ANALIZĂ COMPARATIVĂ A

SISTEMULUI DE INVATAMANT

Finlanda România Maroc

Realizat de:Olteanu Ancuta-Maria

 GENERALITĂŢI
FINLANDA ROMÂNIA
Sistemul educaţional finlandez este un  Sistemul educativ românesc este
egalitarist sistem nordic, fără  reglementat de către
taxe de şcolarizare pentru studenţii de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării
timp îndelungat în sistemul educaţional (MECI). Fiecare nivel are propria sa formă
principal.  Învăţământul este obligatoriu de organizare și este subiectul legislației în
de nouă ani. Studiile după şcoala primară vigoare. Grădiniţa este opțională între 3 și
sunt împărţite în sisteme profesionale şi 6 ani. Școlarizarea începe la vârsta de 7 ani
academice. (câteodată la 6 ani) și este obligatorie până
Sistemul educaţional din Finlanda se în clasa a zece-a (de obicei, care corespunde
bazează pe o nouă ani şcoala generală cu vârsta de 16 sau 17 ani). Învățământul
(finlandeză peruskoulu, suedeză primar și secundar este împărțit în 12 sau
grundskola, "şcoală de bază"), cu 13 clase. Învățământul superior este aliniat
participarea obligatorie (educaţia la la Spațiul european al învățământului
domiciliu este permisă, dar rar). Ea începe
superior.
cand copilul are 7 ani (ocazional şase) şi se
termină la vârsta de 15 sau 16.
MAROC
Marocul a făcut progrese semnificative
în domeniul educaţiei în ultimele decenii.
Guvernul alocă aproximativ 26% din
bugetul său anual pentru educaţie.
Sistemul de învăţământ din Maroc a
suferit mai multe reforme şi programe de
unificare intr-un efort de a reduce
diferenţele regionale în calitate şi
standarde, şi să asigure accesul universal
la educaţie în întreaga ţară. În 1963,
învăţământul a devenit obligatoriu pentru
copiii marocani cu vârste cuprinse între 7
şi 13 ,cu toate acestea, înscrierea a fost
doar la aproximativ 85% în anul 2000.
 Structura sistemului şcolar

FINLANDA ROMÂNIA MAROC

Universitate Institute tehnice Universitate Institute tehnice Învăţământul superior (3 ani) Institute
Liceu (3 ani) Şcoală vocaţională (3 Liceu (3 ani) Şcoala tehnice
ani) vocaţională (4)
Liceul (3)
Educaţie de bază (9 ani) Educaţie de bază (10)
Educaţie de bază (6 +3)

FINLANDA
Educaţia de bază este educaţia
obligatorie, realizată pe 9 ani de
studiu.
Educaţia în clasele 1 – 6 este
asigurată de învăţător
Educaţia în clasele 7 – 9 este
asigurata de profesori ce predau
diverse specialităţi.
Numărul de ore pe săptămână sunt
de :
-19 (7 ani)
-23 (10 ani)
-30 (clasele 7-9)
Educaţia de bază
ROMÂNIA
Educaţia de bază este formată din:
-1 an de gradiniţă grupa pregătitoare, care
trebuie sa se realizeze in şcoală;
-4 ani de şcolă primară;
-5 ani de şcoală generală;
-3 ani de liceu.
MAROC
În primii nouă ani (varsta 6-15) de educaţie în Maroc
sunt obligatorii şi garantat ca un drept fundamental
de către Constituţie. Acest lucru este precedat de
educaţie preşcolară opţional.Începând cu educaţie de
bază, toate nivelurile de educaţie în Maroc sunt
oferite pe două piste paralele: piesa
modern (l'enseignement général Moderne) şi piesa
originala (l'enseignement originel). Acesta din urmă
subliniază discipline islamice, identităţii naţionale şi
a ştiinţelor, şi inscrie studenti mult mai. Educaţia de
bază se împarte în două cicluri de şase şi respectiv
trei ani. Cei şase ani, din primul ciclu este predat la
şcolile primare (Ecole primaire) si studenţii participă
la şcoală 28 de ore pe săptămână. A doua etapă a
educaţiei de bază (colegial enseignement)este de 33-
35 de ore pe săptămână.
 CURRICULUM-ul EDUCAŢIEI DE
BAZĂ
FINLANDA ROMÂNIA MAROC
Limba şi literatura maternă Limba si literatura maternă Educaţia islamică
A doua limbă naţională Limbi straine (doua) Limba arabă
Limbi străine Matematică Franceza
Studii de mediu Biologie Artă şi studii tehnice
Educaţie civică Educatie civica Civică, istorie, geografie
Religie sau etică Religie Matematicaă
Istorie Istorie Educaţie fizică
Studii sociale Fizica Ştiinţă
Matematică Chimie Agrement
Fizică Geografie Studii sociale
Chimie Muzică Ştiinţe naturale
Biologie Arte Ştiinţe fizice
Geografie Dirigentie/consiliere Muzică
Educaţie fizică
Muzică
Arte
Economie domestică
Consiliere
 EDUCAŢIA LICEALĂ
PROFESIONALĂ
FINLANDA ROMÂNIA MAROC

Admiterea se face prin sistemul naţional
comun, bazată pe notele obţinute anterior,
experinţă în muncă şi posibil teste de
intrare şi de aptitudini.
Programa educaţiei liceale profesionale
este concepută pentru 3 ani.
Elevul obţine 120 de credite.
Elevii îşi stabilesc propriile planuri de
studiu pe baza cărora pot decide progresul
studiilor lor.
Calificările profesionale pot fi obţinute
prin educaţie instituţionalizată sau ca
pregătire de calfă.
Admiterea se realizează pe baza notelor de Elevul sustine examenul de bacalaureau si
la examenul de bacalaureat.Programa numai in cazul in care obtine mediat 10 pe
educaţiei liceale este concepută pentru 3 cei trei ani de studii (7, 8, 9), scara de
ani. numerotatie este pana la 20.
Elevul optează pentru un anumit liceu si in
funcţie de notele colegiilor poate să intre la
liceul respectiv sau este repartizat la alt
liceu.
 Curriculum-ul educaţiei liceale
profesionale
FINLANDA ROMÂNIA MAROC
Limba şi literatura maternă Limba si literatura materna Limba arabă
Limba a doua naţională Limbi straine (doua) Educaţie islamică
Studii de matematică Matematica Studii sociale
Fizică Biologie Franceza
Chimie Educatie civica Matematica
Studii sociale Religie Stiinţe naturale
Câmpul muncii Istorie Arta
Educaţie fizica şi pentru sănătate Fizica Muzică
Arte şi cultură Chimie Cultura feminina
Geografie Introducerea in tehnologie
Muzica Agrement
Arte
Dirigentie/consiliere
Economie
Filosofie
Logica
Educatie antreprenoriala
La liceele vocationale exista discipline

specifice.
 SISTEMUL DE NOTARE

FINLANDA ROMÂNIA MAROC

Se realizează cu ajutorul unor calificative: Ciclul primar se realizeaza pe baza de Sistemul de notare marocan variază de
Excelent-10 calificafive: sistemul de notare 0-20. Un scor 20
Foarte bine-9 FB:: 9-10 semnifică perfecţiunea şi este practic
B: 7-8 niciodată dat. Scorul de 19 şi 18 sunt la fel
Bine-8
de rar date. În funcţie de subiect şi de
Suficent-7 S: 5-6
nivel, 16 este o calitate excelentă. În alte
Suficent-6 I: 4 circumstanţe încă, un 12 pot fi, de
Mediocru-5 asemenea, considerată drept o calitate
Din ciclul gimnazial se realizeaza notarea excelentă, acest lucru mai ales aşa că
pe o scara numerica de la 1 la 10. atunci cand vine vorba de ştiinţe sociale
sau umaniste.
15 –Foarte bine
13-14.9-Bine
12-12.9 –Destul de bine
11-11.9 Acceptabil
10-10.9Satisfacator
8-9.9 Mediocru
 ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
FINLANDA
Absolvenţii educaţiei liceale pot urma
universitatea sau instituţii tehnice
Absolvenţii educaţiei liceale pot urma
instituţii tehnice
studiile superioare pot dura între 3 şi 5 ani.
ROMÂNIA
Absolventii educatiei liceale pot urma
universitatea.
Aceste studii pot dura intre 3 si 6 ani.
MAROC
Dupa examenul de bacalaureat absolventii
trebuie sa sustină un examen de admitere.
Unele instituţii vor accepta numai studenţii
care au obţinut bacalaureat în anul
depunerii cererii de înregistrare.  
Toate universităţile marocane folosesc o
scară de clasificare de 20 de puncte. Orice
scor peste 10 este considerată o trece clasa;
foarte puţini studenţi au o medie mai mare
de 14 în toate subiectele.Elevii trebuie să
aibă un scor de peste 50 la sută la
examenele de sfârşit de an în scris şi oral la
progresele înregistrate în anul următor de
studii. Proporţia de elevi trebuie să repete
un an este mare, mai ales în primul an de
studii şi nu este neobişnuit pentru ca elevii
să ia mai mult de şase ani pentru a finaliza
un grad de patru ani.
 Comparaţia între sistemele de învăţământ ale celor trei tări pune
în lumină extreme defavorabile sistemului finlandez. Un prim
argument, şi credem că cel mai bun, este faptul că el produce
rezultate mai bune. În mod cert un sistem de învăţământ în care un
adoleşcent normal să termine primele 8 clase cu medii excelente,
vorbind o engleză perfectă şi citind o carte pe săptămână poate părea
un sistem ireal a sistemului de învăţământ, însă, acesta nu este nimic
ireal, este stric consecinţa aplicării unui sistem bine gândit. Nu
credem că există un punct care poate constitui o limită a sistemului
de învăţământ. Personal, considerăm că sistemul de învăţământ
finlandez, dacă ar fi adaptat ar fi o pierdere de timp si resurse, el
trebuie luat fie aşa cum este el in totalitate, si implementat cu cea mai
fină fidelitate, fie trebuie să se renunţe la ideea de a ne asemăna cu
finlandezii din acest punct de vedere. La întrebarea ,,ce am putea lua
din sistemul de învăţământ?’’ …pentru noi nu este nimic mai
simplu…..”Totul”. Însă de ce, Finlanda are un sistem de Învăţământ
atât de roditor? Răspunsuri pot fi multiple, accentul grav căzut pe
educaţie, atenţie deosebită direcţionată spre această ramură,
disciplina…însă, secretul este altul: pe la anul 1600, s-a legiferat că
cine nu ştie să scrie si să citească, nu are voie să facă copii.