LICEUL TEHNOLOGIC ,,SPIRU HARET “

ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL
DOMENIUL SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU ASTM
BRONȘIC
MOTTO:

Seneca spunea că: ,, ajungem cu greutate la însănătoşire fiindcă nu ştim că suntem

bolnavi’’

ÎNDRUMĂTOR , Candidat ,
 ARGUMENT
 Patologia contemporană se caracterizează între altele prin frecvenţa mare a unor boli a căror patogenie
este condiţionată în mare măsură de modul de viaţă al omului din zilele noastre. Boala apare ca un
produs al unui dezechilibru cu răsunet aspru celor trei mari dimensiuni: biologică, psihologică şi socială,
ai ca efect ,, zgomot asupra întregului organism’’. Desigur acest dezechilibru se poate manifesta într-o
diversitate de forme şi la cele mai diferite niveluri. Dupa definiţia data de Academia de Ştiinţe Medicale
din ţara noastră, recuperarea este un domeniu de activitate complexă: medicală, educaţională, socială
şi profesională, prin care se urmăreşte restabilirea cât mai deplină a capacităţii funcţionale pierdută de
un individ ( adult sau copil) în urma unor boli sau traumatisme, precum şi dezvoltarea unor mecanisme
compensatorii ca să-i asigure posibilitatea de muncă sau autoservire, respectiv o viaţă independentă
economică şi socială.
       Obiectivul terapeutic ,, recuperarea funcţională’’, atât cât este posibil, a fost urmărit şi în lucrarea
de faţă. Dorinţa de cunoaştere în profunzime a întregului complex de simptome şi a etiologiei bolii a fost
determinată de faptul că în familie am avut o persoană cu manifestări ale acestei bolii, ţinând cont că
astmul este o boală şi cu teren genetic transmisibil doresc ca pregătirea mea teoretică şi practică să-mi
confere posibilitatea de a depista dacă apare şi la alţi membrii ai familiei în scopul aplicării corecte a
tratamentului şi chiar în clinica unde voi practica această meserie.
 DEFINIȚIE
 Astmul bronşic este o criză de dispnee paroxistică expiratorie provocată de
stenoza funcţională spastică a bronhiilor.

 Bronhospasmul se datorează contracţiei musculaturii, edemului mucoasei

bronşice şi hipersecreţiei bronşice, fenomene care duc la obstrucţia bronşică,
ce stinghereşte în special eliminarea aerului în expiraţie.
 DIAGNOSTIC POZITIV

 În formele clinice, punerea diagnosticului nu conferă

dificultăți, dar diagnosticul etiologic este dificil
SPIROMETRIE deoarece identificarea cauzelor nu este întotdeauna
posibilă.
PROBE VENTILATORII
EXAMEN RADILOGIC PULMONAR
 Pentru natura alergică a astmului bronșic pledează
antecedentele alergice familiale și personale, apariția
LABORATOR: EOZINOFILIE
acceselor repetitive în condiții asemanătoare de timp,
de loc și în contact cu aceleași obiecte generatoare de
alergeni, testele cutanate și provocare bronșică pozitivă.
 Pentru diagnosticul pozitiv al astmului intrinsec pledeză
tabloul clinic, examenul de spută și absența oricăror
dovezi de hipersensibilizare la diferiți alergeni.
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Se face cu:
 astmul cardiac
 bronșită asmatiformă
 spasmul laringian
 corpi străini intrabronșici
 tumori benigne sau maligne ale
traheei și bronhiilor
 sindromul mediastinal compresiv
 pneumotoraxul spontan
 embolie pulmonară cu sau fără
infarct pulmonar
 acidoza metabolică
 pneumomediastin
 atelectozie lobară sau segmentară
 bronhospasmul generat de
carcinoid (tumoră secretată de
substanțe bronhoconstrictoare)
 hiperventilația de natură
psihologenă
 SIMPTOMATOLOGIE
 Criza de astm bronşic începe de
regulă brusc, survine mai frecvent
noaptea. Accesul este precedat
uneori de o stare prodromală
(strănut, hidroree nazală, tuse
uscată).
 Criza de astm se caracterizează prin:
 dispnee cu caracter expirator
prelungit: brahipnee, cu expiraţie
forţată
 (laborioasă şi zgomotoasă)
şuierătoare (wheesing).
 Dispneea este urmată de tuse şi
expectoraţie mucoasă, filantă,
 eliberatoare.
 Bolnavul este găsit în poziţie şezând
(ortopnee), cu capul înclinat spre
 spate şi sprijinit în mâini
 Faciesul exprimă spaimă şi sete de aer:
exoftalmie, gură întredeschisă.
 Tegument palid-cenuşiu acoperit de
transpiraţii reci.
 Hipersonoritate pulmonară, murmur
vezicular diminuat, raluri sibilante şi
 ronflante.
 Brahicardie.
 Criza are durată variabilă (1/4 oră — 3
ore) şi se termină relativ brusc.
 TRATAMENT
 MEDICAȚIA ANTIASMATICĂ
 Tratamentul medicamentos al astmului bronșic
acut sever este reprezentat de:
 aminofilină
 etamimetrică (Miofilin)
 cromaglicat desedic
 glucocorticoizi
 AMINOFILINA- derivat metil - xantilic.
 CORTICOSTEROIZI
 Cu excepția astmului bronșic de efort, nu există
forma etico-patogenică de astm care nu
beneficiază pozitiv de efectul corticosteroizilor.
Au acțiune antiinflamatorie.
 HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON
 Doza 600 - 800 mg/zi sau mai mult, după caz, în
criza de astm bronșic. Dacă după 24 de ore se
apreciază că este nevoie de terapie cortizonică în
continuare, se instituie un tratament cu Prednison
sau inhalatori, cu Hemisuccinat de hidrocortizon
pentru 24 ore.
 Administrare:
 Corticoterapia orală este un mijloc eficient în tratamentul antistatic,
dar după 15 zile de administrare, apar efectele secundare ale
acestora. Dozele zilnice pentru curele scurte încep, de regulă de la 40
mg Prednison, pe zi, scăderea făcându-se rapid odată cu scăderea
severității crizelor de astm. Dacă este necesară o corticoterapie de
durată mai lungă, administrarea Predinsonului în doză alternativă de
20 mg administrate la 2 zile nu au efectul terapeutic scontat.
Principiul terapeutic esențial în mânuirea corticosteroizilor pe cale
orală este de a administra cure cât mai scurte (de obicei 14 zile) până
la stabilirea clinică bolnavului după care se administrează cele mai
mici doze care conferă efect protectiv în cazurile în care există
posibilitatea sevrajului cortizonic. La bolnavii astmatici n-ar exista,
după unii autori, nici un motiv ca în administrarea orală să se
folosească Dexametazon în loc de Prednison. Corticoizii administrați
pe cale inhalatorie asigură o acțiune terapeutică locală utilă terapiei
antiastmatice. Se pot folosi: beclometazonă, triamcinolon acetonic
sau alți produși, care au o mică reabsorbție la nivelul mucoasei
bronșice, realizând efecte antiinflamatorii locale importante, dar
concentrative sangvine minime, incapabile de a induce efecte
secundare semnificative și de a inhiba axul hipotalamocortico-
sprarenal.
 INTERVENȚII, ÎNGRIJIRI
AUTONOME DELEGATE
 Creaza conditii optim de mediu,  adminis.tratamentului prescris de
aerisirea salonului medic
 așezare și liniștea bolnavei,  Miofilin lf/zi
poziție care să faciliteze  HHC 100 mg/zi
respiratia
 Brofimen 5 clzi
 monitorizarea si notarea functiilor
vitale  Radiografie pulmonară
 asistenta explică necesitatea de a  Recoltare
urina de câte ori este nevoie  regim alimentar
 asigurare de lenjerie curată  oxigenoterapie
 psihoterapie
 bolnava să fie ajutată in
satisfacerea nevoilor fundamentale
 CAZ CLINIC 


CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI MUNCĂ:
locuiește cu familia sa
 CULEGREA DATELOR
 lucrează în mediu toxic
 NUMELE ȘI PRENUMELE: P.I.
 CAPACITATEA DE ADAPTARE LA O PERIOADĂ DIFICILĂ:
 VÂRSTA: 50 ani.
 se adaptează relativ ușor la starea de boală
 NAȚIONALITATE: română.
 ACEASTĂ PERSOANĂ TREBUIE INSTRUITĂ ÎN
 RELIGIE: ortodoxă. LEGĂTURĂ CU:
 DATA INTERNĂRII: 27.05.2021.  regimul de viață, muncă, tratament
 DATA EXTERNĂRII: 03.06.2021.  control periodic
 DOMICILIUL: Timișoara  evitarea eforturilor
 CONDIȚII DE LOCUIT: bune.  NEVOI AFECTATE
 OCUPAȚIE: muncitor (mediu toxic).
 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
 ISTORICUL BOLII:
 -nevoia de a manca si a bea
 vechi astmatic
 Nevoia de a elimina
 internare pentru dispnee respiratorie, tuse cu expectorație redusă
 Nevoia de a se misca si a avea o postura corecta
 debut brusc la contactul cu alergenul declanșator.
 Nevoia de a dormi si a se odihni
 ANAMNEZA MEDICALĂ:
 Nevoia de a-si mentine temperature in limite normale
 antecdente H.C- neagă TBC în familie, sida, astm bronșic
 Nevoia de a Evita pericolele
 antecedente personale - fără importanță
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
Autonome Delegate
-apnee, încetinirea -diminuarea dispneei -aerisirea salonului -adiminstrarea -stare generala buna
ritmului - recoltare de sânge -repaus la pat al tratamentului prescris -bolnavul coopereaza
respiratorilor, - regim hiposodat bolnavului de medic -functiile vitale in
senzație de -menținerea unei -monitorizarea -oxigenoterapie limite normale
sufocare posturi corecte în functiilor vitale si -starea de anxietate
-dispnee special în pat notarea acestora este ameliorata
-dificultatea de a se -odihnă și somn -dezobstructia
menține în poziție corespuzător nazofaringiana
funcțională -păstrarea temperaturii -educatia pentru
-oboseală în limite normale sanatate
-senzație de -diminuarea și chiar
sufocare înlăturarea stării de
-postură anxietate
neadecvată
-ușoare transpirații
-afebrile
-neliniștea înaintea
altei crize de astm
-starea de neliniște
 INJECȚIA INTRAVENOASĂ
 Definitie : reprezintă introducerea unei
substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă
direct în circulația sangvină venoasă.
 Pe această cale se introduc soluții izotonice și
hipertonice care sunt incompatibile cu țesutul
muscular sau subcutanat. Nu se introduce pe cale
I.V. substanțe uleioase, care produc embolii
grăsoase și chiar moartea.
 Locul de elecție - -venele de la plica
cotului unde se formeaza *M*-ul venos- bazilică
sau cefalică;
 -venele de pe partea dorsală a mâinii,
 - venele de pe partea posterioară a gambei,
 - venele epicraniene (la copii);
 - venele jugulare,
 -venele maleolare interne,
 -venele antebrațului
 Scop
 Explorator- recoltarea sangelui pt examenele de laborator(hematologic,
bacteriologic,biochimic,parazitologic)
 Terapeutic- administrarea de medicamente
 Recoltarea sangelui in vederea tranfuziei
 Transfuzia de sange
 Sangerare 300-500ml in EPA si HTA
 Materialele necesare:
 2- 3 ace de 4-6 cm lungime, 2-3 mm grosime cu bizoul scurt
 fiolele cu substanță medicamentoasă
 1-2 seringi de capacitate corespunzătoare
 pensa anatomică
 garou
 vată
 substanță pentru dezinfecție
 Pregătirea pacientului pentru injecția
intravenoasă
 a) PSIHICĂ:
 - Informaţi pacientul despre
procedură
 - Explicaţi-i scopul injecţiei,
efectele dorite şi nedorite;
 - Obţineţi consimţământul
informat
 b) FIZICĂ:
 - Asiguraţi intimitatea pacientului
 - Verificaţi locurile de elecţie, evitând zonele
cu echimoze, cu pilozitate accentuată sau cu
infecţie
 - Stabiliţi locul pentru injecţie: venele de la
plica cotului - bazilică sau cefalică; venele
de pe partea dorsală a mâinii, venele de pe
partea posterioară a gambei, venele
epicraniene (la copii); venele jugulare,
venele maleolare interne,venele
antebrațului.
 - Poziţionaţi pacientul în siguranţă în funcţie
de locul ales şi de starea sa; decubit dorsal,
poziţie semişezândă
 TEHNICA
 - Verificaţi prescripţia medicală
 - Obţineţi informaţii suplimentare
dacă medicamentul este nou
 - Spălaţi-vă mâinile, folosiţi mănuşi de
unică folosinţă
 - Aspiraţi soluţia din fiolă sau flacon
conform procedurii standard
 - Eliminaţi bulele de aer din seringă
menţinând seringa în poziţie verticală
 - Schimbaţi acul cu altul capişonat
 - Legaţi garoul, palpaţi traiectul venei
 - Dezinfectaţi larg zona aleasă pentru
injecţii
 - Îndepărtaţi capacul de la ac prin
tracţiune
 - Efectuaţi puncţia venoasă conform
procedurii
 - Verificaţi poziţia acului prin aspirare
 - Desfaceţi garoul dacă acul este în
venă
 - Injectaţi lent soluţia
medicamentoasă, observând locul
puncţionat şi reacţiile pacientului
(soluții izotone, hipertone),
 - Extrageţi rapid acul adaptat la
seringă
 - Comprimaţi locul injecţiei cu
tampon cu alcool, 3 - 5 minute pentru
hemostază completă
 - resorbția este instantanee
 ACCIDENTE/INCIDENTE

 -hematomul prin infiltrarea sangelui in tesutul

perivenos(se retrage acul si se comprima locul
punctiei 1-3min)
 -strapungerea venei-perforarea peretelui venos(se
retrage acul in lumenul venos)
 -ameteli,paloare,lipotimie(se intrerupe punctia
,pacientul este asezat in DD si se anunta medicul)
 REORGANIZAREA
 - Colectaţi materialele folosite în containere
speciale, conform PU
 - Acul se aruncă necapişonat
 - Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor
 NOTAREA PROCEDURII
 - Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire;
 - nume, prenume;
 - data şi ora administrării;
 - tipul soluţiei administrate, doza.
 EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
 Rezultate aşteptate/dorite:
 - Medicamentul este injectat lent când vena este
corect puncţionată
 - Pacientul prezintă un răspuns terapeutic la
medicamentul administrat în acest scop
 - Pacientul nu dezvoltă reacţii de sensibilizare la
medicamentul injectat în scop explorator
 Rezultate nedorite / Ce faceţi?
 - Flebalgie prin injectarea prea rapidă a soluţiei sau prin
introducerea unor substanţe iritante pentru intima vasului
(ex. Soluţiile hipertone)
 - Injectaţi lent soluţia
 - Senzaţia de uscăciune în faringe şi valul de căldură
 - Injectaţi soluţia foarte lent
 - Comunicaţi cu pacientul
 - Hematomul prin perforarea venei sau retragerea acului
fără îndepărtarea garoului
 - Aplicaţi comprese umede reci
 - Ameţeli, lipotimie, colaps
 - Anunţă medicul
 - Reacţii anafilactice la soluţiile injectate în scop explorator
 - Anunţă medicul
 - Se intervine de urgenţă conform protocolului
 CONCLUZII

Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită cunoștințe profesionale profunde și calității morale deosebite.
Mi-am ales „Îngrijirea pacientului cu astm bronșic” ca temă a lucrării de diplomă pentru faptul că este o afecțiune extrem de frecventă,
întâlnită atât la adulți cât și la copii, cu debut la orice vârstă și indiferent de condiția socială.
Lucrarea e constituită din 3 capitole:
 primul capitol prezintă noțiuni de anatomie, fiziologie și semiologie a aparatului respirator
 al doilea capitol prezintă teoretic boală, respectiv unele aspecte legate de etiologie, simptomatologice, patogenie și tratament
 al treilea capitol cuprinde îngrijirele bolnavului cu astm bronșic acordate de asistentă, de la internare și până la externare, cu asigurarea
condițiilor de spitalizare, poziția pacientului în pat, urmărirea funcțiilor vitale și vegetative, asigurarea igienei corporale, asigurarea
unei alimentații adecvate și examinării specifice; capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educația sanitară și profilaxia
bolii.
 al patrulea capitol cuprinde cazuri de pacienți cu astm bronșic.
În cele 3 cazuri pe care le-am urmărit am observat că această afecțiune este rezultatul obstrucției bronșice acute care determină în
anumite împrejurări, apariția unei expirații tipice șuierătoare, ca un țiuit numit "wheezing". Bolnavii se plâng de "lipsă de aer" și se
așează de obicei șezând, poziția ce le asigură respirația. Criza de astm bronșic constitue o urgență medicală majoră care presupune
internarea pacientului în spital și acordarea de asistență medicală de specialitate.
Vă mulțumesc!