Popa” Iaşi
2020-2021
Medicină de urgenţă
Prof. Univ.Dr. Diana Cimpoeşu
UPU –SMURD
IAŞI
Emergency Medicine Discipline
UMF Gr. T. Popa Iasi
Sef Lucrari
Asist. Univ. Dr. Iulia Roca
Dr. Catalin Bouros
UPU – SMURD
IAŞI
Medicină de urgenţă
1990- SMURD Tg. Mureş
1992- înfiinţarea MU ca specialitate -rezidenţiat 3
ani
1999- rezidenţiat 5 ani - curriculă europeană
UPU Iasi- 1999
Sisteme medicale de urgenţă: integrat şi
elemente separate
Curs de medicină de urgenţă: Iaşi, Tg. Mureş,
Cluj, Craiova, Oradea
Europa: 20 ani - Marea Britanie, Belgia - ESEM
SUA: 40 ani - American Academy of EM
Medicina de urgenţă- scop
Diagnosticul şi tratamentul precoce al situaţiilor
care ameninţă vital viaţa, organele sau
membrele unui pacient
Reducerea mortalităţii, morbidităţii,
disabilităţilor şi afecţiunilor asociate oricărei
situaţii care pune în pericol viaţa;
Sistem integrat prespital, spital, intra şi inter-
spitalicesc;
Triaj, resuscitare, diagnostic imediat şi
tratament precoce;
Intervenţii la dezastre şi accidente în masă;
Structura cursului
Resuscitarea cardiopulmonară de baza
si avansata
Situatii speciale in resuscitare
Socul- generalităţi, tipuri de şoc
Managementul pacientului traumatizat
Abordarea in urgenţă a pacientului cu
pierderea starii de constienta
Conduita in urgenta in intoxicaţii
Resuscitare cardiopulmonara
Terapie
Cardiologie intensiva
Resuscitare
cardiorespiratorie
Pediatrie
Chirurgie
Medicina
De
urgenta Neurologie
Resuscitarea
cardiopulmonara-
Obiective
Lanţul supravieţuirii
Cauzele stopului cardiorespirator
BLS adult
BLS pediatric
ALS-algoritm ERC
Resuscitarea
cardiorespiratorie
Lanţul supravieţuirii
Resuscitarea de bază - BLS adult şi copil
Resuscitarea avansată – ALS, ETC
Tulburari de ritm periresuscitare
Terapia postresuscitare
Early Ages - Flagellation Method
Early Ages - Heat Method
Hiperextensia capului
Ridicarea mandibulei
Dacă se suspicionează
leziune de coloană
vertebrală cervicală:
– Subluxaţia mandibulei
Verificarea respiraţiei
Priviţi expansiunile toracelui
Ascultaţi sunetul respiraţiei
Simţiţi pe obraz aerul expirat
Toate acestea nu trebuie să
dureze mai mult de 10
secunde după care hotărâţi
dacă pacientul respiră sau nu
ABC- ABC UPU – SMURD
IAŞI
UPU – SMURD
IAŞI
extracardiac
Cauzele stopului
cardiac
cardiac
Leziunea primara la nivel cardiac determinata de
tulburari de contractilitate, tulburari de ritm si
conducere, factori mecanici.
Marco Tubaro, Pascal Vranckx,The ESC Textbook of Intensive and Acute Cardiovascular Care
31
Cauzele stopului
cardiorespirator
1. Obstrucţia căilor aeriene
Depresia SNC
Sângerare, vomă, corp străin
Traumă
Infecţie, inflamaţie
Laringospasm
Bronhospasm
Cauzele stopului
cardiorespirator
2. Respiraţie anormală
Reducerea stimulului respirator
– depresia SNC
Scăderea efortului respirator
– leziuni neurologice
– scăderea tonusului muscular
– afecţiuni toracice restrictive
Afecţiuni pulmonare
– pneumotorace, patologie pulmonară
Cauzele stopului
cardiorespirator
3. Anomalii cardiace
Primare Secundare
Ischemie Asfixie
Infarct miocardic Hipoxemie
Hipertensiune Hemoragii
Boli valvulare Şoc septic
Medicaţie
Dezechilibre electrolitice
Manevra Heimlich
BLS pediatric
Evaluarea
Ritmului
Nu se
Se indică
indică
şoc
şoc
Defibrilaţi o singură
dată
150 – 360 J bifazic
360 J monofazic
Energie recomandata
30 2
AED LA COPIL
> 8 ani
• Utilizati AED pt adulti
1-8 years
• Utilizati electrozi
pediatrici/setari (sau
mod adult daca
primele nu sunt
disponibile)
< 1 an
• Utilizati doar daca
producatorul
recomanda utilizarea
pt aceasta varsta
RESUSCITARE
CARDIO-
RESPIRATORIE
AVANSATA
Pacient inconştient?
Eliberarea căilor aeriene
Evaluarea
Ritmului
FV AEP
TV fără puls Asistolie
În timpul RCP
Corectaţi cauzele reversibile*
Defibrilaţi o singură Verificaţi electrozii, poziţia padelelor şi contactul
dată Aşteptaţi/ verificaţi tubul de O2şi accesul IV
Compresiuni toracice continue după asigurarea căii
150 – 360 J bifazic aeriene
360 J monofazic Administraţi adrenalină o dată la 3 - 5 minute
Luaţi în considerare:amiodarona, atropina,
magneziul
RCP 2 min RCP 2 min
30 : 2 30 : 2
Defibrilaţi
150-200 J bifazic
360 J monofazic
Fibrilaţie Ventriculară/
Tahicardie
RCP 30:2 ,2 min Ventriculară fără Puls
Dacă este nevoie, administraţi 1 şoc 360J
sau echivalentul bifazic 150-200J
Între şocuri- 2 min de RCP
După şoc NU verificaţi pulsul carotidian
sau ritmul electric decat la sfarsitul celor
2 min.
În timpul RCP
Corectaţi cauzele reversibile
Luaţi în considerare:
amiodarona, agenţi alcalinizanţi
Compresiunile toracice,
intubaţia şi ventilaţia
Verificaţi calea aeriană:
– Sonda de intubaţie endotraheală
– Masca laringiană
– Combitubul
– I-gel
După asigurarea căilor aeriene, nu
întrerupeţi compresiunile toracice
pentru ventilaţie: 10-12 ventilaţii/min,
100-120 compresiuni toracice/min
Accesul intravenos şi tratamentu
medicamentos în FV/TV
Venele centrale versus cele periferice
Adrenalina 1 mg i.v. sau i.o după al III-
lea şoc
Folosiţi amiodaronă 300 mg dacă FV/TV
persistă după cel de-al 3-lea şoc
Alternativ - lidocaină 100 mg
Luaţi în considerare şi magneziu 8 mmoli
Antiaritmice
Amiodarona - indicaţie de clasă IIb
- creşte durata potenţialului de acţiune în
miocardul atrial şi ventricular;
- in FV/ TV fără puls se administrează după
prima doză de adrenalină,
doză de 300 mg i.v. direct în bolus diluată
în 20 ml soluţie de glucoză 5 %.
primul bolus poate fi urmat de un al doilea
de 150 mg amiodaronă şi apoi de o
perfuzie cu 900mg timp de 24 ore in cazul
ROSC.
Antiaritmice
Xilina - indicaţie de clasă nedeterminată
- datorită efectelor sale adverse se
administrează în bolus de 1mg/kgc,
- se poate repeta după 3-5 minute-50mg,
- perfuzie i.v cu 1-2 mg/min până la doza
maximă cumulată în 24 h de 3 mg/kgc.
Procainamida - în doză de 30 mg/min i.v,
până la doza maximă totală de 17 mg/kgc.
Asistolie
Asistola
Activitate electrica RCP 30:2
fara Puls 2 min*
Asistolie
Confirmaţi:
– Verificaţi electrozii – monitorizare pe
derivaţiile I şi II
– Verificaţi reglajul amplitudinii undelor
RCP 30:2 sau 100/min
Adrenalină 1 mg o dată la 3 min
Activitatea electrică fără
puls