Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” 

2020

Sisteme adezive.
Materiale compozite.
Materiale pentru obturarea canalelor
radiculare.

A elaborat studenta: Sandu Marina


Grupa: S1906
Disciplina: Biomateriale  în stomatologie
Profesor: Calitca Mariana
În viață, trebuie să
ai un stomatolog bun, fie
că ai probleme și trebuie
să zâmbești celor care
cer ajutor, fie ai reușit și
tre-buie să fii mai
prietenos pentru a fi
iertat pentru că nu ai
eșuat.
Cuprins:
Sisteme adezive.
Principiile

01 04
generale ale
01 Opțiun fenomenului de
Materiale compozite
fotopolimerizabile.
e adeziune. Factorii
02 Opțiun care influențiază
Proprietăți.

e adeziunea.

03 Opțiun
02 05
Clasificarea Materiale de
obturație a canalelor
e sisrtemelor de
04 Opțiun adeziune radiculare.
e dentară.

05 Opțiun
03
Materiale
e compozite
Generalități.
Rășini compozite
cu inițiere chimică.
Sisteme adezive
Adeziunea din fizică este fenomenul de
atracție între 2 suprafețe aflate în contact
foarte strâns, determinată de forțele
intermoleculare (atomi, molecule, ioni)
care acționează la distanțe relativ mici.

Factorii de care depinde adeziunea:


 Factori dependenți de producător
 Factori ce țin de manopere și modul de utilizare
 Factori ce țin de materialul de restaurare (ex. ușurință în
preparare, manipulare și aplicare a materialului de
obturație, compatibilitatea cu adezivul ales)
 Natura adezivului (ex: stabilitatea dimensională, rezistența
mecanică și chimică, biocompatibilitate, formarea
legăturilor fizice și chimice cu țesuturile dure dentare și
materialul de obturație)
 Factori ce țin de suprafețe implicate în adeziune (ex.
caracterul rugosal suprafeței de adeziune, potențialul de a
forma legături chimice pentru smalț și dentină, sp[larea ;I
uscarea suprafeței)
Tipuri de adeziune
01 Adeziune fizică 02 Adeziune chimică
Aspectele fizice se bazează pe
atracția exercitată între 2 corpuri
aflate în contact. Din punct de vedere chimic,
Adeziunea fizică este realizată adeziunea este unirea (lipirea) a 2
prin fenomene mecanice între corpuri din același material sau din
materiale diferite cu ajutorul unui
segmentele care se unesc. Ea poate
adeziv.
fi: Adezinea chimică apare prin
a) Mecanică (formă de retenție); formarea de legături chimice:
b) Micro-mecanică  Intramoleculare (de valență
(microretenții, prinaplicarea primară - puternice)
aciduluifosforic).  Intermoleculare (de valență
Beneficiază de 2 mecanisme: secundară - slabe).
 Efectul geometric
 Efectul realogic
Clasificarea sistemelor adezive
• Generația I
• Generația II  3 etape de lucru: acid/ primer/ rășină
• Generația III
 Cunoaștem 6  2 etape de lucru:
• Generația IV generații de acid/ primer +

 În 1 timp
Generația V adezivi rășină
• Generația VI  În 2 timpi
 Tari După  În 3 timpi  2 etape de
 pH aprox. = 2 lucru: acid +
 pH mai mic/egal cu 1  Moi generație. După  În 4 timpi primer/ rășină
După pH etapele de
aplicare
 1 etapă de lucru: acid + primer +
rășină
 Cervident, Super Bond
După tipul
 Optibond de poli- După
Single
 Autopolimerizabile merizare materialul de

Bond  Fotopolimerizabile restaurare • Amalgame


 Cu mecanism dublu  Adezivi • CIS (condiționeri)
(auto + foto) pentru: • Compozite
• Compomeri
 Multipurpos.Scotch Bond
Generația I
Reprezen- Geralități
tanți Proprietăți

Adeziunea era
bazată pe stratul Avantaje:
de detritus adeziune bună la
1. Cervident dentinar
2. Cosmic smalț
remanent, fără Dezavantaje:
Bond utilizarea 50% eșecuri la 6
gravajului acid luni; adeziune
(acid slabă la dentină 2
ortofosforic de Mpa, sensibilitate
35-37%) postoperatorie.
Generația II
Geralități
Reprezen-
tanți Proprietăți
Stratul de detri-
tusul dentinar
remanent (DDR)
se lasă intact, iar
Avantaje:
1. Scotchbond tratamentul im- adeziune la stratul
plica un agent de de rumeguș
(3M); curățare. Rezis-
2.ClearfilBond dentar, la dentină
tența adezivă 2-8 Mpa
System provenea din Dezavantaje:
3. Bond Lite aderența agentu- legătură slabă cu
lui adeziv la ru- ionii de Ca;
megușul denti- sensibilitate
nar ca substrat postoperatorie;
pentru adeziune.
Generația III
1 3 Sistem bi-componente
2
de primer și adeziv.
Avantaje Dezavantaje Reprezen- Sistemele adezive sunt
compuse din 3
tanți componente:
* gravarea den-
tinei a îndepăr- 1. Gravantul: acid
* adeziune bună tat sau a modifi- maleic sau acid fosforic
la dentină 8-15 cat stratul de
Mpa rumeguș dentar; (concentrație redusă).
* scăderea sen-
1. Scotchbond2
2. Primerul – un
sibilității post- * retenția siste- monomer bifuncțional
(3M ESPE);
operatorii, mului adeziv
2. Gluma (Hera- într-un solvent volatil.
* adeziunea la scade după 3
eus Kulzer);
metale și ani.
3. A.R.T. Bond 3. Adezivul – rășină care
ceramică; * poate conține componente
(Coltene);
proiecții ale
4. Universal ale primerului
rășinii în tubulii
Bond (Kuraray
dentinari
Dental). (HEMA=2-hydroxyethyl
methacrylate)
Generați IV
Aplicarea Aplicarea Proprie- Repre-
Gravajul primeru- adezivu- CC
tăți zentanți
lui lui

1. Gravajul total se 1. Primerul se aplică cu 1. Adezivul se aplică după Avantaje:


efectuiază cu gel un aplicator pe o ce pe suprafața gravată a - adeziune bună la
gravant (acid fosforic dentină gravată umedă fost aplicat primer-ul. dentină  ScotchbondMP
de 37%) sau lichid timp 15-30 sec pentru a 2. Adezivul se plică într- - adeziune la smalț, (3M ESPE)
pătrunde în profunzime. un strat subțire, ce asigură la dentina «umedă»
gravant (acid maleic)
unirea compozitului cu
 All Bond 2
2.Expunerea 2. Primer-ul este uscat 17-25 Mpa, metal,
atent cu un jet slab de supraf ața dentinei. (Bisco)
recomandată: ceramincă
aer, îndepărtând 3. Polimerizarea  OptibondFL
* Smalț - nu mai - Sensibilitate
surplusul de solvent. adezivului se face cu (Kerr)
puțin de 15 sec lampa fotopolimerizabilă. postoperatorie
3. Suprafața dentinei  Tenure
* Dentină - nu mai după uscarea trebuie să 4. După polimerizare se scăzută
mult de 15 sec capete un aspect lucios. efectuiază obturarea cu Dezavantaje:  Syntac
3. Spălarea cavității compozitul de obturare etape(trei etape) și
circa 30 sec. ales. sticluțe multiple
4.Uscarea cavității.
5. Smalțul devine
rugos
Generați V
Direcții- Aplicarea
adezivu- Proprie- Repre-
le de
combi-
Gravajul lui mono- CC
tăți zentanți
compo-
nare nent
Preparate ligande mo- 1. Gravajul total se 1. Adezivul se aplică și se - Adeziune bună la
nocomponente dețin 2 efectuiază cu gel ține 15-30sec pentru a dentină, smalț,
direcții combinare: gravant (acid fosforic pătrunde în profunzime ceramică și metal  Prime & Bond
1. Gravare cu acid (I de 37%) 2. Adezivul se usucă cu un (20-25 MPa) NT
timp)  aplicare 2.Expunerea jet de aer - Sensibilitate  Optibond Solo
recomandată: 3. Suprafața dentinei
primer + adeziv (II postoperatorie  Optibond Solo
* Smalț - nu mai trebuie să capete un aspect
timp) scăzută
2. Gravant + primer (I puțin de 15 sec lucios. Plus
4. Adezivul după formarea - Nu necesită
timp)  aplicarea * Dentină - nu mai  Single bond
stratului hibrid este malaxare
adezivului (II timp) mult de 15 sec
polimerizat cu lumina - Reduce timpul de
 One Step
3. Spălarea cavității
lămpii de activare lucru
circa 30 sec.
fotopolimerizabilă - Adeziune la dentina
4.Uscarea cavității. 4. După polimerizare se
5. Smalțul devine și smalț umede
efectuiază obturarea cu
microrugos compozitul de obturare
ales.
Generați VI
Genera- Tipuri de Tehnica Proprie- Repre-
lități adeziune de lucru CC
tăți zentanți

Preparate ligande I tip 1. Componenții sistemului Avantaje:


autogravante monopas * Prima componentă adeziv sunt amestecați - adeziune la
bicomponente. Este lichidă – primer acid 2. După amestecare obți- dentină,metale,  ClearfilSE
caracterizată de (primer autogravant), nem o soluție activa, care ceramică (18- (KurarayDental
eliminarea acidului * A doua componen- reprezintă în sine un
monomer autogravant
23Mpa) - nu )
fosforic, ca etapă tă lichidă – adezivul.
* Sunt aplicate separat acid. 3. Adezivul fără necesităgravaj  XenoIII Adper
separată de aplicare. - timp redus de lucru
Acidul fosfori ca fost pe suprafețele dentare. gravaj în prealabil se (Dentsply)
II tip aplică pe dentină şi smalț. - sensibilitate post-  Bond
înlocuit cu un primer
* 2 sticluțe separate 4. Adezivul este uscat operatorie scăzută  Clearfil Liner
acid și sistemele au atent cu un jet slab de aer
sau monodoze: I - Dezavantaje:
fost denumite adezivi 5. Adezivul este  Prompt-L-Pop
«autogravanți». primer autogravant, a - fracturi la suprafața
fotopolimerizat.
II– adeziv. smalțului;
6. Efectuarea obturației cu
* Sunt inițial ameste- compozit conform
- adez. la smalțul
cate, apoi aplicate pe metodei general acceptate. nedemineralizat este
suprafața dentară. scăzută
Generația VII
Avantaje
Dezavan- Reprezen-
taje * Sunt sisteme cu tanți
flacoane all-in-one.
* Adeziune la dentină
20-30Mpa;
Forța de * O singură compo-
nentă într-o sticluță; 1. XenoV
adeziune
* Adeziune la smalț, 2. 2. ClearfilTri
comparabilă dentină, metal, S Bond
cu cea a porțelan; 1 Universal
genera-ției a * Nu necesită ume- , 3. All Bond
șasea. zeală, amestecare; Universal
* Ușor de utilizat; (Bisco).
* Nu există sensibili-
tate tehnică, cea
operatorie –scăzută.
Materiale compozite
Materiale compozite sunt materialele One
cu proprietăți anizotrope ,formate din mai
multe componente,a căror organizare și Columns
elaborare permit folosirea celor mai bune Designed
caracteristici ale componentelor.
După Lutz și Clasificarea materialelor compozite
Philips:
După tipul
1.Compozite cu
matricei
macroumplutură
organice:
După tipul
2.Compozite cu 1.Pe bază de Bis- polimerizării
microumplutură GMA După După
3.Compozite hibride 2.Pe bază de :
uretrandimetacrilat
1. Termică destinație: dimensiunea
2.Autopolimerizabile
3.Mixte 3.Fotopolimerizabile 1.Pentru obturarea particulelor :
4.Duble fotopo + dinților masticatori
2.Pentru obturarea 1.Comp.macrofile
autopolimerizabile.
dinților frontali 2.Comp. minifile
3.Compozite 3.Comp.microfile
universale. 4.Comp.hibride
5.Comp.macrohibride
6.Comp.microhibride
7.Comp.totale făcute

www.yourwebsite.com
Rășini diacrilice compozite
RC cu microumplutură
RC cu macroumplutură Au caracteristici estetice bune, care
Conțin pulberi cu granulații de cuarț 20-25 asigură rezistența suprafeței bine
microni, dar pot ajunge și la 100 microni. Ele lustruite și o abraziune redusă. Sunt
încearcă să micșoreze neajunsurile prin utilizarea utilizate la obturarea cavităților de clasa
altor tipuri de umplutură, au duritate III, IV și V.
mică,rezistente la uzură, compresiune bună, nu
permit obținerea prin șlefuire a suprafețelor
netede. A B

RC cu inițiere chimică C D
Sunt prezente în sistem bicomponent în care
1 este inițiatorul, iar 2 este catalizatorul sau
acceleratorul. Are următoarele dezavantaje:
instabilitate cronică, timp de lucru și
modelare limitate, suprafața insuficient de
netedă.
Sistem bicomponent
(autopolimerizabile, cu

Modul de inițiere dublă)

Pastă - pastă
prezentare 2
* Pasta de bază – umplutură și
acceleratorul aminic
* Pasta catalitică – umplutură și
inițiatorul polimerizării (peroxidul de
benzoil).
Se amestecă cantități egale pe o foaie
de hârtie, cu o spatulă de plastic,
deaorece spatula din oțel alterează
Sistem monocomponent cromatina restaurării.
(fotopolimerizabile) 3 Pulbere – lichid
* Lichidul – monomeri de bază și diluție
* Pulbere – faza anorganică și inițiator
1
Pastă introdusă 4 Pastă– lichid
în serigi Se respectă raportul de la producător,
Se folosește o cantitate iar dificultatea de a îngloba în totalitate
exactă de material. lichidul în pasta vâscoasă prelungește
timpul de polimerizare.
Proprietățile rășinilor foto- și autopolimerizabile
Rășini autopolimerizabile Rășini fotopolimerizabile

Grosimea stratului de rășină – max 50μm Duritate, rezistență la uzură


Timp de preparare - minim 60 Coeficient de dilatare mai mare ca cel al dentinei
sec
Timp de polimerizare – max 10min Biocompatibilitate scăzută
Absorbție de apă – max 40μg/mm Stabilitate coloristică scăzută

Solubilitate – max 7,5μg/mm Contracția volumetrică este de 10-25%


Polimerizare uniformă, Variația culorilor Absorbție de apă – max 40μg/mm
scăzută
Materiale compozite fotopolimerizabile
Răș. comp. cu inițiere prin radiații ultraviolete
Avantaje :
-Stabilitate chromatică mare
-Toxicitate pulpară redusă
-Timp nelimitat pentru aplic. și modelarea rășinii
01
Dezavantaje :
-Nocive pentru retină și tegument
-Nu trec prin pereții de smalț
-Putere mică de penetrare
-Polimerizarea are loc atât timp cât acționează lumina
02

Răș.comp.cu inițiere prin radiația vizibilă incoerentă(halogen)


Este cea mai răspândită metodă de polimerizare a compozitelor restaurative.
Avantaje :
-Polimerizare în profunzime
-Penetrează țesuturi dure dentare 04
-Timp de priză 20-30 s
- Suprafața restaurării netedă,fără porozități
-Stabilitate coloristică mare
Materiale pentru obturarea canalelor radiculare

Obturarea canalelor radiculare-


reprezintă închiderea ermetică a canalelor radiculare,
până la apex cu materiale de obturație,precum și
prevede pătrunderea microorganismelor și toxinelor
acestora din canalul radicular în țesutul periapical.
Obturarea canalelor radiculare este etapa finală, cea
mai de răspundere a tratamentului endodontic al
pulpiței și periodontitei.

Content Here Content Here Content Here Content Here Content Here
Clasificarea materialelor pentru obturarea canalelor radiculare
2. Paste plastice, care nu fac
1. Paste plastice, care fac priza în canal
priza în canal  Paste cu acțiune antiseptică
 Cimenturi pe bază de oxid
de durată (Gizi, Iodoform)
de zinc – eugenol
 Paste cu acșiune biologică
(Cariosan, Eugendent V) (pe bază de hidroxid de
 Paste pe bază de oxid de calciu)
zinc – eugenol (Eugendent)
 Cimenturi oxid de zinc
(Ciment hidrofosfat)
După 3. Materiale cu duritate
 Materiale din gutaperca
(Cloroperca, Eucaperca)
Constantin 1.
2.
Conuri de gutaperca
Conuri cu rășini sintetice
 Bachelite (pe bază de Andreescu 3. Conuri de argint
rezorcină-formalină- 4. Vonuri de titan
paracină, Resodent,
Fluorodent)
 Paste ermetice pe bază de 4. După consistență
rășini epoxine (AH -26,
AH+, Termasil,Diaket) 1. Sealer (substanță
 Paste cu hidroxid de Ca ermetizantă, sigilantă)
(Biocalex, Endocal, Apexid) 2. Filler (substanță care umple
lumenul canalului)
Clasificarea materialelor pentru obturarea canalelor radiculare
După Ivanov
01
Pe bază de rășini de rezorcină-formalină
(Paracina, Foredent, Bioplast)

02 Pe bază de rășini epoxide (Eudent, AH-26, AH+,


Termasil, Epoxical)

03 Ciment glasionomere
(Ketac-Endo)

04 Pe bază de metacrilate (Hydron)

05 Paste pe bază de oxid de Zn-eugenol (Propilol,


Merpazan, Oxizinc+Eugenol, Pasta Grassoman)

06 Pe bază de hidroxid de Ca (Biocalex, Endoflax)

07 Ciment pe bază de oxid de Zn-eugenol


(Eugecent-B, Endoobtur, Cariozan, Calcinol)

08
Ciment fosfat (Ciment hidrofisfat, Ciment
fosfat de Ag)
Proptietățile materialelor pentru obturarea canalelor radiculare

01 Să fie simple în preparare și să se introducă


ușor în cav.bucală

02 Să nu-și modifice cu
timpul, volumul

03 Să nu irite țesutul peri-


apical și să nu fie alergice

04 Să nu coloreze țesutul dentar


și să aibă acțiune
bactericidă.

05 Să nu se resoarbă în timp
din canalul radicular

06 Să fie ușor evacuate,în caz de


necesitate și să fie radioopace
Proptietățile materialelor pentru obturarea tempoară a canalelor
radiculare pe bazăde pastă iodoformă
Iodoformul se utilizează în tratamentul de canal, este o
substanță care se află în componența mai multor preparate
tip pasta recomandate pentru obturarea canalului.
Iodoformul este ușor anestezic, ușucă exudatul, are efect
hemostazic și nu irită țesutul periapical.
Iodoformul ca substanță nu are proprietăți antiseptice.
Doar intrând în contactul cu țesuturile, în special cu secreția
seroasă sau purulentă se activează, emițând iod liber.
Utilizarea produsului IODOFORM:
1. Preparați canalul. Pentru obturarea canalului mixati
iodoformul cu materialul ales.
2. Introduceti materialul cu ajutorul unui ac lentulo,
închideți cavitatea și lăsați timp 20-30zile în canale
radiculare infectate și 6-10zile în carii de clasa IV, odată cu
dispariția simptomelor se aplică o obturație de durată,
sigilând complet cavitatea
Pentru indepartarea obturatiei cu iodoform utilizati
preferabil alcool isopropilic.
Bachelitele și pansamentele antiseptice
Materiale pentru obturații
01 Pansamente 02 de durată care se introduce
antiseptice moi pe bază de bachelite
Pansamentul eprezintă unul din modurile
de prelucrare medicamentoasă a canalului Bachelitele-se obțin prin condensarea aldehidei
radicular . formice cu fenoli.Este formată din 2 lichide și o
Pansamentele antiseptice sunt folosite după pulbere care se amestecă până obții o pastă de
prepararea canalului radicular ,cu scopul: de consistență convenabilă, care se introduce în
o De a diminua senzația de durere canal ulterior,unde se întăresc.
o De a inhiba microflora în cavitatea dintelui
Proprietăți:
o De a micșora procesul inflamator în
 Închidere etanșă a canalului care cade în
periodonțiu timp datorită contracției
o De a stimula procesele reparative în țesutul
 Sunt iritante pentru parodonțiul apical, în
periapical
cazul depășirii apexului
 În timp dinții îșimodifică culoarea, devenind
Cunoastem trei tipuri de pansamente :
roșietici
1. Pansament ocluziv
2. Pansament semiocluzic
3.Pansament deschis (drenaj)
Conuri de Ag sunt indicate în special pentru obturarea Materiale pentru
01 canalelor curbe și înguste. Conurile pot fi împinse pe o distanță
considerabilă și folosită în canal.Are proprietatea de a fi aplicată obturații de
ușor, radioopacă, coroziune în mediul lichid.
durată care se
Conuri de gutapercă sunt cele mai utilizate în
intorduc tari
endodonție.Ele îmbunătățesc etanșeitatea sigilării canalului
02 radicular.Sunt plastice,cedează ușor dezobturației,asigură

Conurile
obturație sigură și îndelungată a canalului
radicular,biocompatibile.

Conuri de rășini sintetice au ca dezavantaj că


adaosurile care se încorporează pentru a le ridica radioopacita-
03 tea, modifică calitatea fizică, făcându-le inferioarele gutapercii.
-Sistemul Rediso
-Sistemul Epiphany

Conuri de titan au fost folosite 20 de ani în urmă. Au


04 toate caracteristicile negative ale conurilor de Ag. Au toleranță
periapicală mai bună și sunt mai puțin radioopace ca gutaperca.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată și
vă doresc o zi bună în continuare!!!

S-ar putea să vă placă și