Poluarea

Sonora
HEREDEA ABIGAIL

N A G H I Ș T E FA N I A
Ce este poluarea sonoră?

Poluarea sonoră este, așa cum îi spune și numele, sunet în exces care ne
poluează viața în fiecare zi. Nu ne putem da seama cât de mult zgomot ne
înconjoară pentru că suntem mereu în prezența lui. Ne dăm seama de acest
vacarm zilnic în momentul în care ajungem într-un loc liniștit, în peisajul rural
poate, sau când utilizăm căști care anulează zgomotul. Efectul se dublează
pentru persoanele care locuiesc în capitale sau orașe mari.
 Acest tip de poluare este
considerată un efect advers al vieții
urbane, iar unele persoane sunt
confortabile cu zgomotul orașului.
Mulți dintre noi ne-am adaptat acestui
tip de viață, dar urechile noastre nu se
pot adapta atât de repede. Cu cât
înaintăm în vârstă cu atât suntem mai
afectați de poluarea sonoră. De fapt,
poluarea sonoră este unul dintre
motivele principale pentru
răspândirea hipoacuziei
neurosenzoriale la vârste din ce în ce
mai fragede.
Surse de poluare sonoră
Conform raportului, zgomotul ambiental, în special
zgomotul produs de traficul rutier, continuă să fie o
problemă de mediu importantă pentru milioane de oameni
din Europa, cărora le afectează sănătatea și bunăstarea.
Aproximativ 20 % din populația Europei este expusă pe termen lung la niveluri de
zgomot care sunt nocive pentru sănătate, respectiv un număr de aproximativ 100 milioane
de oameni din Europa. Datele indică, de asemenea, că obiectivele de politică privind
zgomotul ambiental nu au fost atinse. De fapt, pe baza previziunilor noastre, este puțin
probabil ca numărul persoanelor expuse la zgomot să scadă semnificativ în viitor, din
cauza expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate.
Efecte
Expunerea pe termen lung la zgomot poate
produce efecte variate asupra sănătății, și anume
disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra
sistemului cardiovascular și asupra sistemului
metabolic, precum și tulburări cognitive la copii.
Din analiza datelor actuale, estimăm că zgomotul ambiental contribuie anual la
apariția a 48 000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică, precum și la 12 000 de decese
premature. În plus, estimăm că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic
ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform
estimărilor noastre, 12 500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat
de traficul aerian.
 Măsuri de prevenire

• folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile publice

• utilizarea de anvelope silențioase la vehiculele de transport public
• dezvoltarea infrastructurii pentru automobile electrice în orașe
• promovarea mobilității active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta
• transformarea străzilor în zone pietonale etc.

De asemenea, un număr semnificativ de orașe și regiuni au introdus așa-

numite zone liniștite, unde oamenii pot evada din zgomotul orașului. Acestea sunt
în mare parte spații verzi, cum ar fi parcuri sau rezervații naturale.
 Studiu de caz
https://www.youtube.com/watch?v=jACeOFlpJW8

Acest videoclip filmat în jurul unui șantier surprinde unul dintre cazurile frecvente de poluare
sonoră întâlnite în orașe. Nivelul legal de zgomot permis este de 60 dB, însă măsurătorile
înregistrate arată valoarea constantă de 70-75 Db, ceea ce înseamnă un disconfort sonor zilnic,
putând duce la dificultăți auditive . De asemenea, suflantele folosite în zonele verzi special
amenajate pentru copii, reprezintă o sursă de poluare , iar sunetul acestora poate fi auzit până
la 250 m depărtare, făcând dificilă comunicarea verbală sau odihna.
 Un lucru interesant despre zgomote este impactul asupra animalelor acvatice. Sunetele produse de
bărci și vapoare afectează balenele, de fapt toate animalele care comunică prin ultrasunete, devenind în
fiecare an tot mai gălăgioase și mai prezente. Asemănarea acestor poluanți cu căile de comunicare ale
balenelor, afectează comunicarea între mamifere aducând confuzie pentru localizare.
https://player.vimeo.com/video/204201482

Un studiu recent a constatat că orașul Guangzhou (China) are cel mai ridicat grad
de poluare fonică, în timp ce Zurich (Elveția) are cel mai scăzut grad de poluare fonică.
Delhi (India) a fost al doilea cel mai poluat oraș din punct de vedere al zgomotului,
urmat de Cairo (Egipt), Mumbai (India), Istanbul (Turcia) și Beijing (China).

Primele cinci cele mai liniștite orașe sunt toate din Europa: Zurich (Elveția), Viena
(Austria), Oslo (Norvegia), Munchen (Germania) și Stockholm (Suedia).
Bibliografie
https://www.facebook.com/Cismi.Civic/videos/567914916981831/

https://www.hoffmann-group.com/RO/ro/horo/know-how/ghid-online/ghid-privind-e
chipamentele-de-protectie-personala/protectia-auditiva/e/37544/

https://science.sciencemag.org/content/371/6529/eaba4658