GAMETOGENEZA

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “CAROL DAVILA”

FACULTATEA DE MOASE SI
ASISTENTE MEDICALE
 GAMETOGENEZA se defineste ca procesul în urma căruia se
formează celule haploide înalt diferenţiate denumite gameţi
(celule sexuale) capabile de procreaţie.
 Gameţii (spermatozoidul la mascul şi ovocitul de ordinul II la
femeie) sunt produşi în organe specializate morfofuncţional si
se formează prin procese de diviziune indirectă (meioză),
citodiferenţiere şi maturare.
 Diferenţele dintre formarea spermatozoizilor prin procesul de
spermatogeneză, respectiv a ovocitelor de ordinul II prin
procesul de ovocitogeneză sunt legate de:
-inegalitatea de creştere în volum,
-stadiul de maturitate,
-apariţia în timp şi nu în ultimul rând de
-structura generatoare gametogenă.
 Structurile anatomice care au aceasta functie sunt reprezentate
de foliculul ovarian (pentru ovocitul de ordinul II) şi tubul
seminifer contort (pentru spermatozoid).
 Gameţii sunt celule haploide ce conţin 23 cromozomi (N
cromozomi) din care 22 autozomi şi un cromozom sexual
X sau Y, spre deosebire de celulele somatice care au
garnitură diploidă ce conţin 46 cromozomi (2N) din care
44 autozomi şi 2 cromozomi sexuali (X sau Y).
Reproducerea umana poate fi
 SEXUATA (fertilizare naturala sau fertilizare artificiala)
sau
 ASEXUATA (natural -in vivo- gemenii monozigoti;
artificial - in vitro- tehnici de inginerie genetica).
 ! Celulele somatice si celulele germinale sunt diploide.
 ! Gametii sexuali (spermia si ovocitul) sunt haploide.
GAMETOGENEZA
 Procesul prin care se injumatateste
numarul de cromozomi in celula
germinala diploida se numeste
gametogeneza.
 In timpul gametogenezei are loc un tip
special de divizune celulara- meioza, in
care numarul diploid de cromozomi este
redus la un numar haploid.
 In timpul fertilizarii se reface bagajul
genetic diploid prin unirea celor 2 gameti
haploizi – rezulta un individ cu un bagaj
genetic specific.
Cromozomul reprezintă macromolecule de ADN care conţin mai multe
gene şi secvenţe nucleotidice cu rol în păstrarea informaţiei ereditare a
celulei.
 Un singur cromozom conţine 2 regiuni caracteristice denumite braţe
(braţul p-scurt şi braţul q sau lung) care sunt separate printr-un
centromer.
 În timpul meiozei un singur cromozom suferă replicarea ADN-ului în
care se dublează cantitatea de ADN (de la 2 N ajunge 4 N). Se
formează cromozomul duplicat care conţine 2 cromatide surori ataşate
la centromer.
Un cromozom poate avea, in functie de stadiul in care se afla ciclul
cellular:
– O singura cromatida
– Doua cromatide: in timpul diviziunii celulare are loc replicarea ADN-ului
si aparitia celor doua cromatide surori, identice genetic si unite la nivelul
centromerului.
Organismele diploide au cate un cromozom din fiecare pereche mostenit de
la fiecare parinte. Acesti cromozomi sunt numiti omologi sau autozomali.
 Fiecare specie are un numar specific de perechi de cromozomi. Omul
are n = 23; cainele are n = 39; drosofila are n = 7, etc.
MITOZA
Mitoza reprezinta calea comuna a diviziunii celulare.
 In timpul mitozei cromozomii se divid egal astfel incat fiecare dintre celulele fiice au un bagaj genetic
identic.
 Asigură creșterea și dezvoltarea unui organism
 Asigură repararea țesuturilor afectate
 Asigură continuitatea reprezentanților unei specii
Etapele mitozei
 Profaza:
 condensarea cromozomului -disparitia membranei nucleare
 deplasarea centriolilor la polii celulei
 formarea fusului de diviziune
 Metafaza:
 alinierea cromozomilor la ecuator (placa ecuatoriala)
 atasarea centrozomilor la fusul de diviziune
 Anafaza:
 diviziunea centrozomului.
 formarea a doi cromozomi cu cate o singura cromatida
 atragerea fiecarui cromozom la polul celulei de catre fusul de diviziune.
 Telofaza:
 decondensarea cromozomilor
 refacerea membranei nucleare
 dezorganizarea fusului de diviziune diviziunea citoplasmei si formarea a doua celule (citokineza)
MEIOZA
 Meioza este un proces specializat al diviziunii celulare ce are loc numai în gametogeneză.
 Meioza este tipul de diviziune specifică celulelor sexuale, prin care se asigură menţinerea
constantă a numărului de cromozomi la toate generaţiile unei specii.
 Ea conţine două diviziuni, meioza I (reducţională) şi meioza II (ecuaţională), din care rezultă
formarea a 4 gameţi, fiecare conţinând un număr redus la jumătate de cromozomi (23 cromozomi)
şi o cantitate redusă la jumătate de ADN (1 N) din celulele somatice normale (46 cromozomi, 2N).
Meioza I (diviziunea reductională) M1

 Are loc în cursul gametogenezei la

trecerea de la ovocitul şi spermatocitul
primar, la ovocitul şi spermatocitul
secundar.
 Fazele meiozei reducţionale sunt:
profaza, metafaza, anafaza şi telofaza
prin care se formează două celule fiice cu
garnitură cromozomială redusă la
jumătate (23) şi cantitate de ADN dublă
2N.
 În interfaza dinaintea începerii diviziunii
reducţionale celulele germinale cresc,
mărindu-şi volumul.
Meioza – 1. profaza Meioza – 2. Metafaza

 Profaza diviziunii primare la sexul feminin începe  Metafaza diviziunii reducţionale se caracterizează
încă din faza intrauterină în luna a 3-a, iar în luna a prin alinierea cromozomilor, anterior separaţi, în
5-a ovocitul primar intră în fază “dormantă, ce planul ecuatorial al fusului de diviziune.
corespunde stadiului diploten.
 Ca durată, acest stadiu din profaza ţine până la
pubertate, când se va continua profaza primei
diviziuni şi etapele ulterioare ale acesteia: metafaza,
anafaza, telofaza.
 În spermatogeneză, spre deosebire de ovogeneză,
spermatogoniile încep faza de creştere la pubertate
când, mărite de volum şi împinse spre lumenul
tubului seminifer prin diviziune mitotică, dau
naştere spermatociţilor primari, care vor intra în
diviziunea reducţională a meiozei.
 La sexul masculin meioza începe odată cu
pubertatea.
Meioza – 3. anafaza
 În cursul anafazei se produce disjuncţia
cromozomilor duplicaţi, fără împărţirea
centromerului. Concomitent are loc
deplasarea în lungul fusului de diviziune a
cromozomilor. Spre fiecare pol s-au deplasat
deci un număr haploid de cromozomi
duplicaţi.
Meioza – 4. telofaza
 Telofaza este etapa în care se termină
diviziunea reducţională a meiozei, din care la
sexul feminin rezultă un ovocit secundar şi
primul globul polar, iar la cel masculin, doi
spermatociţi secundari.
! De retinut

Meioza I include:
 sinapsa- are loc formarea tetradei cromozomilor duplicaţi
 crossing-over – schimb de material genetic
 alinierea- 46 cromozomi duplicaţi se aliniază în planul ecuatorial al fusului de
diviziune
 disjuncţia- împărţirea cromozomilor omologi, centromerul nu se duplică
 diviziunea celulară- se formează 2 gametociţi secundari (23 cromozomi duplicaţi,
2N)
Meioza II – diviziunea ecuationala m2
 Diviziunea egală sau diviziunea
secundară a meiozei începe imediat,
după o interfază foarte scurtă, în care
spermatocitul şi ovocitul secundar nu
mai cresc în volum.
 În plus în diviziunea egală nu mai are
loc replicarea ADN-ului.
 Ca durată ea este mult mai rapidă decât
diviziunea reducţională.
 Etapele ei sunt aceleaşi: profază,
metafază, anafază şi telofază.
 În această diviziune, din ovocitul
secundar ia naştere ovulul şi cel de-al
doilea globul polar, iar din spermatocitul
secundar, două spermatide.
 Fiecare prezintă în nucleu 23 cromozomi
1 N, dintre care 22 autozomi şi cate un
cromozom sexual X sau Y.
! De retinut

Meioza II include:
 alinierea- 23 cromozomi duplicaţi se aliniază în planul ecuatorial al fusului de
diviziune
 disjuncţia- cromozomii se separă,iar centromerul se împarte
 diviziunea celulară- se formează 4 gameţi (23 cromozomi, 1N)
Celulele germinale primordiale

 Celulele germinale primordiale

(gonocite) au origine
epiblastica, de unde migreaza in
saptamana 2 de gestatie in
peretele vezicii ombilicale.
 In timpul saptamanilor 4-5
aceste celule migreaza spre
crestele genitale, unde se vor
diferentia in celulele
precursoare ale gametilor
(numite spermatogonii la barbat
si ovogonii la femeie)
Celulele germinale primordiale
Gonadele se dezvoltă din 3 surse:
 mezoteliu (epiteliu celomic ce tapetează peretele
posterior abdominal;
 mezenchimul subiacent (mezodermul
intermediar)
 celulele germinale primordiale.
La embrionul de patru săptămâni se organizează
gonada nediferenţiată sub forma unui primordiu pe
marginile ventrale ale mezonefrosului între al
optulea segment toracic şi al cincilea segment
lombar
 Reprezintă o structură populată cu celule
germinale primordiale care apar în ziua a-21-a,
cu originea extraembrionară în endodermul
sacului vitelin la joncţiunea acestuia cu ductul
alantoidian.
 Glandele genitale îşi fac apariţia în săptămâna
a-5-a-săptămâna a-6-a (embrion de 5-12 mm)
pe faţa ventromedială a mezonefrosului unde
se vor forma cordoanele sexuale primare.
 Dacă celulele germinale nu ajung la creasta
gonadală, gonadele nu se dezvoltă, deci au rol
inductor.
 În acest stadiu indiferent gonada prezintă o
corticală şi o medulară.
 Celulele germinale primordiale invadează
cordoanele sexuale şi se înmulţesc. Aceste
cordoane sexuale primare se anastomozează în
reţea cu tubii contorţi mezonefrotici, stabilind
astfel prima conexiune urogenitală.
 Prezenţa simultană a corticalei şi medularei în
stadiul indiferent a gonadei este expresia unei
bipotenţialităţi sexuale iniţiale a embrionului.
Celulele germinale primordiale
 La embrionul cu formula 44+XX cortexul se va diferenţia în ovar, iar medulara
degenerează.
 La embrionul cu formula 44+XY medulara va forma testiculul iar corticala degenerează.
 Momentul producerii diferenţierii gametice este variabil în funcţie de sex. La sexul
masculin celulele germinale primordiale rămîn în stare de repaus în intervalul 6
săptămîni-pubertate. La pubertate, tubii seminiferi ajung la maturitate şi celulele
germinale primordiale se diferenţiază în spermatogonii iar acestea urmează etapele
spermatogenezei.
 La sexul feminin celulele germinale primordiale suferă câteva diviziuni suplimentare şi
apoi se diferenţiază în ovogonii, iar meioza debutează deja în luna a-5-a de viaţă fetală.
Până la pubertate, aceste celule intră într-o perioadă de repaus, după care continuă
ovocitogeneza.
SPERMATOGENEZA

 Totalitatea proceselor prin care celulele

germinale primitive (spermatogoniile) ale
barbatului se transforma in celule
germinale mature sau spermii
 Dureaza 64 zile
 Debuteaza la pubertate si continua toata
viata
 Are loc la nivelul tubilor seminiferi ai
testiculului
SPERMATOGENEZA
 Etapa de diferenţiere şi proliferare(înmulţire) este
caracterizată prin tunelizarea cordoanelor medulare şi
formarea tubilor seminiferi contorţi.
 Celule germinale primordiale
 apar de la începutul dezvoltării testiculului (săptămîna a-6-
a),
 se găsesc adiacent membranei bazale tubului seminifer
contort format,
 au garnitură cromozomială diploidă (46 cromozomi, 2N) şi
 se înmulţesc prin diviziuni mitotice repetate, generând noi
generaţii de spermatogonii.
 Spermatogoniile de tip A sunt celule stem care se
înmulţesc prin diviziuni mitotice, jumătate din celulele
fiice devin spermatogonii de tip A, restul devin
spermatogonii de tip B.
 Acestea sunt celule mai diferenţiate care cresc numeric şi
se vor diferenţia în spermatocite primare.
 Etapa de creştere a spermatocitelor de tip B are loc în
perioada pubertăţii si conduce la formarea
spermatocitelor primare, 46 cromozomi duplicaţi, 4N.
 Etapa diviziunilor de maturaţie (meioza) este
caracterizată prin reducerea la jumătate a numărului
iniţial de cromozomi prin meioză (reducţională)
rezultând pentru fiecare spermatocit primar câte două
spermatocite secundare. Fiecare are câte 23 cromozomi
duplicaţi 2N , respectiv 22 autozomi+X şi 22 autozomi
+ Y.
 Urmează a doua diviziune de maturaţie reprezentata de
meioza ecuaţională care duce la formarea pentru
fiecare spermatocit de ordinul II a câte două spermatide
(23 cromozomi, 1 N)
 Etapa spermiogenezei constă în transformarea
spermatidei într-un spermatozoid care pătrunde în
lumenul tubului seminifer contort. Se formează două
tipuri de spermatozoizi: cu cromozom X sau cu
cromozom Y.
SPERMIOGENEZA
= este procesul prin care spermatida se transforma
in spermie (spermatozoid)
Durata procesului – 24 zile
Are 3 faze:
 Faza Golgi – Granule proacrozomale
 Faza acrozomala – Vezicule acrozomice –
Acrozomul contine :
 enzime hidrolitice (hialuronidaza, neuraminidaza,
 acid fosfataza, zonalizina)
-care sunt eliberate la debutul fertilizarii pentru a
ajuta spermia sa penetreze corona radiata si zona
pellucida, aflate in jurul oocitului secundar
 Faza maturatie – Corpii reziduali sunt
indepartati – Formarea spermiei
SPERMATOZOIDUL
OVOGENEZA
 formarea ovocitului secundar cu un numar
haploid de cromozomi
 Are loc la nivelul cortexului ovarului, care
contine un numar mare de ovogonii, ce se vor
diferentia in ovocite primare
 Debuteaza in viata fetala si se definitiveaza
dupa pubertate si continua pana la
menopauza
 Dupa nastere, in ovar nu mai sunt ovogonii
deoarece acestea se diferentiaza toate in
ovocite primare inainte de nastere
 La nastere sunt cca 2 milioane ovocite
primare; 40 000 ovocite supravietuiesc pana
la pubertate; approx. 400 ovuleaza; restul
degenereaza (devin atretice)
 Structura în care se desfăşoară
ovocitogeneza este foliculul ovarian.
 Ovocitul şi celulele granuloase din jur
sunt separate de stroma înconjurătoare
printr-o membrană bazală şi alcătuiesc
împreună foliculul primordial care
constituie markerul morfologic al
diferenţierii ovarului fetal.
 Formarea foliculilor primordiali are rol
esenţial în blocarea evoluţiei meiozei din
ovocite la stadiul diploten al profazei.
 Meioza se reia mulţi ani mai tîrziu numai
în foliculul care ajunge la stadiul
preovulator, foliculul dominant, sub
influenţa pic-ului preovulator de LH.
OVOGENEZA
 In timpul vietii fetale timpurii: fiecare
ovogonie se divide prin mitoza in doua
ovogonii fiice (diploide, cromozomi
unicromatidici, 44 + XX).
 Ovogonia creste si formeaza ovocitul primar
(diploid, cromozomi bicromatidici).
 Ovocitul primar incepe prima diviziune
meiotica si se opreste in profaza
 Ovocitul primar este inconjurat de un singur
strat de celule plate cu originea in cortexul
ovarian, acest complex purtand numele de
folicul ovarian primordial
Maturarea ovocitului este strans legata de
dezvoltarea invelisului sau celular
La nastere toate ovocitele primare sunt in repaus si
raman astfel pana la pubertate, cand incep sa-si
definitiveze prima diviziune meiotica
OVOGENEZA

 În dinamica ontogenetică şi funcţională a

ovarului se găsesc stadii diferite de
diferenţiere a foliculului ovarian ce
formează ciclul folicular format din:
 folicul primordial,
 folicul primar,
 folicul secundar (cavitar) şi
 folicul dominant,
-toţi au însă o caracterictică comună şi anume
aceea că conţin ovocite în diferite stadii de
diferenţiere şi maturare, cu excepţia celui
dominant care şi-a finalizat prima diviziune de
maturaţie.
CICLUL OVARIAN
 Se completeaza prima diviziune meiotica:
ovocitul primar se divide intr-un ovocit
secundar (haploid cromozomi bicromatidici: 22
+ X) si primul globul polar (care degenereaza)
 A doua diviziune meiotica: incepe la ovulatie,
progreseaza pana in metafaza si ramane in
repaus.
 A doua diviziune meiotica are loc dupa
fertilizare si presupune diviziunea ovocitului
secundar intr-un ovul matur si al doilea globul
polar (degenereaza)
 DUPA NASTERE NU SE MAI FORMEAZA
OVOCITE PRIMARE LA FEMEIE
 La nastere ovocitul primar este inconjurat de celulele
foliculare cuboidale si zona pellucida (membrana
glicoproteica acelulara), impreuna formand foliclulul primar
 In timpul pubertatii se adauga straturi celulare noi in jurul
oocitului primar, formand foliculul de crestere.
 Intre celulele foliculare apare o cavitate (antrum) care se
umple de lichid folicular
Celulele foliculare se diferentiaza in:
– Stratum granulosum, care formeaza peretele foliculului
– Cumulus oophorus : celule care inconjoara oocitul primar
 Peretele (teaca) foliculului se va diferentia in:
– teaca externa : fibroasa
– teaca interna : stratul vascular si celular
 In acest stadiu de crestere se transforma in folicul
preovulator (37 ore inaintea ovulatiei).
 Se completeaza prima diviziune meiotica, iar ovocitul
secundar incepe a doua diviziune meiotica
TAKE HOME MESSAGE - CICLURILE GAMETOGENE
 homogameţia şi heterogameţia :
-la om
 sexul feminin este homogametic, are formula cromozomială 44 autozomi+XX, iar
 sexul masculin este heterogametic, are formula cromozomială 44 autozomi +XY
Inegalitatea de creştere în volum, gametul feminin (ovocitul de ordinul II) cu dimensiunea de 150 ,este mai
mare decât gametul masculin (spermatozoidul)50-70
 stadiul de maturaţie variază cu sexul astfel : dacă spermatida prin nucleul său este aptă pentru amfimixie, ea
nu este capabilă de fecundaţie decât după ce a parcurs etapa de spermiogeneză, care o înzestrează cu
dispozitive de mişcare şi de pătrundere în ovocitul de ordinul II, pe când la sexul feminin ovocitul de ordinul
II este apt de a participa la fecundaţie
 diferenţele temporo-spaţiale: în spermatogeneză, înmulţirea spermatogoniilor începe în viaţa
embrionară, devine mai activă la începutul pubertăţii şi se continuă până la bătrâneţe, maturaţia
începe la pubertate şi se continuă toată viaţa bărbatului; în ovocitogeneză, înmulţirea se termină în
timpul vieţii intrauterine, la naştere toate ovogoniile au devenit ovocite de ordinul I al cărui număr
destul de ridicat este însă definitiv, creşterea şi maturaţia începe la pubertate şi încetează la
menopauză
 cantitatea gameţilor produşi este diferită în raport cu sexul : la femeie producţia este de un ovocit de ordinul
II pe lună, iar la bărbat, la fiecare ejaculare se elimină sute de milioane de spermatozoizi
FECUNDATIA

 Fecundaţia este un proces complex prin care două celule sexuale, gameţii,
fuzionează pentru a forma un nou organism cu garnitură cromozomială completă,
înzestrat cu potenţialităţi genetice provenite de la cei doi părinţi.
 Durează 24 ore şi are loc în treimea laterală a trompei, la 10 ore după
însămânţarea spermatozoidului.
 Gametul feminin, rezultat prin ovulaţie, trebuie fecundat în cel mult 24 ore după
care suferă procesul de apoptoză.
Prin procesul fecundării se împlinesc două activităţi distincte:
 - sexualitatea, adică combinarea genelor derivate de la cei doi părinţi;
 - procreerea, adică formarea noului organism.
ETAPELE FECUNDARII
1. CAPACITAŢIA
 procesul de activare a spermiilor în vederea pătrunderii în ovocitul de ordinul
II.; este un proces care nu implică modificări morfologice
2. PENETRAREA ZONEI PELLUCIDA
 strat acelular cu numeroase componente organice ce aparţin matrixului
extracelular . Penetrarea acestei structuri complexe se realizează prin
intermediul enzimelor din acrozom, în special hialuronidaza, cu modificarea
permeabilităţii zonei pellucida prin modificarea matrixului extracelular.
3. FORMAREA PRONUCLEILOR MASCULIN ŞI FEMININ
 Pătrunderea spermiei în citoplasma ovocitului determină instantaneu
activarea acestuia care îşi termină cea de-a doua diviziune de maturaţie,
formând ovulul matur şi al doilea globul polar. Nucleul ovulului matur este
numit pronucleu feminin. Coada spermatozoidului degenerează, iar nucleul
său este numit acum pronucleu masculin. Pronucleul masculin se apropie de
pronucleul feminin, amândoi ajungând ulterior în poziţie centrală. La nivelul
lor are acum loc replicarea ADN-ului. Contopirea celor doi pronuclei se
numeşte amfimixie. Între cei doi centrioli se formează fusul de diviziune pe
care se aşează cromozomii al căror număr a devenit diploid 46 cromozomi,
2N.
4. FORMAREA OULUI SAU ZIGOTULUI ESTE ACTUL FINAL AL
FECUNDAŢIEI
 Fecundaţia odată realizată este urmată de procesele de embriogeneză
Perioada preembrionară (săptămânile 1 – 3)

 Zigotul,rezultat din fecundarea ovocitului feminin de către spermatozoid, începe imediat după formare
procesul de segmentare.
 Prin segmentare, din zigot se formează unităţi de diviziune pare 2-4-8 blastomere.
 Odată ce zigotul a atins stadiul de două celule, el urmează o serie de diviziuni mitotice ce duc la o
creştere rapidă a numărului de celule.
 Aceste celule, care devin din ce în ce mai mici cu fiecare diviziune de clivaj, sunt cunoscute ca şi
blastomere
 inprimele 3 zile, zigotul este transportat din treimea laterală a tubei uterine, unde a avut loc fecundația,
până în cavitatea uterină, în care pătrunde în ziua a patra după fecundație.
 Diviziunea repetată a zigotului până la faza de 16 blastomere poartă numele de morulaţie
 Odată pătruns în cavitatea uterină, zigotul continuă segmentația astfel încât după circa 10 diviziuni
succesive morula conține peste o mie de blastomere.
 În ziua a cincea, o parte din blastomere se așează central, fiind mai mari în dimensiuni (macromere), iar
altele se dispun periferic având dimensiuni mai mici.
 Din masa celulară internă va lua naștere embrioblastul, iar din masa celulară externă va lua naștere
trofoblastul.
 În această perioadă, nutriția oului se realizează pe de o parte datorită vitelusului nutritiv propriu, apoi pe
seama lichidului tubar și, în final, pe seama lichidului uterin.
 Pentru nutriția oului, persistența zonei pellucida este esențială.