RELIGIA ŞI VIAŢA

RELIGIOASĂ
Motto: “Secolul XXI va fi religios sau nu va fi
deloc”
A. Malraux
PLANUL TEMEI
■ Marile religii şi problemele contemporane;
■ Pelerinajul în secolul XX;
■ Islamul între integrism şi fundamentalism;
■ Arhitectura religioasă;
■ Diversitatea religioasă în România (studiu
de caz);
TEMĂ DE LUCRU
■ Interpretaţi motto-ul
acestui capitol:
“Secolul XXI va fi
religios sau nu va fi
deloc” A. Malraux
TEMĂ DE LUCRU
■ Definiţi următoarele
noţiuni: religie,
biserică!
■ Ce element comun
au toate religiile?
■ Ce înţelegeţi prin
secularizarea
societăţii în secolul
XX?
Originile mişcării de
secularizare
■ Iluminismul, Revoluţia Franceză ( au
separat biserica de stat, au emancipat
raţiunea de spiritul religios);
■ Revoluţia industrială, urbanizarea,
progresul ştiinţei moderne;

■ Comunismul : a instaurat regimuri politice

ateiste;
Diversitatea religioasă în lumea de
azi
■ Creştinismul: mai multe confesiuni (catolicismul,
protestantismul, ortodoxia);
■ Islamul (suniţii, şiiţii);
■ Iudaismul; ;
■ Budismul;
■ Şintoismul;
■ Taoismul;
■ Animismul;
Conciliul II Vatican
■ Conciliul Vatican II a ■ deschiderea Bisericii
marcat o revoluţie în Catolice faţă de toate
viaţa Bisericii pentru cultele creştine şi faţă
că a schimbat “optica” de necreştini;
Bisericii asupra ei ■ lumea contemporană
înşăşi şi asupra nu mai este privită ca
societăţii în care se un inamic ce trebuie
găseşte. combătut, ci ca un
colaborator la binele
oamenilor;
Marile religii şi problemele
contemporane
■ Comunismul faţă în faţă cu marile religii:
■ Comunismul – regim politic totalitar, ateist;
■ Măsuri împotriva Bisericii: prigoana împotriva preoţilor,
închiderea, demolarea bisericilor, confiscarea
proprietăţilor Bisericii, educaţie ateistă în şcoli;
■ România – Legea cultelor (1948), desfiinţarea Bisericii
Unite;
■ Rolul Bisericii Catolice în prăbuşirea comunismului –
situaţia din Polonia, rolul papei Ioan – Paul al II-lea;
■ Biserica Ortodoxă: a fost subordonată de statul
comunist; unii preoţi au colaborat cu regimul comunist;
Fundamentalismul creştin
■ Credinţă religioasă bazată pe interpretarea
literală a textelor religioase;
■ Prezent în lumea catolică, ortodoxă;
■ Scop: asanarea morală a societăţii, regăsirea
credinţei, a cuvântului Evangheliilor, a învăţăturii
lui Iisus Hristos;
■ Reacţie la libertăţile promovate de
protestantism, la excese;
■ Accent pe viaţa virtuoasă;
Fundamentalismul creştin
■ Ce aspecte,
comportamente
specifice vieţii
contemporane
condamnă
fundamentalismul
creştin?
Islamul între integrism şi
fundamentalism
■ Integrismul islamic: mişcare care
militează pentru menţinerea integrală a
tradiţiei islamice, a unităţii teritoriului locuit
de musulmani, a respectării ierarhiei
religioase;
■ Fundamentalismul islamic: mişcare
politico-religioasă care susţine respectarea
legii coranice, interpretarea literală a
Coranului;
Legea islamică / Sharia
■ Legea islamică reprezinta un sistem judiciar complex bazat în
principal pe Coran, (Coranul stabileşte principii de bază pentru
comportamentul uman, dar nu cuprinde un cod judiciar propriu-zis),
învăţăturile profetului Mahomed cât şi din interpretări ulterioare
ale acestor învăţături.
■ În unele ţări religia islamică este sursa dreptului: Iran, Pakistan,
Sudan, Libia;
■ Începând cu secolul XIX, Sharia este influenţată de sistemul legal
occidental.
■ Unele ţări (Turcia) abandonează complet Sharia, pe când altele o
adaptează (interzicând poligamia spre exemplu).
Legea islamică / Sharia
■ Coduri islamice de
comportament:
■ Acoperirea totală a
corpului la femei;
■ Interdicţia de a
consuma alcool;
Legea islamică / Sharia
■ Ayatollahul Ruhollah
Musavi Khomeini (1902
(1902 – 1989 (1902 –
1989) a fost un
lider politic (1902 – 1989)
a fost un lider politic şi
religios (1902 – 1989) a
fost un lider politic şi
religios iranian.
■ A fost cel care a condus
Revoluţia Iraniană din
1979 din 1979, în urma
căreia a devenit lider
suprem al Iranului, ţară
ISLAMUL
■ MAHOMED PUNE BAZELE RELIGIEI
ISLAMICE,ORGANIZĂRII STATALE A ARABILOR;

■ PREDICĂ RELIGIA ISLAMICĂ;

■ ISLAM- “SUPUNERE”;
■ CORANUL- “VESTIRE”

■ VALORI ALE RELIGIEI ISLAMICE: GENEROZITATEA,

ONESTITATEA, CARITATEA, CUMPĂTAREA,
MODERAŢIA;
OBLIGAŢIILE
MUSULMANULUI
■ UNICITATEA LUI ALLAH;
■ MAHOMED: PROFETUL LUI ALLAH;
■ 5 ORI PE ZI RUGĂCIUNEA;
■ POSTUL ANUAL(RAMADAN);
■ PELERINAJUL LA MECCA;
■ DANII PENTRU SĂRACI;
ISLAMUL
■ URMAŞUL LUI MAHOMED: ABU BAKR
(LOCŢIITORUL AL PROFETULUI);
■ 2 CULTE ISLAMICE:
■ SUNIŢII(RESPECTAREA TRADIŢIEI, A
ÎNVĂŢĂTURILOR LUI MAHOMED); termenul
„sunna” înseamnă „calea” sau „exemplul” şi se
referă la exemplul profetului Mahomed.
■ ŞIIŢII: ROLUL IMAMILOR,URMAŞII
PARTIZANILOR LUI ALI;
ISLAMUL ÎNTRE INTEGRISM ŞI
FUNDAMENTALISM
■ Integrismul: vizează menţinerea tradiţiei, a
unităţii teritoriului locuit de musulmani,
întoarcerea la viaţa religioasă interioară, la
ierarhia religioasă;
■ Fundamentalismul: susţine respectarea legii
Coranice, interpretarea literală a Coranului,
revenirea la preceptele, codurile islamice de
comportament (acoperirea totală a trupului la
femei, interdicţia de a consuma alcool);
■ Apartenenţa la religia islamică mai
importantă decât identitatea naţională;
Fundamentalismul islamic
■ Fundamentalismul islamic respinge
modelul occidental de civilizaţie, ideologia
marxistă;
■ Islamul – “a treia cale între capitalism şi
marxism” ( Moamar el Khadafi,
conducătorul Libiei);
Religia islamică
■ Începand cu secolul XIX, Sharia este influenţată
puternic de sistemul legal occidental.
■ Unele ţări (Turcia) abandonează complet Sharia,
pe când altele o adaptează (interzicand
poligamia spre exemplu). Majoritatea
specialistilor în Sharia cred ca aceasta poate fi
adaptată condiţiilor lumii moderne fără a
abandona spiritul legii islamice.
■ Astfel de sisteme judiciare moderne bazate pe
Sharia sunt folosite spre exemplu în Arabia
Saudita şi Iran. Un număr mic de autorităti locale
în Africa continuă înca să aplice Sharia
tradiţională.
Iranul, republică islamică
■ Statele arabe: putere economică (petrolul), putere spirituală(religia
islamică);
■ Iranul: sub dinastia Pahlavi (1925-1979), îndeosebi după
al II-lea razboi mondial, este urmărită modernizarea structurilor
economice, sociale şi politice, precum şi europenizarea instituţiilor,
apelându-se la resursele oferite de exploatarea zăcămintelor de ţiţei care
transformaseră Iranul într-unul din marii producători mondiali.
■ Mişcările antiguvernamentale laice, dar îndeosebi religioase, generalizate
în 1978 în majoritatea provinciilor, au ca urmare părăsirea la 16 ianuarie
1979 a ţării de către şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1941-
1971), aliat fidel al S.U.A. şi preluarea puterii de către
Consiliul Revoluţionar Islamic, în frunte cu ayatollahul Khomeiny, care
proclama la 1 aprilie 1979 Iranul republică islamică.
■ Noua Constituţie aprobată de un referendum la 2-3 decembrie 1979,
transformă Iranul într-un stat confesional Islamic.
Turcia
■ Tendinţe de modernizare, laicizare:
■ Mustafa Kemal avea un program încorporat în deviza
partidului său (Partidul Republican al Poporului),
constând în "şase stele": republicanism, naţionalism,
secularism, populism, etatism şi revoluţie.
■ Baza programului său era planul de secularizare şi
modernizare a Turciei.
■ CalifatulCalifatul a fost abolit în martie 1924Califatul a
fost abolit în martie 1924, şcolile religioase au fost
desfiinţate în acelaşi timp şi legea musulmană (Sharía) a
fost desfiinţată, fiind înlocuită de codul civil elveţian,
codul penal italian, codul penal italian şi codul comercial
german.
■ A interzis poligamia, impune calendarul gregorian.
Turcia
■ Egalitatea femeilor a fost încurajată după căsătoria lui Mustafa
Kemal cu o femeie educată în Vest, Latife Hanim, în 1923Egalitatea
femeilor a fost încurajată după căsătoria lui Mustafa Kemal cu o
femeie educată în Vest, Latife Hanim, în 1923 (au divorţat în 1925
Egalitatea femeilor a fost încurajată după căsătoria lui Mustafa
Kemal cu o femeie educată în Vest, Latife Hanim, în 1923 (au
divorţat în 1925) şi a început legalizarea ei prin adoptarea unor legi.
În decembrie 1934 femeilor li s-a dat voie să voteze pentru membri
din parlament şi să deţină locuri în parlament.
■ Kemal a văzut fezul (pălăria otomană) ca un simbol al feudalismului
şi a interzis-o.
■ Cea mai revoluţionară reformă a fost înlocuirea alfabetului arabCea
mai revoluţionară reformă a fost înlocuirea alfabetului arab, cu care
limba turcăCea mai revoluţionară reformă a fost înlocuirea
alfabetului arab, cu care limba turcă fusese scrisă de secole, cu
alfabetul latinCea mai revoluţionară reformă a fost înlocuirea
alfabetului arab, cu care limba turcă fusese scrisă de secole, cu
alfabetul latin, în 1928.
■ În 1934 o lege i-a forţat pe turci să-şi adopte nume de familie în stil
Rădăcinile religioase ale
terorismului
■ Terorismul – problemă a lumii contemporane;
■ Organizaţii teroriste: Eta, IRA, Brigăzile Roşii,
Hamas;
■ Legătura cu Islamul: “războiul sfânt” / djihad;
■ 11 sept. 2001 – WTC, SUA;
■ 11 martie 2004 – Madrid;
■ 7 iulie 2005 – Londra;
■ Intervenţiile Occidentului în Irak, Afganistan
sunt percepute ca un atentat la civilizaţia
musulmană;
Rădăcinile religioase ale
terorismului
■ Londra(2005), Madrid(2004), SUA(2001);
Raporturile instituţiilor religioase cu
statul
■ Secolul XX caracterizat prin procesul de secularizare;
■ Religia se retrage în sfera vieţii private;
■ Are loc şi o renaştere a spiritului creştin;
■ Apariţia sectelor: Biserica penticostală, scientologică,
Martorii lui Yehova; mormonii, New Age, Hare Krishna;
■ Locul femeii în Biserică: s-a acceptat hirotonisirea
femeilor în cadrul Bisericii presbiteriene (Scoţia, 1969),
anglicane (1985);
■ Se militează pentru refacerea unităţii religioase:
ecumenism (creştinism), integrism (islam), asociaţie
internaţională (budism);
Arhitectura secolului XX
■ Arhitectură modernistă;
■ Stilul “Art Nouveau”: obsesia mişcării,
folosirea liniilor curbe, asimetria,
decorativul, minimalismul;
■ Abandonarea tradiţiei;
■ Inovaţii: utilizarea betonului armat, sticlei,
aluminiului, structurilor de metal;
■ Simplitatea, funcţionalitatea;
Arhitectura laică
■ Clădiri publice, uzine, fabrici, sedii de
corporaţii, instituţii publice, ansambluri de
locuinţe, spitale;
Arhitectura religioasă
■ Diversitate de stiluri;
■ Interferenţe între diferite elemente ale
arhitecturii religioase;
■ Lăcaşul de cult: destinat rugăciunii,
legătura dintre lumea profană – lumea
divină, desfăşurarea cultului, ritualului;
■ “Casa lui Dumnezeu” / a “zeilor”: temple,
biserică, moschee, sinagogă;
ARHITECŢII SECOLULUI XX
■ WALTER GROPIUS (1883-1969)
■ Skyscrapercity;
■ Lincoln house
Le Corbusier (1887-1965)
■ “Idolatrul betonului”
■ Catedrala Notre Dame du Haut
(Ronchamp, Franţa) – arhitectură
acustică;
Le Corbusier (1887-1965)
■ Sofa;
■ Casă a lui Le Corbusier, StuttgartCasă a lui Le
Corbusier, Stuttgart - Weissenhof, GermaniaCasă a lui
Le Corbusier, Stuttgart - Weissenhof, Germania, 1927,
construită în stilul internaţional.
Pelerinajul în secolul al XX-lea
■ Pelerinaj: formă de manifestare a pietăţii;
■ Călătorie făcută de credincioşi, cu scop
religios, într-un loc sacru;
■ Practica pelerinajului: specifică marilor
religii ale lumii (creştinism, islamism,
hinduism, budism);
■ Religiile antice: existau locuri sfiinte unde
aveau loc pelerinaje (Delfi, Karnak, Teba);
Pelerinajul în secolul al XX-lea
■ Pelerinaje seculare, civice: în locuri cu
prestigiu cultural, istoric;
■ SUA – Washington;
■ Anglia – Londra, Stonehenge;
■ Egipt – Gizeh;
■ Grecia – Atena;
■ România – Alba Iulia, Sarmizegetusa,
Bucureşti, Piatra Neamţ;
Pelerinaj în lumea creştină
■ Ţara Sfântă: Bethleem, Ierusalim;
■ Lumea catolică:
■ Santiago din Compostella, Spania – “Ierusalimul
Occidentului”, Sf. Apostol Iacob a contribuit la
evanghelizarea Pen. Iberice;
■ Roma – Catedrala “Sfântul Petru” (Bramante,
Michelangelo);
■ M. Vezelay, sec. IX – relicvele Mariei Magdalena;
■ Lourdes, Franţa; Fatima, Spania – apariţiile Sfintei
Fecioare;
Pelerinaj în lumea creştină
■ Lumea ortodoxă:
■ Meteora, Grecia;
■ Catedrala Sfântul Vladimir, Kiev;
■ Muntele Athos, Grecia;
■ Catedrala Mitropolitană din Iaşi;
■ Nordul Bucovinei: Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Putna;
■ Oltenia: Tismana, Polovragi, Cozia;
■ Dobrogea: Cocoş, Celic Dere, Dervent, Peştera Sfântul Andrei;
■ Transilvania: Nicula, Sâmbăta de Sus, Râmeţ;
■ Bucureşti: Patriarhia, Cernica, Schitul Darvari, Sfântul Spiridon,
Stavropoleos;
Pelerinaj în lumea islamică
■ Pelerinajul: unul dintre
preceptele învăţăturii
coranice;
■ Locuri de pelerinaj:
Templul Kaaba din
Mecca;
■ Ritualuri specifice:
îmbrăcarea ihramului /
haina albă, înconjurarea
Kaabei de 7 ori,
aruncarea cu pietre în trei
locuri fixe, sacrificarea
unui animal (oaie,
berbec);
Pelerinaj în lumea islamică
■ Locuri de pelerinaj:
■ Medina – mormântul
Profetului;
■ Ierusalim – Cupola
Stâncii; Karbela /
Karbalah, Irak (şiiţii);
Pelerinajul în secolul al XX-lea
■ Iudaismul: Zidul
Plângerii, Ierusalim;
■ Ceea ce a rămas din
cel de-al treilea
Templu, distrus de
romani, sec. I, d. Hr.;
Pelerinaj în Extremul Orient
■ Hinduismul: Benares,
1500 de temple;
■ Se fac băi rituale în
Gange;
TEMĂ DE LUCRU
■ Realizaţi un proiect individual în care să
prezentaţi traseul, modalitatea de realizare a
unui pelerinaj, într-un loc pe care îl consideraţi
reprezentativ pentru religia voastră!