Ochiul

şi defectele
 Ochiul este o sferă
simplă de circa 2,5 cm
în diametru, dar de o
putere incredibilă.

Lumină pătrunde în ochi prin cornee, străbate 3

medii transparente şi ajunge pe retină, unde se
formează o imagine mai mică, reală şi
răsturnată a obiectelor. Ramificaţiile nervului
optic de pe retină transformă imaginile în
semnale, care ajung la creier, acesta le
analizează şi creează senzaţia de văz.
Ochiul uman ca aparat optic

Privind din punct de vedere al opticii

geometrice, ochiul constituie un sistem optic
format din trei medii transparente: umoarea
apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau
vitroasă). Acestea se găsesc în interiorul
globului ocular, mărginit în exterior de o
membrană rezistentă, numită sclerotică.
Sclerotica este opacă peste tot, exceptând o
porţiune din faţă, care este transparentă şi de
formă sferică, numită corneea transparentă.
 Lumina pătrunde în ochi prin cornee, străbate
cele trei medii transparente şi cade pe retină,
unde se formează o imagine reală şi resturnată a
obiectelor privite. Fluxul luminos este regulat
automat prin acţiunea involuntară (reflexă) a
irisului. Aceasta este o membrană (ai cărei
pigmenţi dau ,,culoarea ochilor”) perforată în
centru printr-o deschidere circulară, de diametrul
variabil, numită pupilă.
 Sub acţiunea involuntară a unor muşchi
speciali ai ochiului, globul ocular suferă mişcări
de rotaţie în orbita sa, astfel încât imaginea să se
formeze totdeauna în regiunea petei galbene,
cea mai importantă regiune fotosensibilă a
ochiului.
Acomodarea.
 Vederea Stereoscopică
Oamenii şi celelalte animale care sunt
capabile să focalizeze ambii ochi asupra unui
singur obiect sunt capabile de vedere
stereoscopică, care este fundamentală pentru o
percepţie mai adânca a lucrurilor. Principiul
consta în prezentarea unei imagini din doua
unghiuri , puţin diferite, pentru ca apoi ochiul să
contopească aceste imagini în una singură,
tridimensională.
 Una din categoriile de imagini stereoscopice
sunt numite autostereograme, care nu necesită
intrumente speciale pentru a fi vizualizate, şi au
putut fi realizare cu ajutorul graficii, pe calculator.
Două imagini, reprezentând ochiul stâng, respectiv
drept, sunt suprapuse. Văzuta normal, imaginea
rezultată arată ca un model abstract. Imaginea
tridimensională apare atunci când ochii privitorului
sunt focalizaţi, şi de exemplu, două puncte diferite
sunt suprapuse, şi se vede numai
Globul ocular:
 Defecte ale vederii:
-Miopia
-Hipermetropia
-Astigmatismul
-Prezbitismul
-Daltonismul
-Cataracta
-Glaucomul
-Conjunctivita
Miopia
 Miopia

Razele de lumină se întâlnesc într-un focar

situat înaintea retinei.
Miopia este cauzată de lipsa simetriei globului
ocular, sau lipsa abilitaţii muşchilor oculari de a
schimba forma lentilelor pentru a focaliza corect
imaginea pe retină.
Miopul se caracterizează prin vedere foarte
bună de aproape, dar cu o vedere neclară la
 Diametrul antero-posterior al ochiului este
foarte alungit şi astfel imaginea se formează
înaintea retinei.
Miopia se corectează cu lentile divergente.
Datorită lentilei biconcave imaginea se
formează unde trebuie, adică pe
Hipermetropia
 Hipermetropia
Razele de lumina se întâlnesc într-un
focar situat în spatele retinei.
Din această cauză hipermetropul nu
vede bine nici la distanţă, nici aproape.
La lucrul de aproape (care solicita cel
mai mult ochiul) – citit, învăţat, lucratul la
calculator – hipermetropul acuză înţepături
oculare, lăcrimare, roşeaţă oculară,
tulburări de vedere (literele se amestecă,
vederea devine neclară pentru câteva
 Defectul se corecteaza cu ajutorul unei
lentile biconvexe (convergente
Astigmatismul
 Astigmatismul

O cornee normală este rotundă şi netedă

ca o minge de fotbal.
Afectată de astigmatism, corneea se
alungeşte sever devenind ca o minge de
rugby.
Astigmatismul se moşteneşte şi poate
apărea în combinaţie cu miopia sau
hipermetropia.
Imaginile sunt neclare pentru că unele din
fasciculele luminoase sunt focalizate, altele
nu.
 Astigmatismul se corectează prin
aducerea fasciculelor luminoase pe acelaşi
plan.
Se corectează
Prezbitismul
Prezbitismul
Prezbitismul e fenomenul datorat diminuării
puterii de acomodare a ochiului.
La tineri, cristalinul este moale şi flexibil şi îşi
schimbă cu usurinţă forma pentru a se
concentra.
Cu timpul se petrece o întărire graduală a
cristalinului; drept urmare, scade constant şi
abilitatea lui de a se concentra (pierderea
progresivă a elasticităţii cristalinului).
Prezbitismul nu este o boală, ci o condiţie
care se întâmplă mai devreme sau mai tarziu
cu oricine.
Simptomele apar între 40 şi 50 de ani.
Daltonismul
 Daltonismul

Este o stare patologică, o tulburare a

vederii cromatice, constând în incapacitatea
de a deosebi unele culori de altele (mai ales
roşul de verde).
Fie receptorul responsabil pentru
culoarea verde, fie cel pentru culoarea roşie
nu funcţionează deloc.
Este o boala genetica, care se manifestă
doar la bărbaţi, dar se transmite pe linie
maternă
Cataracta
 Cataracta
Cataracta este o stare degenerativă a
ochiului în care cristalinul devine treptat tot
mai opac, iar vederea devine înceţoşată.
Simptomele uzuale ale cataractei sunt:
înceţoşarea vederii, fără senzaţie de durere;
lumina devine prea orbitoare.
Culorile par fade şi maronii, vederea
nocturna e slăbită, iar sensibilitatea la lumina
pare prea slabă.
Alte cauze ale cataractei pot fi: ereditatea,
defecte din naştere, boli cronice (diabet),
folosirea în exces a medicaţiei steroidice,
răni ale ochiului.
Glaucomul
 Glaucomul
Apare când o formaţiune de fluid în
interiorul ochiului crează presiune,
deteriorând nervul optic.
Poate fi cauzat de un blocaj treptat al
canalului prin care se drenează de obicei
excesul de fluid din ochi.
De multe ori, odată cu vârsta, unghiul de
drenaj devine tot mai puţin eficient.
Conjunctivita
Conjunctivita
Conjunctivita este o boală oculară foarte
frecventă, în special la copii, care se
caracterizează prin inflamarea mucoasei
conjunctive.
Majoritatea conjunctivitelor sunt produse de
microbi obişnuiţi sau de microbi care
îmbolnăvesc în mod special conjunctiva.
Factorii care pot duce la apariţia sau la
agravarea simptomelor conjunctivitei sunt: fumul,
praful, corpii străini conjunctivali, gazele
 Ochiul are un rol foarte important în
viaţa omului, fiind considerat cel mai
important organ de simţ.
El trebuie protejat şi îngrijit încă din
copilărie, prevenindu-se acţiunea
factorilor de risc.
Dacă se constată apariţia unei
probleme se recomandă consultarea
medicului, pentru ca aceasta să
 *Lentilele pot cauza serioase probleme ale
ochiului. Pentru evitarea acestora trebuie
urmate indicaţii simple de curăţire şi purtare a
acestora.
*La ora actuală din ce in ce mai multe
persoane folosesc lentile de contact pentru a
scăpa de ochelari (lentile de contact cu
dioptrii), ori din motive estetice (colorate).
*Unele lentile de contact sunt neobişnuite,
chiar şocante
 Autori:
Carteş Mădălina Ioana
Gal Ioana Alexandra
Munteanu Denisa Elena
Popa Georgiana

Clasa a IX-a B

Prof. Apietroaei Cristina