STUDIU PRIVIND PRIVIND STILURILE

MANAGERIALE ALE PROFESORULUI

GHEORGHE ANDREEA MĂDĂLINA
 Argument
• Am ales această temă deoarece consider că
managementul clasei se referă la conducerea
și organizarea în cele mai bune condiții a
procesului de învațământ, dar și a clasei. Mai
mult decât atât, pentru a realiza în mod
eficient acest lucru, dascălul nu trebuie să fie
un simplu transmițător de informații, ci și un
bun manager al grupei de copii pe care o
conduce.
• Astfel, într-o organizație școlară, activitatea
managerului este foarte importantă pentru
funcționarea eficientă a unității în ansamblu.
Dascălul nu educă numai la catedră, ci prin
fiecare contact pe care îl stabilește cu părinții,
copiii.
 Capitolele 1 și 2
• În prezentarea capitolelor 1 și 2 voi aborda
teme precum: definirea conceptului de
management școlar, sistemul de învățământ,
principiile managementului școlar,
componentele managementului școlar, rolurile
și competențele specifice managerului școlar.
În primul rând, în evoluția sa istorică, managementul
școlar a început ca o artă, iar pe măsura
acumulării experienței, formulării unor principii și
legalități a căpătat tot mai mult caracteristici de
stiință. Astfel, managementul este arta și știința de
a stabili obiective corespunzătoare și de a mobiliza
resursele disponibile pentru a atinge anumite
obiective.
În al doilea rând, despre sistemul de învățământ
putem discuta în sens larg și în sens restrâns.
• În sens larg, acesta reprezintă instuțiile care desfășoară
procesul instructiv-educativ în modalități formale și non-
formale. În sens restrâns, acesta este ansamblul instuțiilor
școlare care au condus la constituirea unui termen , adică
sistem școlar.
• În al treilea rând, principiile managementului școlar sunt
următoarele: principiul conducerii globale, optime și
strategice, principiul conducerii eficiente, principiul
conducerii superioare, principiul conducerii complexe,
principiul autonomiei manageriale, principiul
responsabilității.
• În ceea ce privește componentele
managementului școlar, acestea sunt
reprezentate de: managementul curricular,
managementul resurselor, managementul
relațiilor comunitare.
• Rolurile și competențele specifice managerului școlar
• Printre cele mai mai importante roluri ale directorului se
numărără: aplicarea normelor legislative incluse în legi, ordonanțe,
ordine. Dintre rolurile directorului adjunct amintim: perfecționarea
proiectelor pedagogice, orientarea și îndrumarea metodologică a
procesului de învățământ, evaluarea progreselor profesorilor prin
activități de inspecție școlară de specialitate, realizată în
colaborare cu responsabilul de catedră sau comisie metodică.
• Profesorul are capacitatea de a fixa scopuri și obiective realiste și
mobilizatoare, de a prognoza, planifica programa, de a soluția și de
a menține un climat favorabil obținerii unor performanțe de nivel
înalt.
 Capitolul 3
• În acest capitol am pus foarte mult accent pe
stilurile manageriale, de la definiție la delimitarea
lor.
• Stilul managerial reflectă modul în care un manager
gândește și acționează. Stilurile manageriale au fost
grupate în funcție de o serie de criterii: autoritatea
exercitată de conducător, inițierea de structură și de
considerație, preocuparea pentru producție și
resurse, caracteristicile comunicării, etc.
• În funcție de atitudinea de responsabilitate facem
referire la următoarele stiluri: stilul managerial repulsiv,
stilul managerial dominant, stilul managerial indiferent.
• Un al doilea criteriu îl aduce în prim-plan pe Emil Păun
care clasifică stilurile manageriale astfel: stilul
managerial consultativ, stilul managerial dictatorial,
stilul managerial permisiv, stilul managerial haotic.
• Lewin, Lippit și White scot în evidență trei stiluri de
conducere: stilul managerial autoritar, stilul managerial
democratic și stilul managerial democratic.
 Capitolul 4-Chestionarul
• Am aplicat acest chestionar din dorința de a observa modurile
și stilurile cadrelor didactice și ale directorilor de învățământ.
De asemenea, prin această investigație mi-am propus să
observ anumite particularități ale fiecăruia sau chiar dorințe
și aspirații în procesul de predare-colaborare-învățare.
• Am avut în vedere în redactarea chestionarului: profesia, tipul
școlii și mediul( întrebările 1,2,3), vârsta și gradul
didactic( întrebările 4,5), definirea stilului managerial,
activitatea managerială( întrebările6,7), aplicabilitatea rolului
managerial, calitățile unui bun manager, opinia cu privire la
anumite cursuri de formare ( întrebările 8,9,10).
Sunteți

educator, învățător, profesor

director
• Întrebarea 6- Ce stil managerial vă definește?:
• Autoritar Puțin din toate

• Democratic Permisiv

• Permisiv Democratic

• Puțin din toate Autoritar

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
•  
• Răspunsurile la această întrebare au fost destul de
variate, 20% au optat pentru stilul democratic, 30% au
optat pentru stilul permisiv, iar 50% au considerat că sunt
definiți de punctul d.
• Întrebarea 8- Care dintre cele trei roluri manageriale
le aplicați în activitatea profesională?:
60

• Rolul interpersonal 50

• Rolul informațional 40

30

• Rolul decizional 20

•  
10

0
Interpersonal Informațional Decizional
• La această întrebare 50% au ales rolul informațional,
pe când cealaltă jumătate a ales rolul decizional.
 Concluzii
• După părerea mea, nu există stilurile manageriale de
conducere în stare pură. În fiecare clipă,
managerul( profesorul) acționează și reacționează în funcție
de situațiile educaționale specifice. Pentru situațiile care
impun un grad mare de ordine și disciplină, care solicită
decizii rapide, stilul de conducere autoritar este cel mai
avantajos. Pentru situațiile care solicită mobilizarea
membrilor echipei, pentru care motivația și creativitatea
acestora este importantă, stilul de conducere democratic își
dovedește superioritatea. În situațiile de joacă, divertisment,
plăcere, stilul de conducere laisser-faire pare să fie adecvat.