy-Walker 4
DIAGNOSTICUL ARA
– Clasic: cele 7 criterii
– ARA definita: 5 criterii
– ARA probabila: 3 criterii
Criteriile de diagnostic pt.
ARA
Redoare matinala (semn de inflamatie)
Durere la mobilizare (fara limitare la o singura
articulatie)
Umflare (edematiere) a unei singure articulatii
Umflare (edematiere) a altei articulatii
Umflare (edematiere) simetrica a articulatiilor
Noduli subcutanati
Modificari radiologice tipice
Factorul reumatoid pozitiv
Fluid sinovial
Sinoviala cu aspect histopatologic tipic
Histopatologie de noduli reumatici
 Trăsături radiografice
Modificări precoce
– Părti moi periarticulare
edematiate (congestia
sinovialei)
– Osteoporoza
periarticulară cu
distributie simetrică
– Localizări de predilectie
in interesarea precoce
Mâini: articulatia
MCF, deget 2 si 3
Picior: articulatia
MTF, deget 4 si 5
 Trăsături radiografice
Modificari tardive
– Eroziuni (formare de panus, tesut de granulatie)prin atac
in portiunea articulatiei in care cartilajul de protectie
este absent (sediul insertiei capsulare)
– Erodare apofizei stiloide ulnare si osului
triquetrum=modificari caracteristice
– Formarea de chiste subcondrale ca rezultat al fluidului
sinovial care este presat in maduva osoaa prin cartilajul
distrus
– Subluxatii
– Instabilitate carpiana
– Anchiloza fibroasa
MODIFICĂRI EXTRAARTICULARE
ALE ARA
Abdominale
– Boli secundare renale: glomerulonefrite, droguri toxice
– Arterite: infarctizare, claudicatie
Pulmonare
– Pleurezie exudativa
– Fibroza interstitiala
– Noduli pulmonari
– Sindrom Caplan
– Pneumonita (foarte rara)
Cardiace
– Pericardita si colectie pericardica (33%)
– Miocardita
Sindrom FELTY
– Artrita reumatoida
– Splenomegalie
– Neutropenie
– Trombocitopenie
Localizări specifice ale ARA
MÂNA
– Deviere ulnara MCF
– Deformare in butoniera a articulatiei interfalangiene distale,
flexie a articulatiei interfalangiene
– Deformare in gat de lebada: hiperextensia articulatiei
interfalangiene proximale, flexie la nivel distal
– Deget mare deformat (degetul lui HITCHHIKER)
– Degete telescopate: scurtarea falangelor datorita dislocatiilor
– Eroziuni ale apofizei stiloide ulnare si radiale care sunt cele mai
caracteristice
– Instabilitatea articulatiei mainii
Translocatie ulnara
Disociatie scafoido-lunata
Localizări specifice ale ARA
Localizări specifice ale ARA
UMĂRUL
– Osteoliza claviculara distala
– Afectare de coafa rotatorilor
– Eroziune marginala a capului humeral
ŞOLDUL
– Micsorare concentrica a spatiului articular
– Deformare protruzionala
– Ostteonecroza aseptica caracteristica
Localizări specifice ale ARA
COLOANA CERVICALĂ
– Eroziune a sinovialei articulare si a osului la
nivel de
Apofiza odontoida
Apofize articulare (fuzionate)
– Impact cu subluxatie atlanto-axiala
Separatie intre odontoida si C1 in flexie laterala >3
mm
Laxitate de ligmant cruciat transvers si distructia
articulatiei
– Deplasare cranială a C2
Localizări specifice ale ARA
Poliartrita reumatoidă
 Coxartroza
Pensare de spaţiu articular
Condensări ale suprafeţelor osoase
Osteofite marginale în guleraş
Demineralizare
Zone de osteoliză insulare subcondrale –
geode
 Coxartroză: A – osteoscleroză în oglindă şi pensare
polară superioară de spaţiu, B – pensare polară inferioară cu
pintene marginal, C – pensare şi îngustare axială de spaţiu
articular, D – stadiu final (coloane osteofitice constituite)
Diagnosticul afecţiunilor
coloanei vertebrale

Modelul celor 3
columne (după Denis)
Clasificare lui McAfee şi Magerl (cele 6 tipuri): 1 –
fractură prin compresie – vertebră cuneiformă, 2 –
fractură incompletă explozivă
 Clasificare lui McAfee şi Magerl: 3 – fractură
explozivă completă de corp vertebral cu interesarea
celor trei columne, 4 – fractură prin hiperflexie
anterioară cu cele trei columne interesate
 Clasificare lui McAfee şi Magerl: 5 – fractură cu
deplasare şi hiperflexie în spatele LLP, 6 –
traumatism prin translaţie, cu sau fără rotaţie axială
a coloanei
Patogeneza
herniei de
disc
Boala Bechterew – Pierre Marie – Strumpel (faze de
evoluţie după Krebs): 1 – aspect normal, 2 – artrită sacro-iliacă
simetrică, 3 - artrită sacro-iliacă simetrică cu osteoliză şi
osteoscleroză, 4 – fază de anchiloză osoasă
Faze de evoluţie ale bolii Bechterew – Pierre Marie – Strumpel:
A – coloană vertebrală cu aspect “ajustat la rindea”, B,C –
osificarea ligamentului vertebral anterior şi ligamentelor
interapofizare şi intervertebrale, D – aspect în “coloană de
bambus”
Sacroileita
THANK... YOU !!
QUESTIONS ?