Edentatie cl I Kennedy

Crosete turnate
INCISIVI CANINI PREMOLARI MOLARI
Roach Roach
Pensa mezio distala Croset canin Croset in ‘C’ Croset in ‘C’
Croset continuu Croset in ‘T’ Croset in ‘L’ Croset in ‘T’
Gheruta incizala Croset Boinyard Croset in ‘U’ Croset in ‘R’(M3 inf)
Croset in ‘S’(pm inf) Croset unibar
Croset in ‘T’ Crosetul inelar
Croset in ‘I’( pm sup)
Croset unibar(pm izolati)

Speciale Speciale

Croset Ackers( pinten M) Croset Ackers

Croset Boinyard Croset ’agrafa de par’
Croset R.P.I
Croset Nally-Martinet
Croset in forma de agrafa de par
Croset in forma de sageata(flash)
Ney
Croset nr.1,nr.2.
 Edentatie clasa a II-a Kennedy
Se plaseaza aceleasi crosete, cu mentiunea utilizarii crosetului
Bonwill intre cei 2 molari . Este alcatuit din 2 crosete Ackers
unite prin corpul lor, plasat pe hemiarcada integra.
 Edentatia cl a III-a Kennedy
Se utilizeaza in principiu aceleasi crosete, cu prioritatea acelora special create
pentru aceasta clasa de edentatie.

Premolari
Croset half and half
Croset equi-poise
 Elemente speciale
Sunt mecanisme de inalta precizie, compuse din 2
portiuni ce se imbrica:
- una care se fixeaza la dintele suport cu un element
conjunct
- una ce se ataseaza la aparatul gnatoprotetic mobilizabil.

Indicatii:

- Elementele concepute pt zona anterioara trebuie sa

indeplineasca exigentele estetice
- In edentatii terminale si subtotale unde crosetele nu
dau intotdeauna rezultate bune
- Cand reciprocitatea crosetelor nu se poate aplica
- In edentatii clasa B si C Lejoyeux,protezabile adjunct,
cand suportul muco-osos sau dento-parodontal este
nefavorabil.
- Cazuri in care dintii restanti urmeaza sa primeasca
protezari conjuncte.
Contra-indicatii:
- Pacienti cu stare generala precara, bolavi necooperanti sau cu deficite
psihomotorii.
- Edentatii de clasa D Lejoyeux, cand suportul dento-parodontal si muco-osos nu
sunt favorabile.
- Dinti limitrofi subdimensionati vertical si vestibulo-oral,datorita retentivitatii
scazute pe care o prezinta
- Nu se vor indica in cazurile in care nu exista indicatii ale protezei fixe pe dintii
restanti.

CLASIFICARE:
1. EMSS conjunctoare: telescopare,culisare, bare,capse.
2. EMSS disjunctoare: -conjunctori cu rezort rezilient(amortizor)
-disjunctoare articulate fara dispozitiv de revenire= sarniere
-disjunctoare articulate cu dispozitiv de revenire= sarniere cu
resort elastic
 Elemente conjunctoare
1.Telescoparea: coronara, corono-radiculara, radiculara.
Telescoparea coronara poate fi:
- totala= capa metalica cu prag cervical + coroana de invelis telescopata
cimentata definitiv pe bont solidara la conectorul principal
fara morfologie ocluzala cu morfologie ocluzala
Incercuirea = pe toata circumferinta coronara prin care este inconjurata capa.
Retentia = data de forta de frecare dintre capa si coroana telescop,in urma contactului
strans ce permite aparitia frictiunii.
In timp frictiunea scade, iar pentru imbunatatirea retentiei se pot aplica elemente
suplimentare: clipsurile,crosetele.
-partiala inelara= un element conjunct capa metalica+ element inelar care realizeaza

cu morfologie ocluzala telescoparea pe fetele laterale capei

Se poate telescopa partial prin coroana partiala de tip Steiger:

1element conjunct la care jum orala este preparata ca pentru o coroana partiala
+
partea adjuncta este fixata in aparatul scheletizat si completeaza jum orala a dintelui.
 Telescopare corono-radiculara:
- Coroana Kelly
elementul conjunct= este un pivot radicular+capa coronara+bont metalic
elementul adjunct care telescopeaza este o coroana semifizionomica fixata la aparatul
scheletizat.

- Capsele:
1 dispozitiv corono-radicular, in care bontul coronar este sub forma unei sfere retentive
1 capsa la niv ap scheletizat, capsa care permite angajarea pe bontul sferic.

Telescopare radiculara:
1 element conjunct o teaca radiculara
1 element adjunct din proteza scheletizata alc din: pivot radicular solidarizat la o coroana de
substitutie care telescopeaza in teaca.
Necesita preparare larga a canalului si nu se poate igieniza corect.
2. Culisarea :
-frictiunea dintre o patrice si matrice
-se poate realiza intracoronar sau extracoronar
Culisele intracoronare
Sunt elemente conjunctoare ce se fixeaza printr-o coroana de
invelis sau corp de punte, in interior avand un locas retentiv.
Dezavantajul= necesita preparare profunda pentru cavitatea
retentiva, uneori necesitand devitalizarea dintilor.
Forma cavitatii= coada de randunica sau ‘T’ cu unghiurile
rotunjite.
In cavitatea elementului conjunct se afla MATRICEA
In partea mobila se afla PATRICEA, care prin culisare patrunde
in matrice.
Avantaj= nu depaseste perimetrul de sustinere parodontal.

Culisele extracoronare
Pe elementul conjunct este fixata PATRICEA
In partea mobila MATRICEA
Avantaj: preparare minima substructura organica
Dezavantaj: plasarea fortelor inafara perimetrului de sustinere
parodontala.
Culisele Ceka, Culisa Roach, Ancorvis,etc.
3. Barele
- bara Gilmore= bara cu calaret: rotunda pe sectiune,plasat
intr-o bresa edentata,sustinuta la capete de coroane de
invelis.Pe bara se va aplica saua protezei in care se afla 2 cavaleri
din sarma elastica ce retentioneaza seaua.

- Bara Dolder= in edentatii subtotale pe ultimii dinti restanti,

de obicei ultimii 2 canini.
-dintii vor fi devitalizati,coroanele sectionate,
aplicate cape cu pivoturi radiculare si coroane de substitutie,
peste care se aplica bara Dolder.
-peste structura conjuncta se ataseaza proteza
adjuncta scheletizata
Creasta trebuie sa fie rectilinie iarintre dintii restanti sa existe
spatiu suficient.

- Bara Ackermann= bara angulata, aplicata in cazurile in care

creasta edentata nu este rectilinie,ci curba.
Dezavantaj: prelungeste solicitare dento-parodontala inafara
poligonului de sprijin.

- Bara Steg= bara de frictiune, de forma dreptunghiulara pe

sectiune
-poate fi plasata intre 2 sau mai multi dinti,
urmarind curbura arcadei
- bara este acoperita in totalitate de proteza
mobilizabila si realizand o varianta a protezarii over-lay.
 EMSS- disjunctoare :
-elemente conjuncte cu amortizor(cu resort rezilient)
-elemente disjunctoare articulate fara dispozitiv de revenire

Elementele conjuncte cu amortizor: -au aparut din cauza dezavantajelor elementelor

conjunctoare care sunt prea rigide si suprasolicita dintii. Din acest grup fac parte
crosetele disjunctoare:
1. Crosetul in forma de balansoar- descris de Kennedy, este un spargator de forta
utilizat in protezarea mandibulara. Alcatuit din:
- 2 crosete Ackers
- 2 conectori secundari prelungiti =oferta o elsaticitate f buna,
- conector principal comparativ cu sistemul rigid
unde numai dintii vor primi si
transmite forta de presiune.
2. Crosetul cu conector in forma de ‘S’- realizeaza unirea unui croset Ackers cu
conectorul principal printr-un conector secundar in forma de “s”.
3. Crosetul cu actiune contrara
4. Crosetul prelungit
5. Crosetul Thompson
6. Culisele fara sprijin ocluzal
Elemente disjunctoare fara dispozitiv de revenire:

Sarnierele(balamalele): sunt elemente des utilizate in ed cl I si a II-a kennedy

Seile terminale ale AGP mobilizabil daca sunt unite rigid la dintii restanti= acestia
vor fi suprasolicitati, torsionati si in cele din urma mobilizati.

Parodontiu sanatos
Creasta osoasa inalta, cu micoasa ferma SISTEME CONJUNCTOARE

Dinti restanti parodontotici

Creasta osoasa resorbita, cu mucoasa rezilienta SISTEME DISJUNCTOARE

Sarniera este realizata dintr-un croset continuu aplicat pe dintii restanti si care
prezinta la niv zonelor distale,un orificiu sub forma de culisa vestibulo-
orala.Crosetul continuu este fixat la o bara linguala.Seaua va fi traversata de un ax
balama,permitand seii rotirea in jurul acestuia.Solicitarea seii va permite infundarea
inspre distal,evitand suprasolicitarea dintilor restanti.
Sarniera dubla ( a lui Strini)- pentru a impiedica resorbtia osoasa data de infundarea seii spre
distal, Strini a imaginat o sarniera dubla cu 2 etaje,care realizeaza o distributie uniforma a
fortei pe intreaga creasta edentata.

Sistemul Ax-Ro : sistem compus dintr-un croset continuu terminat distal cu doua crosete
Ackers ce sunt unite la o bara palatinala sau linguala, bara ce reprezinta doua orificii paralele.
Cealalta componenta a sistemului este realizata din doua sei unite printr-o bara care in
dreptul orificiilor prezinta doua patrici ce culiseaza.

Elemente disjunctoare articulate cu dispozitiv de revenire

Asemanatoare cu cele descrise anterior, cu mentiunea ca sunt prevazute cu dispozitive
elastice(resorturi) cu rol de amortizare a fortelor masticatorii, ce aduc elementele speciale in
pozitia initiala dupa incetarea actiunii fortei.
1. Sarniera cu resort elastic
2. Coroanele cu amortizor
3. Barele cu amortizor