Evaluarea

Evaluare
• balanţă între abordarea patogenă / sanogenă

de ce are nevoie pentru început pers?

 catharsis
 asimilarea exp pb
 atenuarea sentim de singurătate
 constituirea unei rel de încredere
 să-şi clarifice / identifice / rezolve pb

• cu pers stresate şi anx nu tb început cu ist de viaţă

 Pb asociate cu criza

• pierderi
• conflicte inter (intra) pers (pb de relaţ)
• nevoia de acceptare
• crize morale
• criza existenţială
• simpt (anxiet, tristeţe, durere, compulsii, adicţii,
habitudini nesănătoase (dietă)
• pb control

• selectarea temei (lor) prevalente

 La ce să fim atenţi?
• ce este imp / urgent din ce ne spune?

• la care temă revine mai frecvent?

• în ce mom vb m încet / tare, tremură...?

• ce îi “taie respiraţia”, îl blochează?

• comunic nonverbală (orientare cap, bust, mişcări repetitive

/necontrolate, balansare, poziţie, dist în conversaţie, gesturi,
incongruenţe…) – ne inf de context emoţional

interes pt. lumea client, a răspunde pdv

 Analiza de conţinut
• Analiza tematică (temele cel mai frecv evocate)

• Analiza formală
– Analiza exprimării verbale (forma comunicării: vocab,
ordine cuv / secv, repetiţii, lung fraze, cadenţa, ezitări,
rupturi ritm, blocaj, latenţa, ritm, volum, modulaţii…) –
stare de spirit + atitudini)

• Analiza structurală (combinarea diferite elem ale

mesaj) - asociaţii teme în interiorul secvenţei
 Ce e imp în consilerea în criză?
• a oferi timp să vb

• teme prevalente

• a asculta / a răspunde pb şi nu istoriei

• a înţelege cadrul lui de referinţă

• a structura relatarea lui

• a formula ip de lucru

!!!!!Anxietatea ne poate scoate din cadrul de referinţă al P

 Elemente imp ale evaluării

1. Explicarea scop evaluării

- oferă consilier ocazia de a comunica expectanţ (+)
cu privire la...
îl face mai cooperant, participativ

2. Definirea / conceptualiz pb.

– C solicitat să descrie nu să explice
– reprezentări (conservă, precipită)
– expresii: “sunt terminat, mizerabil”, “viaţa trece pe
lângă mine”???
Funcţionarea / dezvoltarea cognitivă
• control inhibitor, focalizare atenţională, interpretări stimuli
sociali, atribuiri, convingeri disfuncţionale, biasări, blocaje
gândire, erori gândire, expectaţe

Funcţionarea emoţională
• reacţii emoţionale la eşec şc / relaţii
• stări afective negative generate de incapacitatea de a face
faţă amânării sau neacordării recompense (furie),
incontrolabilitatea stării de furie
• toleranţă frustrare
• exprimare gestuală şi vegetativă a stări emoţionale (+), (-)
• practicarea „şantaj emoţional” (retragerea afecţiunii dacă
anumite condiţii nu sunt îndeplinite)
• stabilit / labilitate
• conştientiz emoţii / neînţelegere emoţii
• frica de propriile trăiri, autodezvăluire
Abilităţi sociale
- menţinerea / abaterea de la subiectul discuţiei

- capacitate de a interpreta limbajul corporal

- capacitate de a înţelege efectele propriului comp

- capacitate de a prelucra nebiasat inf care conduc la înţelegerea comp celorlalţi

- atragere atenţie prin comp inadecvate (vorbire spontană, vociferări, ridicări bruşte de
la loc)

Funcţionare morală (crize morale…)

Date referitoare la comportament

- intimidează, ameninţă, tiranizează pe alţii, sfidează deliberat regulile..)

 Elemente importante ale evaluării

 cum ar acţiona / gândi dacă pb ar fi rezolvată

 dacă pb e descrisă vag, ambiguu- joc: rolul naivului
atenţie!! să nu umplem lacunele cu sentim/gând
proprii

3. Istoria pb.
 când a început?
 este consistentă, survine periodic?
 este legată de alte pb (în ce fel interferează cu
sarcini cotidiene, anteced, consec)?
 Elemente importante ale evaluării

4. “De ce acum”?
 există fact care au precipitat pb?

5. Ce scop / funcţie / rol are pb ?

 beneficii sec
 întrebări “cum de” în loc de “de ce”?
 ne dezvăluie contextul pb
 factori de mediere

6. Care pb poate fi abordată / rezolv astăzi?

 unii se aşteaptă ca după o şedinţă să plece cu pb rez
 anticipare costuri pe care tb să-l plătească dorinţei de sch.
 costuri / beneficii pe termen scurt / lung în atingerea obiective
 Elemente importante ale evaluării

7. Evaluarea percep expectanţe C

la ce se aşteaptă (posibil contract)

8. Ce sentim are faţă de consilier?

9. Cum infl relaţ interpers, mediul pb?

10. Care este sistem de suport / resurse?

 Mecanisme de coping
• capacitatea de relaţionare
• coping / abilități de rezolvare a pb
• estimare realistă a mediului
• umor
• sentiment de scop
• inteligenţă
• sentiment de autoeficacitate
• empatie
• capacitatea de a auto-monitorizare
• capacitatea de a învăța din greșeli
• hobby-uri / interese creative / talente
• spiritualitate
 Evaluare resurse / abilit coping

1. Relaţii personale

– Abilităţi sociale gen (a fi politicos, a iniţia şi duce o

conversaţie, a şti să asculţi...)

– Abilit sociale intime (aprecierea şi protecţia vulnerabilit

celuilalt, autodezvăluirea, cap de risc, abilit de a termina o
rel, management pers în pierdere...)

– Socializare (interneliz reguli, norme) control pulsiuni,

amânare recompense, gratificare, respect norme, abilit de
a negocia, a fi empatic)
 Evaluare resurse / abilit coping
2. Gândire + emoţii

• conştientiz sentim (recunoaşte eticheta exp, exprim sentim. într-o

perioadă rezonabilă

• evitarea negării şi reprimării unor dispoziţii negative

• arousal emoţ adecvat în sit de stres, provocare

• balanţa ech. cogniţii - sentim

• discerne emoţii / gânduri când tb să luăm o decizie majoră

 Evaluare resurse / abilit coping

3. Abordarea eu-lui şi a vieţii

• expectanţe realiste cu privire la propriul eu

(realist / optimist nerealist)

• abilitatea de a exp bucuria şi satisfacţia

• abilit formulare scopuri, orientare spre ele

 Evaluare scheme dezadapt
1. Rel
• deprivare emoţ (îngrijire / empatie / atenţie)
• neîncredere
• izolare socială (sentim de însingurare)
• abandon

2. Valorii pers / eului

• indezirabilit socială
• incompetenţei
• vinovăţiei
Evaluare scheme cognit dezadapt

3. Autonomie / control

• pierdere control
• vulnerabilit
• subjugare
• depended
 Evaluarea schemelor cognitive
dezadaptative
1. În domeniul rel

• sch neîncrederii - teama că ceilalţi te vor răni, abuza, înşela,

minţi, manipula (ostilitate, agresivitate)

• izolare socială – sentimentul că eşti izolat de către ceilalţi,

diferit, nu poţi face parte dintr-un grup (izolare, sentim însing)

• abandon – teama că vei pierde în mod iminent ceva, şi că

vei fi izolat de către ceilalţi (teama de angajare...)

• deprivare emoţ – expectanţa că nu-ţi vor fi satisfăcute

nevoile de empatie, dragoste (resentim, anger, manipulare)
 Evaluarea schemelor cognitive
dezadaptative
2. În domeniul eului / valorii personale

• incompetenţă – conving că nu poate realiza un lucru în

mod competent, responsabil, nu poate să ia decizii de
unul singur, (performanţe reduse, rigiditate, stimă de sine
scăzută)

• indezirabilit socială –eşti o pers nedorită de către ceilalţi

(singurătate, depresie, stimă redusă de sine)

• culpabilizare – convingerea unei moralităţi îndoielnice,

iresponsabile, meriţi să fii criticat, pedepsit (evitare, anx)
 Evaluarea schemelor cognitive
dezadaptative
3. În domeniul controlului

• pierdere control – asupra corp propriu, comp., impulsuri

emoţii (anx, tensiune, rigidit, supracontrol)
(o pb emoţională este cauzată în principal din exterior şi omul nu-şi
poate controla sau schimba sentim)

• dependenţă – conving. că nu eşti în stare să funcţionezi

independent, că ai nevoi permanentă de ajutor (pasivitate,
perf reduse, alienare) (am nevoie de aprobare şi drag din partea
celor pe care îi consider importanţi)

• subjugare – sacrificarea propriilor interese, (stres, anger)

• vulnerabilit – dezastru iminent (panică, hiperventilaţie)

 Nivelul de dezv cognitivă
clientul YARVIS

a. Stadiul senzoriomotor

• centrare pe elem ale exp imediate

• prezintă pb dezorg, randomizat, sare frecvent de la un subiect..

• atenţie redusă, conc exp imediate

• mec defensive: negare, distorsiune, proiecţie, reprimare

• consilier tb să direcţ, struct

 Niv de dez. cognitivă
b. Stadiul concret operaţional

• se conc. asupra descriptori sit

• oferă descrieri particulare (concrete, liniare), cantit mare detalii

• emoţii descrise, dar necorelate cu anumite situaţii

• dificultate de a integra acţiunile, idei şi sentim

• mec defensive (raţionalizare)

• structurare, medierea participării în proc de consiliere

 Niv de dezv cognitivă
Stadiul op formale

• distinge între pattern-uri cognit, emoţ, acţionale

• vb despre sine, sentim, conversaţii tind să fie

abstracte, priveşte lumea din perspectiva altora

• defense (umor, suprimare, sublimare, intelectualiz)

• consilier consultant oferă suport, feed-back, căldură

 Nivel limbaj

niv limbaj: struct superficială / struct profundă (metaf, enunţuri

utiliz în dialog int)

• sarcina consilier:
– desc elemente lipsă
– reconstrui imag client

• imag realităţii - reprezentare sch, redusă a ac

• mobilul sch: diferenţierea lumii de modelul ei

• inf suferă transf: selectare, simplific, distorsiune, generaliz

 Rol consilier în sit de criză

– identifică violări semnatice

– recup inf pierdută în proc derivării (întreb)

– facilit complet imaginii client

Rezultat: cresc posibilit de alegere

 Comunicarea consilier - client

• recuperare inf pierdute (struct profunde,

violări semantice) - reconectare lb la exp sa
senzorială unică
 Metamodelul realităţii
1. Omisiuni

– subst nespecifice (“lucrurile merg îngrozitor”- viziune neajut,

spectator pasiv, lucrurile se întâmplă fără responsab pers)

– verbe nespecifice (“mă îngrozeşte ideea..”) cum, cine?

– comp cu termen lipsă (“am fost nul în ac discuţie”)

2. Generaliz (elem model lumii detaşate de exp proprii, exprimă o categ

întreagă)
– hartă nebuloasă, inexactă
 2. Generalizările
a. Cuantificatorii univ (unul / câteva ex consid reprezentativ pt
o clasă de obiecte) nu vezi copacii, dificult a vedea excepţii

b. Operatori modali

• de posibilit (legaţi de limită) - ”nu pot să mă opun” (stare

de neputinţă, înţepenire)

• de necesitate (reguli de conduită operează implicit: “tb”,

“e necesar să”) “la vârsta ta...”, “ar tb să pot /capabil...”
– este regula potrivită sit????

c. Afirm peremptorii (ascundere în enunţuri gen, impers)

“şcoala nu foloseşte....” cine spune???
 3. Distorsiunile

a. Nominalizări (verb care descrie un proces transf, înlocuit

cu un subst static, îngheaţă proc în ceva fix)
• “cum să lupţi împotriva stres, timidit?”

b. Echivalenţe complexe (generaliz ale exp proprii,

analogii propoz specifică şi una gen)
– “nu mă priveşte, nu zâmbeşte = am greşit cu ceva / e
supărat pe mine / nu e atent”, “vb pe un ton ascuţit = ???”)
– “cum faci legătura, cum crezi că...?”
 3. Distorsiunile
c. Presupoziţii - limitează libert
– deghizate în întreb...: “ se vede că eşti iritat”,
“de ce te uiţi urât la mine”, “când vei fi matur
vei înţelege” (iluzia alegerii)

d. Citire gânduri
 3. Distorsiuni
e. Rel cauză-efect (nevoia de explicaţii)

postulează exist unor cauze ext pt comp /stări (pb responsabilit)

– “m-a făcut să mă simt, mă termină”

– celălalt responsabil de starea / trăirea mea emoţională
– credinţa: ceilalţi au putere asupra noastră (mesagerii fericirii / nefericirii)
– uneori e dificil să ne asumăm responsab pt trăiri proprii

Funcţii:
– introduc o anumită ordine

– securiz

• control direct asupra emoţii celorlalţi (victimă / bonă)!!!!!