Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HIPOTERMIA
ACCIDENTALĂ
Gh.Ciobanud.h.ş.m.
prof.univ.Şef catedră
“Urgenţe Medicale
2016
OBIECTIVE
3
Definiţie.
• Hipotermia accidentală se definește ca o
scădere neintenţionată a temperaturii
4
ETIOLOGIE
6
Fiziopatologie
• Omul este homeoterm, menţinând echilibru homeotermic între
procesele de termogeneză şi termoliză. Pierderile de căldură se
realizează prin 4 mecanisme: convecţie, radiaţie, evaporare şi
conducţie.
• Informaţiile rezultate prin stimularea receptorilor cutanat sunt
transmise prin căile spino-talamice la centrii termoregulatori din
hipotalamus.
• Hipotalamusul anterior este locul de amplasare a centrului de
reglare a termolizei cauzând vasodilataţie şi transpiraţie.
• Hipotalamusul posterior este locul de amplasare a centrului de
reglare a termogenezei, vasoconstricţie, frison.
• Legea lui Van Hoff susţine că consumul de O2 scade în jumătate cu
fiecare 10 0C, producţia de CO2 scade cu 50% cu fiecare 80C
pierdute.
• Metabolismul bazal scade cu 50% de la valoarea normală la 300C,
cu 20% la 200C şi la 8% la 100C.
7
Fiziopatologie
• Sistemele şi organele răspund diferit la temperaturi scăzute. La
temperaturi de 35-320C organismul se află în stadiul de exitaţie, în
care mecanismele fiziologice compensatoare încearcă să menţină şi
să genereze căldura. Creşte frecvenţa cardiacă, debitul cardiac şi
presiunea sangvină.
• La temperaturi sub 320C stadiul de exitare este înlocuit de stadiul
adinamic cu reducerea preogresivă a funcţiilor organelor,
sistemelor şi metabolismului, cauzând o scădere a utilizării de O2 şi
a producerii de CO2. Frisoanele încetează la t 32-300C, eliminându-
se o sursă majoră de producere de căldură.
• Prin efecte cronotrope şi inotrope negative ale hipotermiei şi
hipovolemiei consecutive survine reducerea debitului cardiac şi a
tensiunii arteriale, modificări ECG şi aritmii care pun în pericol
viaţa la temperaturi sub 300C. Miocardul hipotermic este extrem de
iritabil şi FV poate fi provocată de manipulare şi intervenţii care
stimulează cordul.
8
Fiziopatologie
• Hipotermia determină modificarea cu devierea spre stânga a curbei de
disociere a oxihemoglobinei, care afectează eliberarea de O2 la nivelul
ţesuturilor şi justifică administrarea precoce de oxigen suplimentar.
• SNC în hipotermie cu scăderea progresivă a conştienţei, afectarea uşoară a
coordonării, confuzie, letargie, comă, pupile dilatate şi areactive asociate
scădeii DSC.
• Hipotermia afectează capacităţile de concentrare renală şi provoacă o
diureză rece, care duce la pierderi semnificative de lichide.
• Pacientul hipotermic imobilizat este predispus la rabdomioliză care duce la
insuficienţa renală acută cauzată de mioglobinurie şi hipoperfuzie.
• Hipotermia induce coagulopatia. Eliberarea tromboplastinei tisulare
activate în sânge duce la instalarea sindromului CIVD.
• Pancreatita acută (necroza pancreatică) poate fi prezentă în cadrul
hipotermiei. Hipotermia deprimă funcţia hepatică iar medicamentele care
sunt metabolizate de ficat se pot acumula până la nivele toxice.
9
FACTORII CAUZALI RESPONSABILI DE HIPOTERMIE LA PACIENTII
TRAUMATIZAȚI
• Capacități reduse de conservare și
producere a căldurii
• Vărste extreme(bătrâni, copii )
• Medicamente
• Antidepresive triciclice
• Benzodiazepine
• Alcool
• Dereglări ale SNC
• Traumatisme craniene
• Traumatisme vertebro-medulare
• Boli psihice
• Comorbidități
• Diabetul zaharat-hipo- si hiperglicemia
• Disfuncții severe cardiace,respiratorii,renale sau
hepatice
• Stările de șoc(toate tipurile)
• Malnutriția
• Creșterea pierderilor de căldură
• Condiții de mediu(imersie,expunere la frig)
• Arsuri extinse
• Administrare de fluide și produse sangvine reci
• Anestezia(regională și generală)
• 10
Termometria
Petru măsurarea temperaturii centrale și confirmarea
diagnosticului sunt necesare termometre cu valori mici ale
scalei de măsurare.
11
Temperatura măsurată la nivelul treimii inferioare a
esofagului se corelează bine cu temperatura corpului.
12
FACTORI DE RISC
• Oboseala.
• Deshidratarea.
• Malnutriţia.
• Lipsa experienţei de comportament în condiţiile
temperaturilor joase.
• Tabagismul.
• Vântul rece și umed.
13
Factorii principali de mediu și individuali favorizanţi ai hipotermiei
accidentale.
14
Indicele de răcire
15
Clasificarea hipotermiei
16
SISTEMUL DE CLASIFICARE ELVEŢIAN BAZAT PE SEMNE CLINICE
• Stadiul I –hipotermie ușoară, stare de
conștienţă păstrată și frison
(temperatura 35-32°C)
• Stadiul II –hipotermie moderată, stare
de conștienţă alterată, fără frison
(temperatura 32-28°C)
• Stadiul III – hipotermie severă,
inconștient, dar cu prezenţa semnelor
vitale (temperatura 28-24°C)
• Stadiul IV – stop cardiac, semne vitale
minime sau absente, moarte aparentă
(temperatura 24-13°C)
• Stadiul V – deces secundar hipotermiei
ireversibile(temperatura < 13°C)
17
Clasificarea Hipotermiei
Clasificare (grade) Temperatura 0C Temperatura F
(Celsius) (Fahrenheit)
18
Clasificarea hipotermiei în prespital
20
DIAGNOSTICUL HIPOTERMIEI ACCIDENTALE
21
DIAGNOSTICUL HIPOTERMIEI ACCIDENTALE
22
HIPOTERMIA UȘOARĂ
Temperatura corporală 35-32 0C
FIZIOPATOLOGIE
Sistemul cardiovascular-Crește debitul cardiac,se instalează vasoconstricția
• Sistemul respirator –Tahpnee, bronhoree
• Echilibru fluido - coagulant – Scade funcția trombocitelor și sistemelor enzimatice
din cascada coagulării, sindromul CIVD
• SNC – Confuzie,ataxie, agitație,reducerea DSC și a necesităților în oxigen
• a creerului.
• Metabolism –Frisoane,creșterea consumului de oxigen și a gliconeogenezei
• Sistemul hematologic – Crește hematocritul, imunosupresie
• Sistemul endocrin – Scade secreția de insulină, crește hiperglicemia
TABLOUL CLINIC
• Tegumente palide ca ciara și reci
• Fața edemațiată, hiperemiată
• Frisoane
• Agitație, confuzie
• Coordonare slabă a mișcarilor, rigiditate musculară
• Tahipnee
• Tahicardie cu trecere in bradicardie
• Hipertensiune arterială
23
HIPOTERMIE MODERATĂ
Temperatura corporală centrală 32 – 280C
FIZIOPATOLOGIE
• Sistemul cardiovascular – Fibrilație atrială, bradicardie,debit cardiac
diminuat
• Sistemul respirator – Depresie respiratorie,devierea curbei de disociere a
oxihemoglobinei spre stânga,alungirea QRS,PR, unda Osborn J.
• SNC – Comă, dilatarea pupilelor
• Metabolism – Frisoanele dispar, consumul de oxigen și metabolismul
hepatic scad
TABLOUL CLINICE
Extremități cianotice
• Pupile fixe,dilatate
• Rigiditate musculară,frisoanele lipsesc
• Reflexe diminuate
• Obnubilare, comă
• Respirație încetenită,bradipne
• Bradicardie, hipotensiune, posibil stop cardiac
24
HIPOTERMIE SEVERTĂ
Temperatura corporală centrală <280C
FIZIOPATOLOGIE
Sistemul cardiovascular – Aritmii ventricular
• Sistemul hematologic – Crește vâscozitatea sângelui
• Sistemul respirator – Apneea ( 24oC)
• Metabolism – Acidoză metabolică
SNC - Hiporeflexia
TABLOUL CLINIC
• Pupile fixe,dilatate
• Tegumente cianotice
• Comă
• Semne vitale abea perceptibile
• Tulburări de ritm,fibrilație ventriculară
• Bradipnee extremă
• Stop cardiorespirator
25
MODIFICĂRI ELECTROCARDIOGRAFICE
Temperatura
corporală
Tegumente reci, ca
Pupile fixe, dilatate ceara
Comă Facies edemaţiat,
Musculatură flască hiperemiat
Respiraţie încetinită Confuzie
Frecvenţă cardiacă, Rigiditate musculară,
bradicardie sau Frisoane
tahicardie Bradicardie
Cianoză Posibil stop cardiac
Pupile fixe, dilatate
Inconştienţă Frisonul lipsește
Semne vitale abia Reflexe diminuate Tegumente reci, palide
perceptibile Stupor sau comă Agitaţie şi frisoane
Puls neregulat Rigiditate musculară Coordonare musculară slabă
Stop cardiac Bradipnee Tahipnee
Hipotensiune Tahicardie
Bradicardie
31
Examene paraclinice
• Formula completă a sângelui
• Echilibru fluido-coagulant (INR, TTPa)
• Electroliţii (Na,K,Ca,PO4) creatinina, glucoza
• Osmolaritatea plasmatică
• Probele hepatice (ASAT,ALAT)
• CK,CK-MB Troponinele
• Echilibrul acido-bazic
• Analiza urinei, mioglobinuria, osmolaritatea urinei
• Electrocardiograma
32
Hipotermia accidentală
• Abordarea unei victime a hipotermiei accidentale este preponderent
dictată de starea clinică a pacientului şi nu de valorile absolute a
temperaturii corporale.
• Pacienţii cu hipotermie la care frisoanele au dispărut sau temperatura
corporală este mai joasă de 320C trebuie mobilizaţi cu maximă
prudenţă, să beneficieze de administrare de O2 şi de a fi monitorizaţi
cu electrozii defibrilatorului pentru detectarea imediată a fibrilaţiei
ventriculare.
• Cu excepţia cazurilor asociate cu leziuni incompatibile cu viaţa şi
asfixie evidenţă, pacienţii în stop cardiorespirator cu o temperatură
esofagiană de 320C trebuie transportaţi la spital sub reanimare
cardiorespiratorie şi cerebrală. Singurul criteriu absolut de deces îl
constituie eşecul reluării activităţii cardiace după reîncălzirea victimei.
• Mijloacele de reîncălzire disponibile în prespital nu permit, de cât, de a
limita pierderile de căldură, fără a parveni în reîncălzirea victimei cu
hipotermie severă.
33
Managementul hipotermiei accidentale
• Răcirea corpului uman duce la reducerea consumului celular de
oxigen cu aproximativ 6% pentru fiecare 1°C de scădere a
temperaturii centrale.La 28°C consumul de O2 este redus cu 50%
și la 22°C cu aproximativ 75%.
• La 18°C creierul poate tolera perioade de oprire a circulaţiei de
zece ori mai mari decât la temperaqtura de 37°C.
• În prespital, în cazul leziunilor letale, incompatibile cu viața,
torace incomprimabil , decapitație,asfixie prelungită,rigor
mortis,descompunere, resuscitatea nu va fi iniţiată.
• La toţi ceilalţi se ia în considerare principiul „nimeni nu este con
• siderat mort până când nu este cald și mort”.
34
Managementul hipotermiei accidentale
• Toate principiile Suportului Vital Bazal și Suportului Vital Avansat
se aplică la pacientul hipotermic. Se utilizează același raport de
ventilaţii și compresiuni toracice ca și la pacientul normoterm.
• Hipotermia poate produce rigiditatea peretelui toracic, făcând mult
mai dificile ventilaţiile și compresiunile toracice,se recomandă
utilizarea dispozitivelor mecanice pentru compresiuni toracice. Nu se
vor întârzia procedurile de urgenţă, cum ar fi inserarea cateterelor
vasculare,intubaţia traheală și monitorizarea ECG.
• Avantajele oxigenării adecvate și a protecţiei căii aeriene împotriva
aspiraţiei asigură riscul minim de inducere a FV prin efectuarea
intubaţiei traheale.
Acoperirea accidentatului cu
hipotermie cu o plapumă caldă,folii de
aluminiu, administrarea oxigenului cald și
umidificat,protecția perderilor de
temperatură.
35
Managementul hipotermiei accidentale
• Se va deschide calea aeriană și, dacă nu există efort spontan de
respiraţie, se va ventila pacientul cu concentraţii mari de
oxigen. Se va lua în considerare efectuarea cu grijă a intubaţiei
traheale, când există indicaţie conform protocoalelor de Suport
Vital Avansat.
• Se va palpa Pl la artera carotidă, se va analiza traseul ECG
(dacă este disponibil) și se vor căuta semne de viaţă timp de1
minut înainte de a lua concluzia că nu există debit cardiac. Pot
fi utilizate echocardiografia Doppler sau ultrasonografia
pentru a stabili dacă există debit cardiac sau flux sangvin
periferic.
• Dacă există vre-un dubiu asupra prezenţei pulsului, se va
începe RCR și C imediat. Odată iniţiată și continuată RCR și
C, se va confirma hipotermia utilizând un termometru cu scală
de valori mici.
36
Managementul hipotermiei accidentale
• Cordul hipotermic poate fi areactiv la
drogurile vasoactive, la terapiile electrice
ca tentativele de pacing electric sau de
defibrilare.
• Metabolismul drogurilor este încetinit,
putând duce la acumulări de concentraţii
plasmatice potenţial toxice în caz de
administrare repetată. Datele despre
eficienţa drogurilor în hipotermia severă
sunt limitate și se bazează în principal pe
datele obţinute din studiile pe animale.
• În stopul cardiorespirator la pacientul cu
hipotermie severă, adrenalina ar putea fi
eficientă în creșterea presiunii de perfuzie
coronariană, însă nu îmbunătăţește
supravieţuirea.
• Eficacitatea amiodaronei este, de asemenea,
redusă.
37
Managementul hipotermiei accidentale
• Din aceste motive, nu se administrează adrenalină sau alte droguri in
RCR și C până când pacientul nu a fost încălzit la o temperatură mai
mare de aproximativ 30°C.
• Odată atinsă temperatura de 30°C, intervalul de timp dintre dozele de
droguri trebuie dublat la 6-10 min, comparativ cu intervalele din cazul
pacientului cu normotermie.
• Odată atinsă starea de normotermie (peste 35°C), se utilizează
protocoalele standard de administrare a drogurilor.
• Trebuie eliminate, de asemenea, alte cauze primare de stop
cardiorespirator, utilizând abordarea celor „patru H și patru T”.
• Dacă RCRșiC nu poate fi efectuată în continuu se acceptă RCR și C
alternantă,accidentații cu To mai mică de 280C pot beneficia de 5 min de
RCR și C, apoi 5 min intrerupere,la cei cu t sub 200C după 5 min de
RCR și C va urma o pauză de 10 min și in așa mod se va continua.pâna
la spitalizarea accidentatului.
38
Resuscitarea Cardiorespiratorie și Cerebrală
• Consiliu European de Resuscitare recomandă in prezența FV sau a TV
fără puls de aplicat 3 șocuri,de continuat reîncălzirea și de administrat
următoarele șocuri la temperaturi ale corpului mai mari de 300C
• Scăderea temperaturii duce la instalarea bradicardiei sinusale,fibrilație
atrială,cu degradare in FV și asistolie.In afară de FV si asistolia aritmiile
cardiace au tendință spre rezolvare spontană.
• De reîncălzit accidentatul până la temperatura de 300C și de administrat
preparatele vasoactive și antiaritmice,dar intervalul administrării va fi
dublat la 6-10 min.
• Defibrilarea , dacă FV sau TV fără puls persistă după primul șoc,AHA
recomandă aplicarea defibrilării in continuare cu reîncălzirea
concomitentă a accidentatului.
• AHA consideră rezonabil administrarea vasopresoarelor conform
standardului SVAC concomitent cu reîncălzire accidentatului.
• După RCSS accidentatul trebuie continuat de reîncălzit până la
temperatura de 320-340C.
39
AVALANȘELE
41
PRINCIPII ORGANIZATORICE ŞI DE TRATAMENT ÎN CAZ DE
AVALANŞE ÎN PRESPITAL.
• Asigurarea securităţii intervenţiilor.
• Prioritatea restabilirii permiabilităţii căilor aeriene.
• Menţinerea în poziţie neută-cap-gât-torace
• Oxigenare şi ventilare după posibilităţi cât mai eficientă
•Ataşarea electrozilor defibrilatorului înainte de mobilizarea
victimei.
Imobilizarea cervicală.
RCR şi C la indicaţii clinice neîntreruptă (continuă)
Algoritmul de triere şi orientare specifică în caz de stop
cardiorespirator.
42
MANAGEMENTUL VICTIMILOR AVALANŞELOR
1. Temperatura corporală poate substitui perioada de aflare sub
avalanşă dacă nu este cunoscută durata de timp de aflare.
2. De transportat pacientul cu leziuni sau complicaţii (ex:edem
pulmonar) la cel mai apropiat spital.
3. De determinat prezenţa pulsului şi a respiraţiei spontane timp
de 1 min.
4. De transportat pacienţii cu instabilitate cardiovasculară sau
temperatura corporală <280C, la spitale cu posibilităţi de
SBEC (suport bazal extracorporeal).
5. Dacă riscul pentru echipă este foarte înalt nu se va aplica RCR
şi C.
6. Leziunile tisulare extinse şi agenţii blocanţi neuromusculari
depolarizanţi pot creşte K+.
43
DOZAREA KALIEMIEI ÎN HIPOTERMIA ACCIDENTALĂ
44
ARITMIILE ÎN HIPOTERMIA ACCIDENTALĂ
• Odată cu scăderea temperaturii centrale,
bradiaritmia sinusală tinde să se transforme în
fibrilaţie atrială urmată de FV și în final asistolă.
• Aritmiile (altele decât FV) tind să se remită spontan
pe măsură ce temperatura centrală crește și nu impun
tratament imediat.
• Pacingul cardiac este indicat în bradicardia asociată
cu status hemodinamic instabil după reîncălzire.
• Dacă este stabilită FV se administrează un șoc cu
energia maximă ce poate fi setată, dacă FV/TV fără
puls persistă după trei șocuri, următoarele tentative
de defibrilări vor fi făcute când temperatura centrală
va fi crescută peste 300C.
• Poate fi nevoie de RCR și C și reîncălzire de durată
• Compensare volemică.
45
REÎNCĂLZIREA ÎN HIPOTERMIA ACCIDENTALĂ
• Scoaterea victimei din mediul rece, prevenirea pierderilor de căldură
și transportul rapid în spital.
• Pacientul cu hipotermie moderată și severă (stadiile ≥ II ale clasifi
cării elveţiene) trebuie imobilizat și manipulat cu grijă, oxigenat
adecvat și monitorizat
• (ECG și temperatura centrală), iar corpul trebuie uscat, hainele
scoase prin tăiere și îndepărtate.
• Victimele conștiente se pot mobiliza, având în vedere că mișcarea
duce la încălzirea mai rapidă decât frisonul.
• Automobilizarea poate induce fenomenul de afterdrop (recădere), de
răcire suplimentară, datorită redistribuţiei sângelui rece.
• Victimele comatoase sau somnolente au risc crescut de instalare a FV
sau TV fără puls și trebuie imobilizate și menţinute orizontal pentru
evitarea fenomenului afterdrop.
• Oxigenare adecvată.
• Reîncălzirea pasivă, activă externă și activă internă.
46
Reîncălzirea în hipotermia accidentală
47
Tehnici de reîncălzire
• Reîncălzirea pasivă.
• Scoaterea din mediu rece.
• Amplasarea în încăpere încălzită.
• Înlăturarea hainelor umede şi reci
• Plapume calde,folii de aluminiu
• Aer cald
48
Tehnici de reîncălzire
• Reîncălzirea internă activă la 400C.
• Lichide intravenoase calde
• Reîncălzirea aerului inhalat
• Lichide încălzite administrate iv
• Lavajul tractului gastrointestinal cu soluţie salină încălzită.
• Lavaj vezical cu soluţie salină caldă
• Lavaj peritoneal cu soluţie de dializă fără potasiu cu t 40-450C
• Lavaj pleural
• Încălzire extracorporeală
• Lavaj mediastinal prin toracotomie
• Reîncălzirea prin intermediul circuitului extracorporeal – cum sunt
artereo-venos (RCAV) sau venos în care sângele trece printr-un aparat
de încălzire.
49
EXPEDIȚIA TERRA NOVA(1910 – 1912)
50
DRUMUL PÂNĂ LA POLUL SUD
52
• R.F.Scott in jurnalul s-ău scria ”Polul.
Da, dar in alte circumstanțe decat cele
așteptate.Doamne Dumnezeule Acesta e
un loc destul de crâncen și teribil pentru
care am muncit fără să avem răsplata
priorității. Acum o lupta disperată,de a
duce veștile primii. Mă întreb dacă putem
reuși”
• După confirmarea locației lor și ridicarea
drapelului britanic,a doua zi, grupul
polar a lui R.F.Scott a pornit spre casă.
• Edward Evans suferea de degerături
severe.Pe măsură ce grupul se apropia de
vârful Ghețarului Beardmore și se
pregăiau de coborâre spre Bariera stare
picioarelor lui L.E.G. Oates devenea o
îngrijorare tot mai mare .In ciuda acestor
probleme continuau s-ă colecteze în
drumul lor monstre geologice.
53
Reintoarcerea de la Polul Sud
• Pe 7.02.1912 au început coborârea dar
se deplasau tot mai greu.Sănătatea lui
E.Evans se deteriorase rapid,avea
dejerături grave,o rană la mâină și o
lovitură la cap în urma căderii.
• Aproape de baza Ghețarului pe
17.02.1912 E.Evans s-a prăbușit și a
murit.Cei patru membri ai grupului in
continuarea drumului lor s-au
confruntat cu cele mai grele condiții
meteo,toată echipa sufera de
malnutriție, iar starea piciorului lui
L.E.G. Oates se înrăutățea tot mai mult.
• Pe 17.03.1912 intr-o stare aparent
lucidă L.E.G. Oates a eșit din cort
spunând...ies până afară și s-ar putea să
mă rețin ceva timp....dar nu sa mai
întors.
54
• Cei trei rămași în viață s-au luptat sa
ajungă la un punct cu provizii aflat la
18 km dar pe 20.03.1912 au fost blocați
de o ninsoare cumplită,rămânând fără
provizii.
• Pe 29.03.1912(dată presupusă a morții
lor) R.F.Scott scria in jurnalul
sau...Am fost gata în fiecare zi să
plecăm spre depozitul aflat la 18 km
distanță, dar dincolo de usa cortului
este o ninsoare cu troene involburate.
• Nu cred că putem spera la lucruri mai
bune acum.Vom rezista până la sfârșit,
dar devenim din ce în ce mai slăbiți și
sfârșitul nu poate fi departe.Este
păcat,dar nu cred că pot scrie mai
mult.R.Scott.Pentru Dumnezeu aveți
grijă de poporul nostru.
55
• Membrii expediției de la
Capul Evans au organizat o
echipă de căutare ,care pe
12.11.1912 au găsit cortul cu
cadavrele îngețate ale lui
Scott, Bowers și Atkinson, in
memoria cărora au ridicat
un mormânt de zăpadă
peste care a fost instalată o
cruce din schiurile lui Grase
Oates.
• Cadavrul lui L.E.G.Oates
nu a fos găsit,pe 15 .11.1912
ei au ridicat un mormânt de
zăpadă aproape de locul
unde credeau că ar fi murit
56
Drumul spre casă
57
CONCLUZII
• Hipotermia accidentală este definită ca o scădere a temperaturii
corporale centrale sub 350C. Hipotermia poate fi uşoară 35-320C,
moderată 32-250C şi severă-sub 250C. La pacientul hipotermic toate
organele şi sistemele în concordanţă cu gradul hipotermiei şi
tulburările hemodinamice îşi diminuează metabolismul.Decesul
survine de obicei prin FV, incidenţa căreea este maximă la t0 de 22-
280C.
• Un pacient hipotermic este un pacient hipovolemic de principiu,
gradul hipovolemiei este în dependenţă de rapiditatea instalării
hipotermiei.
• În caz de stop cardiorespirator, resuscitarea CR şi C se va continua
până la reîncălzirea pacientului. Reîncălzirea trebuie iniţiată cât
mai precoce. În prespital se întreprind măsuri de profilaxie a
pierderilor de temperatură. Toate mobilizările pacientului
hipotermic pot precipita FV.
58
LITERATRA
59