PROFESOR:PORUMB MIRELA ELEVI:APAN ȘERBAN BUD DAVID BURIAN CĂTĂLIN COSTINAȘ SIMINA LAZĂR NORIS Un calculator, numit și sistem de calcul, computer sau ordinator, este o mașină de prelucrat date și informații conform unei liste de instrucțiuni numită program. În zilele noastre calculatoarele se construiesc în mare majoritate din componente electronice și de aceea cuvântul „calculator” înseamnă de obicei un calculator electronic. Calculatoarele care sunt programabile liber și pot, cel puțin în principiu, prelucra orice fel de date sau informații se numesc universale (engleză general purpose, pentru scopuri generale). Calculatoarele actuale nu sunt doar mașini de prelucrat informații, ci și dispozitive care facilitează comunicația între doi sau mai mulți utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text, imagini, sunet sau video sau chiar toate deodată (multimedia). Fiecaredintre ele cinci generații ale computerului se caracterizează printr-o dezvoltare tehnologică importantă care a avut o schimbare inovatoare în modul în care funcționează calculatoarele.Calculatoarele joacă un rol important în aproape fiecare aspect al vieții umane, dar computerele pe care le cunoaștem astăzi sunt foarte diferite de modelele inițiale. Prima generație (1945-1955) 1941: inginerul german Konrad Zuse dezvoltă computerul Z3 pentru a proiecta avioane și rachete. 1943: Forțele Aliate produc un computer spărgător de coduri, denumit Colossus. 1944: SUA produce Mark I, primul computer complet electronic, cu dimensiunile unei jumătăți de teren de fotbal. Al doilea computer produs de SUA a fost ENIAC. Era de 1.000 de ori mai rapid decât Mark I și consuma 160 de kilowati. 1951: apare UNIVAC I, primul computer disponibil comercial. 1952: UNIVAC I prezice matematic alegerea ca președinte a lui Eisenhower. A doua generație (1956-1963):Inventarea tranzistorului aduce schimbări radicale. Introdus în computere în 1956 și cuplat cu memoria cu miez magnetic, el dă naștere unei generații de ordinatoare mai mici și mai eficiente. Primele „supercomputere“ au fost Stretch, produse de IBM și LARC pentru laboratoarele de energie atomică. La începutul anilor ’60 apare IBM 1401, considerat piatra de temelie a conceptului actual. Apar de asemenea limbajele de programare COBOL (Common Business-Oriented Language) și FORTRAN (Formula Translator), care înlocuiesc codul binar criptic cu cuvinte și formule matematice. A treia generație (1964-1970):Deși tranzistorii reprezentau o evoluție semnificativă, ei generau intens căldură, care deteriora restul componentelor interne. Așa începe folosirea cristalelor de cuarț. În 1958, Texas Instruments produsese circuitul integrat, care combina trei componente electronice pe un disc de siliciu. Un alt pas l-a constituit apariția sistemelor de operare, care au permis computerelor să ruleze mai multe aplicații simultan, cu un program central de monitorizare și coordonare a memoriei. A patra generație (1971-2003):După circuitele integrate, direcția principală a rămas reducerea dimensiunilor. Deja, în anii ’80, integrarea la scară foarte largă putea concentra sute de componente pe un singur cip. În 1971, cipul Intel 4001 integra toate componentele unui computer pe o pastilă minusculă. Acum se naște microprocesorul. Computerele vândute sunt însoțite de pachete de software. Pionieri ai domeniului sunt Commodore, Radio Shack si Apple Computers. La începutul anilor ’80 apar primele jocuri arcade, precum Pac Man, și primele sisteme casnice de jocuri, precum Atari 2600. 1981: IBM lansează PC (Personal Computer), care va deveni standard în domeniu. După 1984 este folosită pe scara largă invenția MacIntosh, pe care azi o cunoaștem ca mouse. 1992: Începe folosirea pe scară largă a rețelelor și Internetului în accepția actuală a conceptului. A cincea generație: Definirea acestei generații este dificilă, deoarece se află în faza de început. Cel mai bun exemplu ar putea fi celebrul, dar fictivul, HAL 9000 (care era dotat cu inteligența artificială), din romanul Odiseea spațială 2001 al lui Arthur C. Clarke. Considerat utopic la data apariției cărții (1968), acest calculator se va naște în laboratoarele viitorului, confirmând, încă o data, aserțiunea conform căreia cuvintele creează realitatea. Bibliografie