ë §
, sau   , împreună cu "
 g 



fac parte d n
zăcăm ntele de or
ne b o
enă care se
ăsesc în scoarţa pământulu  


,
care este un amestec de h drocarbur sol de g
azoase d zolvate într-un
amestec de h drocarbur l ch de, este un amestec de substanţe

 Ţ ţe ul
în stare brută (neraf nat) conţ ne peste 17 000 de substanţe or
an ce complexe,
mot v pentru care este mater a pr mă cea ma mportantă pentru ndustr a
ch m că (vopsele, med camente, mater ale plast ce, etc) g producerea
"



 Ca o cur oz tate, se poate menţ ona că unele var etăţ de ţ ţe
dev n fosforescente în prezenţa lum n ultrav olete
 ‘

ë 


a fost descoper t în urmă cu câteva m de an  Având dens tatea ma redusă
decât a ape sărate, s-a
ăs t în caverne g zone cu stratur sed mentare calcaroase,
ar
loase, sau n s poase de la suprafaţă, (în German a, de exemplu, în jurul Hanovre
g Braunschwe
) În cazul în care stratur le mpermeab le de ar
lă sunt deasupra,
neperm ţând eg rea la suprafaţă a petrolulu , acesta se va
ăs în stratur le profunde
de unde va f extras pr n sonde petrol ere tratur le de petrol s tuate la suprafaţă
pr n ox dare se transformă în 
 acesta f nd deja descoper t în Or ent în urmă cu
cca 12 000 de an în Mesopotam a ant că Oamen au învăţat să folosească asfaltul,
pr n amestecare cu n s p g alte mater ale ce etangează pereţ corăb lor
ë  n t mpul Bab lonulu prov ne denum rea de  ( =
  ) care
ne nd că faptul că petrolul era ut l zat la lum nat, acesta f nd am nt t g în




 1875 îen f nd pr ma dovadă stor că scr să pentru
re
lementarea folos r petrolulu 
ë 

 este un cuvânt de or
ne romană care prov ne d n Ƿoleum petraeDz =

 
denum re pe care roman au preluat-o de la e
pten , care
descoperă petrol la suprafaţă în re
unea munţ lor 

  se presupune
că în ant ch tate roman foloseau petrolul ca lubr f ant la os le carelor romane,
sau în t mpul B zanţulu acesta era parte componentă a "

" " o armă
temută în luptele navale de od n oară
etrolul era folos t g în med c na veche f nd vândut ca
"
"




ë Ţ ţe ul era cunoscut în zona ţăr noastre încă d n secolul I îHr, de când datează
ob ectele descoper te în cadrul cetăţ dac ce de la o ana (N coregt , Galaţ ): podoabe d n
smoală întăr tă g acoper tă cu un strat subţ re de ar
nt e altfel, pr ma raf năr e de
petrol d n lume a fost constru tă în Român a, în 1856, la per fer a oragulu lo egt , în
drum spre local tatea Râfov, pe strada Buna Vest re, nr 174, de către fraţ Mehed nţeanu
Instalaţ le raf năr e erau destul de pr m t ve, toate ut lajele f nd formate d n vase
c l ndr ce d n f er sau fontă, încălz te d rect cu foc de lemne Aceste ut laje au fost
comandate în German a f rme Moltrecht ce constru a cazane pentru fabr carea ule ur lor
d n g stur b tum noase, ar în decembr e 1856 începe construcţ a Ƿfabr c de
azdz d n
lo egt , pe numele lu Mar n Mehed nţeanu (decedat în 1861)  st ler a de petrol g -a
început act v tatea când Teodor Mehed nţeanu întâmp na
reutăţ în apl carea
contractulu semnat încă d n 1856 pentru lum narea cap tale cu Ƿ drocarbură g lampedz
ë În anul 1852 med cul g
eolo
ul canad an Abraham Gesner obţ ne
patentarea

 



"
 num t  

, ar în
1855 ch m stul amer can Benjam n  ll man propune pur f carea
petrolulu cu ac d sulfur c
entru obţ nerea mas vă a petrolulu , urmează o per oadă de forare
ntens vă Cel ma renum t foraj este efectuat de Edw n L rake la 27
au
ust 1859 în O l Creek, ennsylvan a, f nd f nanţat de ndustr agul
amer can Geor
e H B ssell, a c
ăs ndu-se la 21,2 m adânc me
zăcăm nte mar de petrol
ë upă ntroducerea lum natulu electr c a scăzut mportanţa petrolulu în
lum nat, dar s-a ext ns ut l zarea drept carburant în ndustr a automob lulu 
Fam l a de ndustr ag amer can Rockefeller, înteme etoare a compan e
tandard O l Company, a conv ns op n a publ că să folosească   în locul


 pe post de carburant în ndustr a automob lulu , combătând
concepţ a lu Henry Ford
 
ë ÿ 
   de formare a zăcăm ntelor de petrol susţ ne că petrolul a nagtere d n or
an sme
mar ne plancton care după moarte s-au depus pe fundul măr , f nd acoper te ulter or de sed mente
Conform aceste teor per oada de formare a petrolulu se înt nde pe per oada de t mp de ca 350 -
400 m l oane de an în urmă evon an per oadă în care a avut loc în rândur le flore g faune o
mortal tate în masă, expl cată pr n teor a meteor tulu ur ag care a căzut în aceea per oadă pe pământ,
declangând temperatur g pres un r d cate
Astfel s-au format aga num tele substanţe chero
ene ce prov n d n substanţe or
an ce cu un conţ nut
r d cat în carbon g h dro
en
r n procesele următoare de d a
eneză aceste substanţe chero
ene pot deven substanţe b tum noase,
roc le sed mentare ce conţ n substanţe chero
ene sunt denum te roc mamă a zăcăm ntelor de petrol
Mater a chero
enă alcătu tă d n 
"

 în roca mamă, sub anum te cond ţ , ma ales
în prezenţa temperatur lor înalte suferă un 
"  
 f nd împ nse de apa sărată care are o

reutate spec f că ma mare, sub pres unea exerc tată 
"

 se unesc într-o  ""
de  

 Această 
 are tend nţă ascendentă spre suprafaţă, dacă acest proces de m
raţ e este
opr tă de un strat mpermeab l (ar
los), are loc sub pres une îmbo
ăţ rea zăcământulu care se află
deja în por roc de depoz tare a petrolulu , în cond ţ asemănătoare au nagtere 


, de
aceea deasupra unu zăcământ de petrol se poate afla o cupolă de
az natural În pen nsula Arab e
zăcăm ntele de petrol se află înma
az nate într-un calcar poros b o
en care a luat nagtere d n coral 
Compoz ţ a zăcământulu de petrol poate avea un raport d fer t de alcan g alchene, la fel poate d fer
raportul
rupăr lor 
" g 
" 
 ½
 



ë acă zăcământul de petrol se află aproape de suprafaţă, exploatarea se
poate real za pr n car ere de suprafaţă, zăcăm ntele d n profunz me
sunt extrase pr n sonde de petrol (foraje de adânc me) O altă
modal tate de extra
ere a petrolulu este extra
erea d n zăcăm ntele
submar ne cu ajutorul unor 
sau 

  
 unde
d f cultăţ le de forare sunt mult ma mar  La toate procedeele de foraj
se folosegte un l ch d de sondă cu pol mer pentru a stab l za
aura de
foraj, care l ch d neces tă o
reutate spec f că mare, pentru aceasta se
adau
ă bar t nă, l ch dul de foraj trebu e să a bă o anum tă vâscoz tate
Capul de foraj, 
, este prevăzut cu tă gur cu vârf de d amant,
coloana de sondă este alcătu tă d n ţev de oţel care se montează
împreună pr n îngurubare (una în alta) această coloană at n
ând
lun
m de până la câteva m de metr  În cazul zăcăm telor de petrol
care nu se află sub pres une, această pres une se real zează pr n
pomparea de apă sau
az, ar în cazul zăcăm ntelor cu o vâscoz tate
r d cată se presează l ch de pentru reducerea vâscoz tăţ 
§





j

 
j
 j
§
 j  j
 
- jj
  


j j
ÿ   
  j

   
j j
 j