Prevenția

afecțiunilor orale

Note de curs

studenții anului III

Spinei Aurelia
Profesor universitar
 Cursuri
Nr. Tema Ore
1. Conceptul preventiv în stomatologie. Prevenirea primară, secundară şi terţiară. 2
2. Depozitele dentare. Clasificarea. Placa bacteriană: formarea, compoziţia şi metabolismul. 2
Substanţele revelatoare de placă bacteriană.
3. Obiectele principale de igienă orală. Tipurile periilor de dinţi. 2
4. Obiectele secundare de igienă orală. 2
5. Pastele de dinți: compoziția, proprietăţile și criteriile de selectare. 2
6. Remediile secundare de igienă orală. 2
7. Metode de control al depozitelor dentare. Igienizarea profesională a cavităţii orale. Tehnicile 2
de detartraj.
8. Educaţia sanitară şi instruirea igienică în colectivităţile organizate de copii. 1
  Total 17
  Semin LP LI
Lucrări practice, seminare, lucrul individual: are
1 Secţia de stomatologie preventivă: organizarea, regimul de lucru, utilarea şi instrumentele. 1 1  
Conceptul preventiv în stomatologie. Prevenirea primară, secundară şi terţiară. 2    
2
Metodele de bază a examinării stomatologice a copiilor. Depozitele dentare. Clasificarea. 1 1  
3
Placa bacteriană: formarea, compoziţia, structura şi metabolismul. 2    
4
Substanţele revelatoare de placă bacteriană.   2  
5
Indicii de placă bacteriană şi igienă orală (Green-Vermillion, OHI-S; Silness – Loe; Quingley şi Hein). 1 1  
6
Indicii de placă bacteriană şi igienă orală (indicele de retenţie a plăcii bacteriene (Loe); indicele de placă 1 1  
7
aproximală - API (Lange-1981). Aprecierea stării de igienă orală.
Obiectele principale de igienă orală. Tipurile periilor de dinţi. 1 1  
8
Obiectele secundare de igienă orală. 1 1  
9
Clasificarea, compoziţia și proprietăţile pastelor de dinţi. 2    
10
Remediile secundare de igienă orală. 2    
11
Metodele de igienă individuală a cavităţii bucale. Însuşirea practică a periajului dentar şi a metodelor de 1 1  
12
instruire.
Îndepărtarea plăcii bacteriene din spaţiile dentare. Metodele de control individual al periajului dentar.   2  
13
Metode de control al depozitelor dentare.   2  
14
Igienizarea profesională a cavităţii orale.   2  
15
Tehnica de detartraj.   2  
16
Educaţia sanitară şi instruirea igienică în colectivităţile organizate de copii. 2   9
17
  Total 17 17 9
 Orientarea
preventivă în
stomatologie

Note de curs
Prevenția afecțiunilor orale
studenții anului III
Spinei Aurelia
Profesor universitar
 BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Obligatorie: 
Lupan I., Stepco E., Şevcenco N. Prevenția afectiunilor stomatologice. Compendiu. Ch.: CEP Medicina
(Tipografia AŞM), 2014. 212 p. ISBN 978-9975-118-71-2.
 
Suplimentară:
1. Cuculescu M. Prevenție primară în carie și parodontopatii. Editura didactică și pedagogică, 2010, 591 p.
2. Dumitrache A., Lăzărescu F., Sfeatcu R., Stanciu D., Temelcea A. Strategii preventive adaptate grupelor
de risc pentru afecţiunile orale. Ghid de profilaxie. București, 2011, 52 p.
3. Bârlean l., Dănilă I., Podariu A., Săveanu C. Ghid de practică în prevenția oro-dentară. București, 2013,
101 p.
4. Koch G., Poulsen S., Espelid I., Haubek D. Pediatric Dentistry. A Clinical Approach. Third edition.
Chichester, West Sussex, UK ; Ames, Iowa : John Wiley & Sons Inc., 2017. 390 p.|
5. Персин Л., Елизарова В., Дьякова С. Стоматология детского возраста. Изд. 5-е, перераб. и доп. М.:
ОАО «Издательство «Медицина», 2006. 640 с: ISBN 5-225-04354-2
 Noțiuni generale
 Conceptul precentiv în stomatologie.
 Prevenția primară.
 Prevenția secundară.
 Prevenția terţiară.
 Nivelurile de implementare a măsurilor preventive.
 Raport OMS caria dentară

1998 – III
• Boli cardiovasculare
• Cancer
• Carie dentară
2007 – IV
• Boli cardio-vasculare
• Tumori maligne
• Accidente de
Flagel mondial circulaţie
• Carie dentară

(Report of a WHO Expert Committee. WHO Technical Report Series No. 782, 2007).
 Raport OMS: maladii sociale:

Afecţiunile orale cronice:

Frecvența crescută
boala carioasă,
Gradul de afectarea timpurie, afecţiunile parodontale
de la vârstă fragedă cancerul oral şi labial

Impactul asupra calității vieții

(Report of a WHO Expert Committee. WHO Technical Report Series No. 782, 2007).
Prevalența afecțiunilor cavități orale

90% Caria dentară

60% Afecțiunile parodontale

60% Anomaliile dento-maxilare

 Până la sfârsitul sec. XIX stomatologia se baza, aproape în exclusivitate, pe
tratamente restaurative și protetice – tratamentele fiind costisitoare și puțin
accesibile pentru cea mai mare parte a populației.
 În prima jumatate a sec. XX - o mai buna înțelegere a factorilor implicați în etiologia bolilor
cavității orale, stomatologia fiind orientată spre implementarea celor mai adecvate metode de
prevenire a acestor boli.

1. Descoperirea rolului cariopreventiv al fluorului, care a revoluționat la nivel global asistența

stomatologică (medicina dentară).
Cecetările privind interferența F cu procesul carios s-a concretizat în:
* Fluorizarea apei potabile
* Dezvoltarea produselor sistemice de aplicare a F
* Dezvoltarea și utilizarea produselor cu F pentru aplicații topice.

2. Modificarea definirea clasică a procesului carios -incepand cu anii '60 in urma expierentelor
lui L. M. Silverstone,- a care devine, dintr-un "proces distructiv ireversibil", un proces reversibil
prin remineralizare), limita dintre reversibil si ireversibil fiind aparitia cavitatii.
3. In primele decenii ale sec. XX a crescut % de conștientizarea a populației despre importanta
acordată igienei orale
4. Cercetarile în domeniul tehnologiilor și al materialelor dentare - fiind posibila dezvoltarea
medicinii dentare preventive.
 
Sănătatea - o stare completă de bine din punct de vedere fizic, mental şi
social şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii (OMS, 1947).

Sănătatea - Măsura în care o persoană sau un grup sunt capabile să îşi

satisfacă nevoile de bază, dar şi modul în care sunt capabile să se
transforme pentru a se adapta la mediul ambiant” (OMS, 1984)

Sănătatea - o stare multidimensională complexă a organismului şi formă de

activitate vitală, ce asigură longivitatea fiziologică a vieţii.
Dimensiunile sănătăţii (Ewles şi Simnett, 1999)

1. Sănătate fizică – funcţionalitatea organismului.

2. Sănătate mentală – abilitatea de a gândi clar şi coerent.
3. Sănătate emoţională – recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor (frică,
bucurie, supărare)
4. Sănătate socială – abilitatea de a forma şi menţine relaţii interumane.
5. Sănătate spirituală – existenţa principiilor personale de
comportament.
6. Sănătate în relaţie cu mediul – integrare în mediul înconjurător.
Sănătatea orală este o stare eliberată de durere cronică a regiunii orale şi
faciale, de cancer oral şi în regiunea gâtului, de existenţa leziunilor orale, a
defectelor congenitale (despicăturile de buză şi palat), de boli parodontale, de
leziuni cariose şi pierderea unităţilor dentare şi alte afectări şi tulburări care
pot afecta cavitatea orală (OMS).

Sãnãtatea oralã include din ce în ce mai pregnant implicaţiile psiho-sociale şi

de calitate a vieţii.
Profilaxie totalitatea măsurilor luate pentru prevenirea apariţiei
bolilor („pro“ - înainte şi „phylax“- păzitor).

Prevenirea îmbolnăvirilor - strategia de reducere a factorilor de

risc specifici unei boli sau de fortificare a factorilor ce reduc
susceptibilitatea la boală, precum şi activităţile destinate
tratamentului sau reducerii efectelor provocate de boli deja instalate.

Importanța prevenției
Stomatologia preventivă
o parte integrantă a stomatologiei care studiază ansamblul de măsuri ce se pot
lua pentru a îndepărta, corecta sau opri manifestarea cauzelor ce pot determina
sau amplifica îmbolnăvirile aparatului dento-maxilar, studierea și aplicarea
masurilor de protecție și a tratamentelor precoce individuate și colective în scopul
asigurării și menținerii integrității structurilor cavității orale.

Strategia stomatologiei preventive este complexă, diferă de la ţară la ţară şi

cuprinde: profilaxia primară, secundară şi terţiară,
se aplica la nivel populațional, de grup și individual.
 Obiectivul principal al stomatologiei preventive este ca elementele
anatomo-funcţionale ale odontomului, ca unităţi morfo-funcţionale ale
sistemului stomatognat, să fie conservate (menținute în integritate) de-a
lungul întregii vieţi, pacienţii urmând ca prin educaţie şi autoapreciere să
împiedice declanşarea bolii, punând-o sub control.

Cu toate acestea chiar si astăzi, când ştiinţele biologice şi medicale au

adus la cunoştinţa practicienilor foarte multe elemente privind mecanismul
de producere a îmbolnăvirilor buco-dentare, practica în sine rămâne
dominată de obiective pur curative, deci profilaxie secundară sau terţiară.
 Prevenirea îmbolnăvirilor

Strategii
 reducere a factorilor de risc specifici unei boli sau profilaxie primară
 fortificare a factorilor ce reduc susceptibilitatea la boală
 activităţile destinate tratamentului sau profilaxie secundară
 reducerii efectelor provocate de boli deja instalate profilaxie terțiară

calitatea acestora fiind determinată:

• nivelul economic general al societăţii,
• atitudinile comportamentale sanogene şi
• nivelul de pregătire al echipei stomatologice.
Clasificare a metodelor de prevenire
criteriu: momentul intervenţiei, raportat la mecanismul de apariţie şi evoluţie al procesului patologic

Prevenţia pre-primară – are rolul de control al transferului colonizării agenţilor patogeni microbieni (în special
Streptococul mutans) de la mamă la făt.

Profilaxia primară are drept scop evitarea apariţiei maladiilor şi vizează pe de o parte creşterea rezistenţei
ţesuturilor cavităţii bucale la acţiunea factorilor nocivi şi pe de altă parte – eliminarea factorilor cu rol
determinant sau favorizant în declanşarea afecţiunilor stomatologice.

Prevenirea secundară – presupune surprinderea bolilor în fazele lor de debut, când prin aplicarea
tratamentelor curative indicate le stopăm evoluţia, realizând şi refacerea morfofuncţională a ţesuturilor afectate
spre o stare cât mai apropiată de normalul iniţial.

Exemplu: obturarea proceselor carioase în faza de cavitate superficială.

Prevenirea terţiară – cuprinde totalitatea măsurile luate pentru restaurarea ţesuturilor distruse prin boală şi
reabilitarea morfo-funcţională a pacientului spre un punct cât mai apropiat de normal, altfel spus de corectare şi
compensare a sechelelor produse.
Prevenţia pre-primară
Controlul transferului de S.mutans de la mamă la făt (transmitere verticală)
Tipar de risc cariogen – caracter familial - modificarea florei mamei – modificarea nivelului de
afectare prin carie a copilului

Identificarea Anamneză detaliată, obiceiuri alimentare

riscului Evaluarea igienei orale individuale (indici clinico-biologici)
cariogen Determinarea incidenţei cariei în ultimele luni
Determinarea stadiului de activitate
Evaluarea parametrilor salivari
Teste Determinarea numărului de S mutans (Dentocult SM)
microbiologice Detrminarea numărului de Lactobacili (Dentocult LB)
Rata de PFRI= suma nr. de suprafeţe cu placă bacteriană X100
acumulare a număr de dinţi X 6
plăcii bacteriene PFRI >20% indică un risc crescut de transfer.
(24 de ore)

PFRI – Plaque Forming Rate Index

 Prevenţia primară

are drept scop evitarea apariţiei maladiilor şi vizează pe de o parte creşterea rezistenţei
ţesuturilor cavităţii bucale la acţiunea factorilor nocivi şi pe de altă parte – eliminarea factorilor cu
rol determinant sau favorizant în declanşarea afecţiunilor stomatologice.
În cadrul profilaxiei primare trebuie să evităm apariţia bolilor prin:

 educaţie sanitară
 alimentaţie corectă
 raţionalizarea consumului de zahăr
 igienă orală corectă
 control periodic
 profilaxia cu fluor
 utilizarea agenţilor chimici de inhibare a plăcii bacteriene etc.

Toate aceste mijloace se adresează tuturor membrilor colectivitătii.

 Prevenţia primară
Strategia profilaxiei primare a cariei dentare
 fluorizarea generală şi locală
 igiena alimentaţiei
 igiena orală
 sigilarea şanţurilor şi fisurilor ș.a.

Profilaxia primară a parodontopatiilor se referă la:

totalitatea măsurilor de igienizare a cavităţii orale care au ca obiectiv profilaxia apariţiei
gingivitei cronice şi a parodontopatiilor marginale cronice

 îndepărtarea plăcii bacteriene prin igienă buco-dentară corectă şi

 tehnici profesionale caracteristice stomatologiei preventive.

Profilaxia primară a cancerului din sfera OMF

 eliminarea factorilor majori de risc (tutun, alcooluri distilate);
 suprimarea iritaţiilor cronice: margini ascuțite ale dinţilor cariaţi, obturaţii debordante,
lucrări protetice traumatizante.
 Prevenţia terțiară
se referă la concepţia preventivă în cadrul tratamentului curativ, deci când afecţiunile
stomatologice sunt deja instalate şi sunt în fază avansată în cadrul evoluţiei lor

• Profilaxia terţiară se instituie în urma eşecurilor profilaxiei secundare şi implică aplicarea măsurilor
necesare în vederea refacerilor pierderilor deja instalate cu reabilitarea pacientului din punct de
vedere al confortului.
• Tratamentul curativ va fi dublat de o concepţie preventivă care se bazează pe: surprinderea şi
eliminarea unor evoluţiii ulterioare ale îmbolnăvirii, cu scopul de a preîntâmpina pierderea
funcționalității
• Metode:
• utilizarea judicioasă a fluorurilor,
• igiena alimentară (raţionalizarea consumului de produse zaharoase),
• igienă oro-dentară riguroasă,
• aplicarea răşinilor de sigilare în profilaxia cariei,
• profilaxia profesională,
• dispensarizarea pacienţilor,
• educaţia pentru sănătatea orală şi pentru menţinerea sănătăţii întregului organism.
Eficiența măsurilor cariopreventive

profilaxie terțiară

profilaxie secundară

profilaxie primară
Costul Satisfacţia medicului Satisfacţia pacientului
Nivelurile de implementare a măsurilor preventive
Național (populaţional)
se adresează întregii populaţii, pune accent pe incidenţa bolii, nu pe individ sau boală, măsuri de
prevenţie primară adresate indivizilor aparent sănătoşi, urmărind evitarea apariţiei afecţiunilor la nivel
individual, cu rezultate în reducerea morbidităţii la nivel populational.

De grup este predestinat grupurilor de populaţii, membrii căreia au aceleaşi caracteristici de sănătate şi
riscuri, şi aceleaşi posibilităţi de a beneficia de măsuri profilactice.

Individual (personalizat)
pentru practica dentară de cabinet, deoarece medicul dentist poate evalua în permanenţă riscul relativ,
expresie a forţei de asociaţie dintre diferiţi factori de risc sau agresiune.
 Strategia ecologică se adresează întregii populaţii,

influenţează cauzele apariţiei cazurilor noi de îmbolnăvire în populaţie - scăderea nivelului

mediu al factorilor de risc, pentru a deplasa nivelul mediu al acţiunii factorilor de risc către valori
mai reduse, chiar spre cele considerate biologic normale, modificând astfel distribuţia factorilor de
risc în populaţie.
Strategia „riscului înalt“- ex. susceptibilitate crescută faţă de boala carioasă

Screeningul indivizilor cu risc crescut - prin metode simplu de aplicat, eficiente, cu senzitivitate
şi specificitate maxime (pentru reducerea la minim a erorilor) - ! nu se poate afirma că s-a
identificat metoda ideală, facilă, eficientă, sigură, care să poata fi aplicată cu uşurinţă la nivel
populaţional (testele salivare pentru pH, Streptococ).
https://appadvice.com/app/cariogram-dental-caries-risk/1378035435
Conceptul de bază al profilaxiei individualizate
(Bicleșanu C., 2008, Bârlean L., Dănilă I., Podariu A., Săveanu C., 2013)

Modificarea factorilor de
risc individuali

Instituirea unui tratament

preventiv eficient

Recunoaşterea
pacienţilor cu risc
cariogen crescut
 Eficiența măsurilor cariopreventive
aplicate la nivel:

90 -100% individual

50-60% grup

40% populațional

Rc - indicele de reducere a cariei dentare în raport cu lotul martor:

Rc = rm –rp / rm x 100%
în care: rm – rata cariei în grupul/populația martor şi
rp – rata cariei în grupul/populația la care s-au aplicat măsuri preventive
Caria dentară nu mai este considerată un proces distructiv ireversibil,
în anumite situații clar definite acesta fiind reversibil.

Modificarea paradigmei terapeutice, constă în „schimbarea

focalizării de la tratamentul operativ/restaurativ spre
controlul factorilor etiologici ai cariei dentare“

Politicile de sănătate - în primul rând spre prevenirea CD și

eficientizarea metodelor de prevenție primară/pre-primară

Evaluarea riscului carios individual

Alegerea şi implementarea măsurilor specifice,
în funcţie de nivelul riscului.
Implementarea strategiilor medicinii dentare preventive (PAO):

S-a modificat modul de practicare a stomatologiei

S-au obținut benericii economice si sociale la nivel global

A dus la disparitia/diminuarea durerii pentru copii si la o viata fara

evenimente majore in ceea ce priveste problemele sanatatii orale
pentru adulti

S-a imbunatatit calitatea vietii indivizilor

 Obiectivele OMS
2000 2010 2025

5-6 ani 50% - dinţi indemni 90% - dinţi indemni

12 ani
max

18 ani
85% 75% 90%
cu arcade integre fără leziuni carioase şi fără leziuni carioase şi
parodontale parodontale
Evidenţa computerizată a datelor epidemiologice
75%
din populaţia tânără - suficiente cunoştinţe privind etiologia şi prevenirea afecţiunilor
oro-dentare, atitudinea preventivă
Abordarea OMS privind strategiile preventive şi de promovare
a sănătăţii

Programul Global OMS pentru sănătate orală (2003)

 politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi
modificati, reprezentati de stilul de viaţă:
 igiena orală ,
dieta nesanogenă,
consumul excesiv de alcool,
fumatul, etc) pentru:
 bolile dentare,
 cancerul oral,
 tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
Abordarea OMS privind strategiile preventive şi de promovare
a sănătăţii

dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a sanatatii,

punând accent pe grupurile populationale dezavantajate din tările dezvoltate si cele in curs
de dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.

prioritatea I - îmbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vârstnicilor

 prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de sãnãtate a populaţiei cauzate de
diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.
Abordarea O.M.S. privind strategiile preventive şi de
promovare a sănătăţii

Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc pentru
bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.

Una dintre responsabilităţile majore ale OMS este surprinderea tiparului si tendinţelor bolilor
orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu risc crescut)
 Alianța pentru un Viitor Fara Carii

„In pofida faptului ca dispunem de instrumentele necesare prevenirii cariilor dentare,

afectiunea aceasta constituie, in continuare, o problema alarmanta in tarile Europei
Centrale si de Est”, a declarat dr. Georgios Tsakos, membru al comitetului de
conducere al Aliantei pentru un Viitor Fara Carii.

„Copiii cu o stare de sanatate orala deficitara sunt de pana la 12 ori mai predispusi la
restrictii de activitate, lipsa de concentrare la scoala, ceea ce conduce la afectarea
rezultatelor scolare si a relatiilor sociale.
 Platforma pentru o Sănătate Orală mai Bună în Europa

Studiul inițiat în anul 2012 de Platforma pentru o Sănătate Orală mai Bună în
Europa a constatat următoarele:
tratamentul afecțiunilor cavității orale este o adevărată povară din punct de
vedere economic (aproximativ 79 de miliarde de Euro au fost cheltuite în
2012 pentru tratamentul stomatologic al populației în țările UE).
 Platforma pentru o Sănătate Orală mai Bună în Europa

• “Factorii de decizie, medicii stomatologi și populația din unele tări nu sunt conștienți de
valoarea prevenției, considerând că sumele necesare aplicării măsurilor preventive sunt
excesive, deși acestea ar fi de zeci de ori mai reduse, ca cele investite în acțiunile de
tratament, din această cauză se impune revizuirea unui mod eronat de a privi și planifica
politicile de sănătate publică.
• ... Fără acțiuni concrete, povara economică și socială a bolilor cavității bucale în
Europa va crește de la 80 miliarde EUR anual (nivelul de astăzi) la 93 miliarde EUR pe
an până în 2020".
18.03.2014, Bruxelles
Prof. Kenneth Eaton,
Presedintele Platformei pentru o mai buna sănătate orala in Europa