Agroturism – Proiect pensiunea

Agroturistica Rasca – Apuseni, Belis

Studenti:
Cuprins 01
CAPITOLUL I - PREZENTAREA GENERALĂ
1.1 Scurt istoric
1.2 Aşezare geografică
1.3 Relieful 1.4 Clima
1.5 Reţeaua hidrografică
1.6 Solurile 1.7 Vegetaţia şi fauna

CAPITOLUL I - PREZENTAREA GENERALĂ

02 2.1 Infrastructura
2.2 Forme de turism
2.3 Atracţii turistice 2.3.1 Mănăstiri
2.3.4 Alte obiective 2.4
Tradiţii şi obiceiuri

CAPITOLUL III - ORGANIZAREA ŞI PROIECTAREA

03 ACTIVITĂŢILOR AGRICOLE ŞI TURISTICE ÎN PENSIUNEA
AGROTURISTICĂ 
3.1 Descrierea pensiunii
3.2 Structura pensiunii
3.3 Activitate cazare 3.4 Activitatea
agricolă
3.5 Program artistic tradiţional, agreement şi alte servicii
CAPITOLUL I - PREZENTAREA GENERALĂ
 1.1 Scurt istoric

Satul Râşca, in maghiara Roska, este satul

resedinta din comuna cu acelasi nume, din județul
Cluj, Transilvania, România. Comuna este alcatuita
in total din 5 sate (Râşca, Dealu Mare, Lapustesti,
Marcești, Cristesti), iar satul Rasca include, la
randul sau, Râşca de Sus, Râşca Onicesti si Râşca
Ples.
Printre obiectivele turistice demne de vizitat in zona,
amintim: Statiunea Fantanele, Scoala din Râşca de
Sus, Mina din Garda, Monumentul din Vale,
Monumentul de Salanducu, Valea Fericirii sau
Stancile de la Soimul.
 Comuna Râşca se află situată pe latura nordică a Munţilor Apuseni, mai precis
1.2 Aşezare în subdiviziunea numită Munţii Gilăului la 40 km de municipiul Cluj-Napoca,
reşedinţa judeţului, risipită între Someșul Cald și primii afluenţi ai Crişului
Geografică Repede.
Se întinde pe o suprafaţă de 6565 ha, reprezentând peste 9% din suprafaţa
judeţului Cluj, suprafaţa locuibilă fiind de 3293 mp.
Comuna se învecinează la nord cu comuna Mănăstireni, la est cu comunele
Căpuşu Mare şi Gilău, la sud cu comuna Mărişel, iar la vest cu comunele Beliş
şi Călăţele.
 1.3 Relieful

Privit în ansamblu, relieful muntos al comunei se caracterizează prin

predominarea culmilor rotunjite sau a suprafeţelor netede, uneori slab
ondulate, numite platformă de altitudine (exemplu: platforma dintre
Valea Someşului şi Valea Râştii, care contrastează cu adâncimea văilor
şi versanţii abrupţi).
Altitudinile în medie au valori de 1000 de metri şi scad uneori de la sud-
vest spre nord-est respectiv de la 1150 m la 900 m. De menţionat atât
pentru comună, cât şi pentru teritoriul montan limitrof, este raritatea
folosirii denumirii de munte pentru indicarea subunităţilor muntoase cu
toate că denivelările dintre culmi şi văi sunt mari.
Fenomenul trebuie pus în legătură cu fizionomia morfologică generală a
interfluviilor. În denumirea locală acest relief montan intens umanizat
primeşte denumirea relativ subiectivă de “deal” (Dealul Pietrelor).
Relieful este intens fragmentat de reţeaua hidrografică (Valea
Someşului şi Valea Raştii cu afluenţii lor). Cele două văi sunt puternic
adâncite pe verticală, luând aspectul de chei (Cheile Someşului Cald)
sau defilee, astfel că energia de relief atinge valori apreciabile până la
400 m în Cheile Someşului Cald; cea medie oscilează între 100 – 200
metri.
 Valea Răştii
Valea Someşului

Dealul Pietrelor
Cheile Someşului Cald
1.4 Clima Climatul general este caracterizat printr-o
temperatură medie de 5°C, cu luna cea mai rece
februarie înregistrând temperaturi medii de -4°C –
-6°C, chiar mai scăzute, iar luna cea mai caldă este
august cu temperaturi medii de 10-12°C.
Tot din acest punct de vedere trebuie menţionat că
primăvara încălzirea aerului şi a solului se realizează
mult mai lent decât în zona deluroasă a judeţului.
Datorită temperaturilor scăzute faţă de alte regiuni
ale judeţului, terenul este impropriu împărţit
cheltuielilor mai pretenţioase la căldură, primul îngheţ
producându-se la sfârşitul lui octombrie, iar ultimul în
luna aprilie.
Precipitaţiile anuale însumează între 800-900 mm,
ajungând pe culmile mai înalte şi spre Valea
Someşului Cald până la 1000 mm. Vânturile cele mai
frecvente sunt din direcţia nord-vest, constatându-se
mici devieri în funcţie de configuraţia reliefului şi
orientarea văilor.
 1.5 Reţeaua hidrografică

Apele curgătoare sunt

reprezentate de Valea Căpuşului,
care izvorăşte în apropierea
localităţii Mănăstireni şi traverseză
comuna de la sud-vest la est, prin
localităţile Căpuşu Mare şi Căpuşu
Mic, Pârâul Agarbiciului, Valea
Raştii şi Valea Caselor care
pornesc dinspre est spre vest.
De asemenea, localitatea este
asezata pe malul stang al
Somesului Cald.
 1.6 Solurile

Solurile dominante ale

zonei sunt: solurile brune
acide, solurile brune
podzolice și litosolurile.
Cele mai mari suprafețe
sunt ocupate de culturile
de cartofi, de grâu, de
secară, de ovăz și
orzoaică, dar și cu legume
mai puțin pretențioase la
căldură: ceapa, morcovul,
fasolea, pătrunjelul,
mazărea și varza.
 1.7 Vegetaţia şi
fauna
Vegetaţia pădurilor este relativ
restrânsă în această zonă,
reprezentată de un amestec de
răşinoase cu foioase în care speciile
predominante sunt: molidul (picea
excelsa), în alternanţă cu fagul (fagus
silvatico), gorunul (quercus petraea),
plopul (populus tremula) şi
mesteacănul (betula pendula). Arbuștii
ocupă o suprafață importantă a
versanților: alunul (corylus colurna),
măceșul (roza canina) și păducelul
(cartaegus monogyna).
Cea mai mare parte a terenului este
ocupat de păşuni şi fâneţe, din care
fâneţele au o compoziţie floristică mult
mai valoroasă.
CAPITOLUL II - POTENŢIALUL TURISTIC ŞI
AGROTURISTIC AL ZONEI 
 2.1 Infrastructura
Dispensarul medical uman este deservit de 2 medici şi 3
cadre medicale (dispensarul actual va fi mutat lângă
Școala din Onicești, se va construi și un cabinet
stomatologic)
Școala cu clasele I-VIII Râșca-Onicești asigură transport
gratuit pentru toți elevii și este de curând renovată după
standarde europene. Majoritatea profesorilor sunt din
localitate. Grădinița din Râșca-Onicești asigură și ea
transport gratuit și e, la rândul ei, renovată de primărie.

Comunicarea se realizează prin telefonie fixă, mobilă, dar şi prin

internet la primărie, şcoală, poliţie;
Alimentarea cu apă se realizează prin captarea unor izvoare în
bazine colectoare; pânza freatică se află la o adâncime de 2-2,5 m;
Canalizarea este realizată doar în centrul de comună; funcţionează
şi 2 fose septice;
Există un program în derulare pentru realizarea unei staţii de
epurare – filtrare a apei, în comun cu Staţiunea Fântânele;
Electrificarea este realizată integral.
În prezent există drumuri modernizate înspre toate localitățile
învecinate:
DJ 103 Râșca-Mănăstireni-Dealu Panicului ― DN E60, în lungime
de 15 km;
DC 118 Râșca-Dealu Mare-Lăăuștești, în lungime de 9 km;
DJ 103 + DC 121 Căpușu Mare-Dângău-Mărcești-Râșca-Beliș (42
km).
2.2 Forme de
tursim

Zona Râşca permite o multitudine de

posibilităţi în ceea ce priveşte formele de
turism, zona încă păstrează încă trăsături,
tradiții și obiceiuri străvechi, precum și o
istorie bogată și păstrată încă viu în
conștiința moților.
Formele de turism sunt: turismul cultural
istoric, turismul religios, agroturismul
2.3 Atracţii
turistice

Ca zone declarate turistice

avem: Staţiunea Fântânele – lac
Fântânele, Rezervatia ursilor,
Cheile Păniceni, Cascada
Păniceni.
Staţiunea
Fântânele

Statiunea Fantanele

Pe malul lacului, se afla Statiunea Fantanele,

statiune climaterica de interes local. Aceasta este foarte
cautata de clujeni si turisti, atat datorita oportunitatilor de
odihna si relaxare, cat si datorita drumetiilor pe care le poti
face in zona. Partia de schi sau posibilitatea practicarii de
sport nautic pe lac, cu barci sau hidrobiciclete, sunt alte
atractii apreciate de turisti.
Cascada
Păniceni

Cascada Păniceni se află între două stânci masive (pereţi

verticali) care marchează intrarea în Cheile Păniceniului.
Cascada este formată de pârâul Păniceni şi are o înălţime
de 8-9 metri. Mai jos de cascadă valea nu mai prezintă
pereţi verticali, ci doar blocuri de stâncă, printre care
şerpuieşte pârâul şi o potecă anevoioasă până în zona
protejată a Văii Căpuşului. Cheile Păniceni sunt renumite
şi pentru fenomenul de inversiune floristică – conifere pe
fundul văii şi foioase pe culmi, fapt ce crează un peisaj
deosebit, în special primăvara şi toamna.
Cheile
Păniceni

Cheile Păniceni sunt situate la sud de satul cu acelaşi

nume, pe teritoriul comunei Căpuşu Mare, aproape de
şoseaua E60 Cluj-Oradea. Deşi nu foarte mari, sunt
interesante prin apariţia fenomenului de „inversiune
floristică”, cu conifere pe fundul văii şi foioase pe
culmi. Cheile Păniceniului şi defileul cu acelaşi nume
reprezintă o arie naturală stâncoasă, cu statut de
rezervaţie naturală, situată pe cursul inferior al pârâului
Păniceni, la sud de satul Păniceni (comuna Căpuşu
Mare).
2.3.1 Mănăstiri

Mănăstirea Râșca Transilvană

SManastirea Rasca Transilvana este una dintre
cele mai deosebite manastiri din Transilvania si
chiar din toata tara. Lacasul de cult surprinde prin
natura locului unde este amplasat dar si prin
frumusetea si mesajul pe care il transmite. Despre
Manastirea Rasca Transilvana se pot spune o
multime de lucruri, insa cel mai important este
credinta care se regaseste in acel loc.
2.3.1 Mănăstiri

Mănăstirea Nicula
Mănăstirea Nicula este un important centru de
pelerinaj din Ardealul de Nord. Vechi loc de
pelerinaj greco-catolic, biserica mănăstirii a
adăpostit de-a lungul timpului renumita icoană
pictată în anul 1681 de meșterul Luca din Iclod.
2.3.2 Muzee

Muzeul Satului Marisel

Muzeul Satului Marisel este o invitatie inspre trecut si
intoarceri la radacini. Minutios structurat si impodobit cu
lucruri vechi, traditionale, Muzeul Satului, include
obiecte care dateaza de peste 150 de ani: un razboi de
tesut din 1906, ticlazaul (fier de calcat), donita, butina,
solnite, mojer, mai, tingalau (clopotel), compas din
lemn, soba de metal, zbici, oale de sarmale, ranite si
alte multe lucruri pastrate din timpuri stravechi….
 Obiective turistice din zona Rasca (15-25 Km)
2.3.4 Alte Barajul Belis-Fantanele
Barajul si Lacul Dragan (Floroiu)
Cabana Ardeleana
Obiective Cascada Valul Miresei sau Cascada Rachitele
Cascada Paniceni
Cetatile Radesei
Cheile Galbenei 
Cheile Paniceni
Cheile Somesului Cald
Cheile Vaii Stanciului
Conacul Gyeroffy - Capusu Mic
Defileul Capusului
Muntele Horaita
Muntele Mare
Muntii Apuseni
Muntii Gilaului
Muntii Magurii
Calatele Muntii
Vladeasa
Padurea Satrei
Parcul Natural Apuseni
2.4 Tradiţii şi
obiceiuri
O legendă auzită de la bătrânii din comuna Raşca, legenda
Sălănducului spune că în timpul năvălirii ungurilor, voievodul
Gelu, a purtat o mare bătălie cu aceştia pe locul numit
Gârda. În această bătălie şi-a pierdut viaţa unul dintre cei mai
vrednici căpitani ai lui pe nume Sălănducu. După terminarea
bătăliei, mama lui l-a căutat, iar pe locul unde i-a găsit trupul
a săpat o fântână pentru amintirea lui şi “stâmpărarea tuturor
trecătorilor care vor poposi prin aceste locuri”.
Legenda spune că în durerea-i de mamă a vărsat lacrimi atât
de amare încât ele s-au prefăcut în bănuţi de piatră (într-
adevăr în aceste locuri pot fi văzute o mulţime de pietricele
cu formă rotundă care de fapt sunt fosile).
 2.4 Tradiţii şi
obiceiuri
Tradiţiile şi obiceiurile unei aşezări omeneşti
reprezintă “lada de zestre” a acelei comune.
Comuna Rîşca se poate mândri cu unele tradiţii şi
obiceiuri, care sunt moştenite din tată în fiu, de la o
generaţie la alta.
 2.4 Tradiţii şi
obiceiuri

Sărbătorile de Paşti în care sunt prezente motivele

religioase, dar şi cele laice, îmbină tradiţiile cu ritualul
bisericesc. Înainte de Sărbătoarea Învierii, cei care
păstrează buna rânduială, țin post negru timp de trei
zile. La Noaptea Învierii, tinerii și bătrânii, copiii și
părinții cu fața înseninată participă la slujbă, având
obiceiul de a înconjura biserica de trei ori, simbol al
fericirii învierii pruncului Iisus. A doua zi de Paşti,
“feciorii” merg cu “udatul” pe la fete, iar seara toată
lumea se adună în centrul comunei şi “încing” hora.
 2.4 Tradiţii şi
obiceiuri

Festivalul cartofului se organiza în prima duminică a

lunii octombrie şi era cel mai cunoscut eveniment din
zonă. Festivalul începea după liturghie şi ţinea până
noaptea. Toţi sătenii veneau cu cei mai frumoşi şi cei
mai mari cartofi la expoziţia cartofilor. Se forma un
juriu şi mai apoi se alegea cartoful cel mai cel
(mândru, frumos şi greu la cântar), după care avea loc
premierea lui şi a proprietarului. Se organizau
concerte de muzică populară, dansuri, bunătăţuri şi
vestita tocăniţă de cartofi a la Râşca.
CAPITOLUL III - ORGANIZAREA ŞI PROIECTAREA
ACTIVITĂŢILOR
AGRICOLE ŞI TURISTICE ÎN PENSIUNEA AGROTURISTICĂ
 3.1 Descrierea
Pensiunii

Cabana Valea Fericirii este situata pe Valea Fericirii in

Muntii Apuseni, la 40 km departare de municipiul Cluj-
napoca. Cabana este special construita pentru cazare si
va asteapta sa petreceti cateva zile relaxante departe de
stresul cotidian, in mijlocul naturii. Zona retrasa pe o vale
superba 
 3.2 Structura
Pensiunii
Pensiunea este construita pe doua
nivele, are 6 camere cu o
capacitate totala de 12 adulti si 6
copii, o bucatarie utilata si o
camera de zi spatioasa. Camerele
sunt spatioase, au vedere spre
munte, bai proprii utilate, mobilier
din lemn masiv. In zona exterioara
se gaseste zona pentru petrecere a
timpului in aer liber cu loc pentru
gratar si parcare pentru
autoturismele turistilor.
 3.3 Activitatea
de cazare

Pensiunea noastra se incadreaza in

toate cerintele necesare pentru a fi
o pensiune agroturistica, aceasta
dispune de un numar redus al
camerelor, nu foloseste multa
tehnologie moderna, detine ferma
proprie, loc care furnizeaza
ingredientele din meniu dar si un
loc unde turistii pot asista la
diferite activitati precum: hranirea
si ingrijirea animalelor, lucrari ale
solului, mersul pe cal.
 Oferta meniu
MIC DEJUN

Ochiuri simple - 100gr – 3.5 lei

Oua fierte - 2 buc – 2 lei
Omleta cu telemea si marar/ cu sunca si cascaval - 150
gr/ 200 gr – 10/12 lei
Unt/gem - 1+1 buc – 4 lei
Iaurt - 1 buc – 2 lei
Cascaval/Telemea/Sunca presata/Salam/ Cremwursti -
100 gr – 6 lei
Rosii /Ardei / Castraveti - 150 gr – 4 lei
Paine - 100 gr – 2 lei
 Oferta meniu
CIORBE

Ciorba de pui (include ardei iute) - 250/100 gr – 9/6 lei

Bors pescaresc(cu mujdei si ardei iute) - 250/150 gr –
15/ 10 lei
Ciorba vacuta (include ardei iute) - 250/100 gr – 9/6 lei
 Oferta meniu
GUSTARI CALDE

Chiftelute din peste (carne tocata, peste, usturoi, marar) -

200 gr – 18 lei
MBS (mamaliga cu branza si smantana) - 200/150 gr –
20/15 lei
 Oferta meniu
GRATAR

Ceafa de porc - 200gr – 18 lei

Piept de pui - 200gr – 16 lei
Pulpe de pui dezosate - 250gr – 18 lei
 Oferta meniu
Desert

Placinta cu mere - 200gr – 4 lei

Placinta dobrogeana - 200gr – 4 lei
Clatite cu dulceata/finetti - 200gr – 3 lei
Inghetata asortata - 200gr – 2 lei
 3.4 Activitatea
agricola

-Vizitarea fermei
-Participarea la diverse
activitati
-Trasee cu calul
 Preturi

Pretul pentru o camera este de 90 de

lei/ noapte.
Pretul pentru inchirierea totala a cladirii,
preturile pornesc de la 400 de
lei/noapte.
Activitatile suplimentare pot fi
generatoare de costuri (ex: traseul pe
cal, al carui pret este de 60 de lei).
 Analiza SWOT
Puncte tari
• apropierea de drumul european E60
•potenţial important de dezvoltare a turismului în zonă, datorită amplasării
comunei în imediata apropiere a Munţilor Apuseni;
•ospitalitatea localnicilor şi dorinţa de a împărtăşi turiştilor din experienţa
proprie;
•peisajul pitoresc şi obiective turistice atractive; S
Puncte sabe
• Nivel redus al indicelui de utilizare a capacitatii de cazare si a duratei
medie de sedere in regiune, in raport cu potentialul turistic existent;
• Scaderea numarului de turisti straini care viziteaza regiunea;
• Lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective si trasee
turistice in gari, aerogari, autogari, drumuri europene;
Oportunitati
W T
• Cresterea numarului de turisti care au ca motivatie diferite forme de
turism cultural;
• Oportunitati de finantare a turismului prin fonduri publice;

Amenintari
• Continuarea procesului de migrare a fortei de munca calificata;
• Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localitatilor si
O
a comunitatilor rurale;
• Lipsa unei structuri institutionale de turism la nivel regional si local
 Concluzii
Asadar, agroturismul vine ca o activitate complementară, ce valorifică excedentul
de spaţii de cazare existent în gospodăria ţărănească, pregătit şi amenajat special pentru
oaspeţi; care se constituie dintr-un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de
gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor. Ferma rămâne un simbol foarte
puternic pentru locuitorii din mediul urban prin casa fermierului, a ţăranului, a celui
care cunoaşte secretele naturii, cunoaşte locurile cele mai bune de pescuit din zonă, de cules
ciuperci apreciate de consumatori; este locul în care se cresc animale domestice, cu care
orăşeanul a pierdut contactul, este locul în care se pot mânca fructe proaspete, locul unde se
succed generaţii, reprezentând în acelaşi timp, un loc şi un mod de viaţă aparte.
Pentru managementul unei pensiuni agroturistice, strategia serviciilor distribuite
către consumatori, constituie planul de acţiune menit să asigure obţinerea unor
rezultate economice pozitive
Definită astfel, activitatea agroturistică poate reprezenta un instrument
de măsurarea a calităţii vieţii, de cuantificare a nivelului de trai pentru anumite
grupuri sociale.
Vă mulţumim!