Tratamentul si nursingul

pacientului cu cancer
As. Princ. Lic. Tamas Simona Bogdana
• Rolul asistentei medicale in nursingul bolnavului cu cancer:
a. fara educatie nu este posibila ingrijirea pacientului
b. nu trebuie exclusa grija pentru propria sanatate
c. trebuie sa redea bolnavului increderea in propriul organism
d. trebuie sa redea bolnavului dorinta de insanatosire
e. trebuie sa anticipeze nevoile bolnavului
f. trebuie sa se apropie afectiv
Alaturi de medic
• Efectueaza recoltari
• Pregatirea bolnavului pentru examene paraclinice
• Supravegherea regimului dietetic
• Administrarea medicatiei
• Supravegherea efectelor tratamentului
• Printr-un comportament adecvat va castiga increderea pacientului, va
insufla incredere in tratamentul primit si va asigura un confort vital
intratamentul paleativ
Ingrijirea pacientului cu chimioterapie
citostatica
• Tratamentul de chimioterapie a fost initiat la inceputul sec XX
• Chimioterapie=reprezinta una din modalitatile majore de tratament
sistemic a cancerului a carui scop principal este distrugerea tuturor
celulelor maligne fara a afecta excesiv celulele normale sau perturba
procesele celulare normale
• Agentii chimioterapici citostatici reprezinta o medicatie intens
agresiva, grevata de numeroase efecte secundare
• Efecte secundare:
acute
subacute
cronice
• Intelegerea conceptelor de baza ale chimioterapiei este necesara
pentru personalul medical care manevreaza aceste medicamente
• Aplicatiile linice ale chimioterapiei
- primara, de inductie – pentru tratamentul bolii avansate
- neadjuvanta – pentrupacientii cu boala localizata
- adjuvanta – asociata tratamentelor loco-regionale
• Asocierea chimioterapicelor prezinta o activitate mai mare decat
monochimioterapia.
• Asistenta medicala care administreaza schema de CHT trebuie sa fie
familiarizata cu tehnica de administrare a fiecarui cytostatic
ordinea acestora
efecte adverse
precautiile
tratament asociat pentru combaterea efectelor secundare
Cele 10 principii ale tratamentului chimioterapic

• Existenta unei echipe specializate

• Ezistenta unei responsabilitati definite
• Exstenta unor protocoale scrise
• Prescriptii clare
• Existenta unui personal de laborator specializat
• Existenta unui personal antrenat in administrarea medicatiei
• Evaluarea pacientilor la debutul tratamentului
• Informarea pacientilor asupra tratamentului
• Instructiuni clare pentru apartinatori
• Comunicarea cu medical de familie
Prescriptii clare

Data inceperii tratamentului

Identitatea pacientului
Numele si dozele medicamentelor administrate
Timpul, frecventa, durata administrarii
Toate dozele trebuie sa spefice

data prepararii
momentul expirarii
identitatea pacientului
numele medicamentului
numele volumului si dilutiei
doza si modul de administrare
timpul de administrare
Scopul chimioterapiei
• curativ - unele tumori pot fi vindecate prin CHT
• control - cand vindecarea nu mai este un obiectiv realist, CHT este
utilizata pentru controlul bolii
• paleativ - cand nici vindecarea nici controlul malignitatii nu este
posibil
Indicatiile chimioterapiei
• Vindecare
• Paleatie
• Tratament
Contraindicatii
• Absolute • Relative
- boli neoplazice in stadii - in situatia in care boala neoplazica este
terminale asociata cu grade severe de insuficienta :
- renala
- administrare la gravide
- hepatica
Bolnavi - denutriti
- cardiac
- casectici
-asociere neoplazica cu coagulopatie
- comatose - chimiorezistenta tumorii
- functie hematologica deprimata - pacienti necooperanti
- insuficienta medulara -anemie < 89%
recenta - hiponatremie
Reguli generale de adinistrare a citostaticelor
• Citostaticele se administreaza de asistente pregatite profesional
• Inainte de administrare asistente se va asigura ca a fost semant consimtamantul
informat
• Se evalueaza analizele de laborator :
 HLG
 Functia renala
 Functia hepatica

• Se aplica masuri de minimalizare a efectelor secundare :

 Hidratare
 Agenti antiemetici
 Anxiolitice
 Asigurarea confortului pacientului

• Se asigura calea corespunzatoare de administrare

• Trebuie purtat echipament de protectie
 Manusi
 Halat cu maneci lungi

• Suprafata de lucru trebuie protejata

• Medicamentele se administreaza conform regulilor
se verifica eticheta:
 Numele pacientului
 Calea de administrare
 Doza
 Volum
 Durata de administrare
• Se noteaza protocolul de administrare in FO
• Trebuie stabilita modalitatea de identificare a pacientilor cu CHT
pentru primele 48 h care urmeaza indepartarii citostaticului
• In timpul manipularii secretiilor pacientilor care au primit CHT in
ultimele 48 h se utilizeaza manusi.
• In eventualitatea expunerii accidentale halatul, manusile contaminate
sunt distruse
• Pielea contaminate se spala cu sapun si apa
• Ochiul expus accidental se spala cu apa in jet
Caile de administrare a chimioterapiei

 intraarterial
 intrapleural
 intraperitoneal
 intravezical
 intrarahidian
 topic
 oral
Calea orala nu poate fi utilizata in urmatoarele cazuri:

• pacientii nu sunt in stare sa continue terapia

• dozele pot fi omise accidental
• tabletele pot provoca greata intolerabila
• pacientii prezinta dificultate de inghitire a tb/cps
Modalitati speciale de administrare a CHT

• Chimioterapia in perfizie continua

Se administreaza timp de 48-120 ore cu sisteme de pompa programabila
Chimioterapie intraarteriala

• Administrare direct in artera nutritive a tumorii

• Localizari unde se foloseste
• metastaze hepatice
• tumori cerebrale
• tumori pelvine
Dispozitive de acces venos (DAV)
• Ingrijirea si intretinerea DAV reprezinta una din cele mai importante
responsabilitati ale asistentei medicale
• In anii ‘40 terapia i.v era limitata la administrarea solutiilor saline si
glucoza prin ace de otel plasate la periferie
• In 1949 a fost realizat pentru prima data CVC pe termen scurt, calea
de abord subclaviculara sau jugulara
• In anii ‘70 au aparut cateterele Broviac, Hickman, a fost inventata
tehnica de tunelizare
• In anii ‘80 au aparut camerele implantabile
Indicatii :
• Pacientii cu limitarea accesului venos periferic
• Terapii complexe
• Hemodializa
• Afereza
• Necesitarea recoltarilor repetate
• Prevenirea leziunilor venoase
• Confortul si preferinta pacientului
Complicatiile legate de cateter
• permeabilitatea cateterului trebuie mentinuta in permanenta
• poate fi partiala - infuzie posibila sau aspirare de sange imposibila
• poate fi completa – imposibilitatea aspirarii, infuzare lenta sau
imposibila
Tipuri de ocluzii
• Ocluzia trombotica– 59%
- tromb intraluminal – spalare inadecvata/fortata a ceteterului, presiune intratoracica crescuta
- varsaturi
- stranut
- tuse
- tromb mural – de obicei punctul de insertie a cateterului
- pacienti cu risc prin staza venoasa
- deshidratare
- hTA
- imobilizare
- coagulopatii
- traumatism al venei pe care a fost plasat DAV
 - teaca de fibrina - reactia de aparare impotriva corpului strain,
orice cateter este acoperit in intregime de fibrina la 4-5 zile de la
insertie
- coada de fibrina - aderarea fibrinei la capatul cateterului
permite uneori infuzarea dar impiedica
aspirarea sangelui
• Ocluzia mecanica / non-tombotica 41%
- pozitionare incorecta
- migrarea cateterului
- canularea unei vene inadecvate
 varsaturi
 tuse in exces
 dureri in gat
- sindrom de pensare a cateterului
- inserare prea intern fata de linia medioclaviculara
- precipitate
- reziduri lipidice
- incompatibilitati medicamentoase
- cristalizarea substantei medicale infuzate
Infectii
• Locale , manifestate prin
• eritem
• sensibilitate
• purulenta
Poate apare
la locul de inserie
in tunel
la nivelul buzunarului subcutanat
• Diseminate - cele mai severe complicatii DAV la pacientii oncologici
- bacteriene/fungice la un pacient cateterizat cu cel putin
o hemocultura pozitiva si simptome sugestive
 temperature
 Frisoane
 Hipotensiune

- sau o cultura pozitiva

Alte complicatii
• Embolie gazoasa
- prevenire - monitorizare atenta a CVC
- ingrijire - pozitionarea pacientului pe partea stanga in
pozitie Trendelemburg, administrare O2