Sunteți pe pagina 1din 25

FACTORI DE

RISC CE
AFECTEAZA
SANATATEA

Promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate


Conf. Dr. Alin Stanescu
Factori de risc
 Ce este RISCUL:
Orice conditie/factor care poate fi
descris si dovedit ca se asociaza unei
stari morbide/de boala cu o
frecventa superioara celei asteptate.
Factorii de risc cresc probabilitatea
unui rezultatat defavorabil starii de
sanatate
2222

Factori de risc pot actiona in


corelatie cu :
-factori genetici
-factori de mediu
-alte comorbiditati concomitente
3

Factorii de risc variaza in


functie de :
-capacitatea de influenta
-capacitatea de predictivitate
-capacitea de a stabilii relatia
directa intre factorul de risc si
individ
4

Perceptia riscului de catre persoana:


-cele optimiste - perceptia subiectiva
mai importanta decit datele obiective
Accepta existenta riscului dar numai
in principiu,”acest lucru nu i se poate
intimpla lui”
-cele negativiste:” nu vreau sa ma
gandesc acum la acest lucru”
Factorii de risc stabiliti
de catre OMS
1.Subalimentatia 6.Tabagismul
/subnutritia
7.Apa nepotabila
2.Obezitatea
8.Igiena deficitara a
3.Hipercolestero
mediului ambiant
lemia
9.Locuinta insalubra
4.Deficitul de fier
10.Practici sexuale
5.Alcolismul
periculoase
STAREA DE NUTRTIE

ELEMENT ESENTIAL AL

Starii de sanatate
1

Comportamentul alimentar este unul


din determinanţii importanţi ai
stilului de viaţă putând influenţa
puternic sănătatea individului.
2

Dependent de :
- resursele alimentare ale ariei
geografice
- de resursele economice care
permit procurarea alimentelor,
 - de tradiţii în prepararea
acestora,
- de nivelul de instrucţie şi
educaţie,
3

Influenţa acestor factori cu


ponderi diferite crează modele
de alimentaţie caracteristice
unor grupuri sociale şi/sau
etnice, care pot fi schimbate în
direcţie pozitivă printr-o
consiliere adecvată
4

Schimbările rapide în statusul social


şi economic pot avea influenţe
negative asupra accesului la hrană şi
mai ales la hrana de bună calitate
5

Comportamentul alimentar poate fi


influentat de migratia interna si externa.
Urbanizarea rapida, poate determina
schimbări importante în în modul
tradiţional de viaţă, pot lipsi familia de
suportul microcomunităţii cu influenţă
asupra modelului cultural
in care a trait
Deasemenea reintoarcerea in rural necesita
o perioada de adaptare
6
Modelele de alimentaţie ale
sugarului şi copilului mic pot avea
atât o influenţă imediată asupra
stării de sănătate a acestuia , cât şi
o influenţă asupra dezvoltării fizice
şi psihice a viitorului adolescent şi
adult
O nutriţie orespunzătoare in primul
an de viaţa are efecte benefice
pentru sănătate pentru o perioadă
lungă de timp
6

stare buna de nutriţie a copilului


se începe prin ameliorarea
nutriţiei tinerei femei, ulterior
mamă..
sănătatea mamei şi copilului şi
starea de nutriţie sunt
inseparabil legate.
7

asigurarea unei nutriţii


satisfăcătoare pentru copil
este universal recunoscută ca
unul dintre drepturile
fundamentale, expres
menţionate în
Convenţia privind drepturile
Copilului.
8

Copiii au dreptul la o nutriţie


adecvată, acces la alimente
sigure, drept cale sigură pentru
asigurarea unei dezvoltări
normale
Indicatori de apreciere ai
starii de nutrtie
La copil:
OMS ( Organizatia Mondiala a Sanatatii)
recomanda trei indicatori sintetici:

a.greutatea pentru înălţime (talie)

b.înălţimea pentru vârstă

c.greutatea pentru vârstă


A.Greutatea pentru talie
( inaltime)
Compară greutatea copilului analizat cu
greutatea unui copil de aceeaşi înălţime
din populaţia de referinţă.
A.1.greutate mica pentru talie peste 5%%
din lotul cercetat indica deficiente serioase
in starea de nutritie a unor copii si implicit
in calitatea si cantitatea ratiei alimentare
A.2. greutatea mare pentru talie
(“supragreutatea”)Prevalenta mare a
acestui indicator la copii este un factor
predictiv pentru obezitatea adultilor
B.Înălţimea pentru vârstă
 Compară talia copilului analizat
cu talia de referinţă pentru
vârsta respectivă şi reflectă
creşterea lineară.
 Talia mică pentru vârstă
semnifica, la nivel individual,
incapacitatea de a atinge un
status nutriţional normal şi
eşecul creşterii pe termen
lung.
C.Greutatea pentru vârstă
Compară greutatea copilului analizat cu
greutatea de referinţă pentru vârsta
respectivă, fiind practic o sinteză între
creşterea lineară şi armonia corpului.
Principala limită a indicatorului este aceea că
nu face distincţia între un copil scund cu
greutate normală pentru varsta şi un copil înalt
dar cu aceasi greutate normala pentru varsta

Greutatea mică pentru vârstă este mai


frecventa in grupurile vulnerabile din punct
de vedere social si cultural.In Romania
frecventa este mai mare in rural.
Care este situatia in Romania
 Prevalenţele indicatorilor, prezentati mai
sus,incadreaza deficitul nutriţional din
Romania in categoria “deficit uşor
 Imbunatatirea acestor indicatori se poate
face prin masuri de sprijin economic a
familiilor vulnerabile,dar acest lucru nu
este suficient
 Prin educatie si promovarea unui
comportament nutritional sanatos
resursele familiei si comunitatii pot fi
indrumate catre o utilizare rationala care
sa asigure o nutritie buna si implicit stare
de sanatate buna.
Indicatori de apreciere ai
starii de nutrtie

La Adult
1. Indicele Broca
2. Indicele de masa corporala
(IMC)
Indicele Broca
greutatea ideala este:
G = T -100, in care G este
greutatea in kilograme, iar T
inaltimea in centimetri.
De exemplu un individ inalt de
1,70 m, trebuie sa aiba o
greutate de 70 kg.
 Se accepta mici variatii, care nu
trebuie sa depaseasca 10 - 15%.
Indicele de masa corporala
(IMC)
 Formula:

Greutatea corpului in kilograme, impartita


la patratul inaltimii.
 Exemplu:

Greutate: 73 kilograme
Inaltime: 1.72 metri
Calcul: 73/1,72x1,72 = 24,67
Standarde

 Subponderal: <18,5
Normal: 18,5 - 24,9
Supraponderal: 25
Preobez: 25 - 29
Obez gradul I: 30 - 34,9
Obez gradul II: 35 - 39,9
Obez gradul III: >40