Fumatul

Fumatul țigărilor este cauza unor boli grave și creează dependență

Fumatul țigărilor este cauza unor boli grave și creează dependență Atunci când aprindeți o țigară, tutunul arde
și creează fum. În fumul de țigară au fost identificate peste 8.000 de substanțe chimice sau „compuși ai
fumului”. Autoritățile de sănătate publică au clasificat aproximativ 100 dintre aceste substanțe ca fiind cauze
sau cauze ale bolilor asociate fumatului precum cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și emfizemul. Acești
compuși includ, printre altele, arsenic, benzen, benzo[a]piren, monoxid de carbon, metale grele (de exemplu,
plumb, cadmiu), cianură de hidrogen și nitrozamine specifice tutunului.
 Gudron
Gudronul este reziduul particulelor din fumul de țigară.
Nu reprezintă o substanță chimică, ci este un amestec de
mai multe mii de compuși ai fumului. Cantitatea de
gudron este măsurată în condiții de laborator, captând
particulele pe un filtru și apoi eliminând apa și nicotina.
Nicotină
Nicotina este o substanță chimică produsă în mod natural
în planta de tutun. Atunci când tutunul este ars, nicotina
trece în fum. Deși creează dependență, nicotina nu este
cauza principală a bolilor asociate fumatului.
Monoxid de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz care se formează în
fumul de țigară. S-a dovedit că monoxidul de carbon este
principala cauză a bolilor cardiovasculare (afecțiuni
cardiace) la fumători.
 Fumatul pasiv
Fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de fum de tutun din mediul ambiant (FTMA),
este o combinație dintre fumul produs la capătul aprins al țigării și fumul expirat de
fumători. Autoritățile de sănătate publică, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății
(OMS), au concluzionat că fumatul pasiv cauzează boli, inclusiv cancer pulmonar și boli
de inimă, la adulții nefumători, iar la copii afecțiuni precum astm, infecții respiratorii,
tuse, șuierătură respiratorie, otită medie (infecția urechii medii) și sindromul morții subite
la sugari. În plus, oficialii sistemului de sănătate publică au concluzionat că fumatul pasiv
poate exacerba astmul la adulți și cauza iritații ale ochilor, gâtului și nasului. Publicul
trebuie informat cu privire la aceste concluzii, urmând a se ghida în funcție de ele atunci
când decide dacă frecventează sau nu locuri în care există fumat pasiv sau, în cazul în
care fumează, unde și când se poate fuma în preajma celorlalți. Fumătorii nu trebuie să
fumeze în preajma copiilor sau a femeilor însărcinate. Anumite țigări disponibile pe piață
au caracteristici legate de fum, precum miros redus sau fum vizibil redus. Prezența
acestor caracteristici nu înseamnă că produsul este mai puțin dăunător decât alte țigări
pentru fumători sau nefumători.
 Fumatul și sarcina
Femeile însărcinate nu trebuie să fumeze și nu trebuie să folosească
niciun alt produs cu nicotină. Conform autorităților de sănătate publică,
femeile care fumează înainte sau în timpul sarcinii prezintă risc crescut
de:  naștere prematură, complicații la naștere și naștere de copii morți
 având copii cu greutate scăzută la naștere. Copiii cu greutate scăzută
la naștere au risc mai mare de dezvoltare a unor boli în copilărie sau la
maturitate și chiar de deces.  copii care suferă de sindromul morții
subite  copii cu funcție pulmonară redusă.
 Cum poţi renunţa la fumat?
Cel mai bun lucru pe care îl poţi face pentru sănătatea ta este renunţarea la fumat!
Poate că în acest moment contemplezi ideea de a renunţa la fumat, poate că eşti deja hotărât
sau poate că deja ai un timp de când nu ai mai fumat. Ceea ce este important este că acest
proces este unul complex şi merită să investeşti timp pentru a te asigura că viaţa ta de acum
înainte va fi una fără fum de tutun!
Pasul 1: MOTIVAŢIA – Motorul Acţiunii
 
De ce mă las de fumat?
De-a lungul efortului de renunţare la fumat apar momente dificile, în care nevoia de o
ţigară este mare, tentaţia este mare, iar partea raţională pare să cedeze. În aceste
momente, o listă scrisă cu motivele pentru care este important să te laşi de fumat te
poate ajuta foarte mult.  Este importantă conştientizarea motivelor tale personale pentru
a renunţa la fumat. De ce vrei să te laşi de fumat ? Oferă-ţi un moment ca să te gândeşti la
întrebarea asta şi notează-ţi motivele.
De ce fumez?
Înţelegerea beneficiilor aduse de acest comportament, este la fel de importantă ca
identificarea motivelor pentru care vrei să te laşi şi hotărârea de a te lăsa de fumat. Dacă
ştii de ce fumezi, vei putea anticipa momentele în care îţi va fi mai greu şi vei şti ce trebuie
să faci să treci peste aceste momente. Este vorba despre acele nevoi pe care ţigara le
satisface, nevoie care rămân şi pentru care este important să ai alternative. În funcţie de
motivul pentru care fumezi, când vei renunţa la fumat, va fi nevoie să faci ceva diferit sau
să pui în locul ţigării ceva diferit astfel încât să lipsa acesteia să nu îţi creeze probleme
foarte mari.
Pasul 2: Pregateşte-ţi strategia pentru renunţarea la fumat
Fumatul este o parte importantă din viața ta și, fără îndoială, va fi nevoie să faci unele
schimbări drastice în rutina ta zilnică dacă vrei să reușești să renunți la fumat odată și
pentru totdeauna. Analizează-ți ritualurile de fumător și identifică situațiile, momentele,
persoanele sau locurile care te îndeamnă la o țigară. Încearcă, apoi, să le găsești fiecăruia
dintre acestea un înlocuitor care să te ajute să îți înfrânezi dorința de a fuma, ideal prin
lucruri
Pasul 3: care îți fac
Consultă unplăcere.
specialist
La finalul zilei, ține doar de tine să te lași de fumat. Acest lucru nu înseamnă, însă, că trebuie
să treci singur prin acest proces dificil.
Dimpotrivă, astăzi poți să te bucuri de mai mult sprijin decât crezi – trebuie doar să îl ceri
atunci când simți că ai nevoie. Chiar dacă un medic specialist sau un psiholog nu poate face
ca disconfortul fizic sau psihic asociat renunțării la fumat să dispară, ei te pot, totuși, sprijini
în diferite feluri:
•Oferindu-ți răspunsuri la toate întrebările tale, răspunsuri bazate pe date științifice și pe
experiența altor fumători
•Sugerându-ți diferite „trucuri” psihologice și nu numai cu ajutorul cărora să depășești
dependența comportamentală
•Oferindu-ți informații despre lucrurile la care să te aștepți în timpul procesului de
renunțare la fumat, dar și detalii concrete despre perioada post-fumat
Prescriindu-ți produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic.
Partea bună este că semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece, deoarece
neuronii încep să-şi revină, în lipsa bombardamentului constant cu nicotină. Apogeul
simptomelor neplăcute are loc în primele 3 – 6 zile de la ultima ţigară fumată şi, de obicei,
acestea dispar după 2 – 4 săptămâni;

Pasul 4: Renunţă dintr-o dată

Este important să știi că, indiferent dacă renunţi complet la ţigări sau doar reduci numărul
acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare. În schimb, chiar dacă efectul fizic este același în
ambele cazuri, alegând să reduci doar numărul de țigări, poți să-ți crești artificial dependența
psihică, ceea ce va îngreuna substanțial efortul tău de a renunța la fumat. Aceasta pentru că
acele țigări pe care îți permiți să le fumezi zilnic sunt exact acele țigări pe care le consideri
recompense – „după toate astea, merit și eu o țigară”” – și vor fi cele mai greu de eliminat în
timp.
Din experiența altor fumători care au reușit să se lase de fumat, cea mai bună variantă este să
renunți dintr-o dată și complet la țigări. Odată ce ai luat această decizie, îmbrățișeaz-o cu totul și
nu te mai uita înapoi.
Pasul  5: Începe cu o singură zi
Cum ar fi dacă cineva te-ar provoca să nu fumezi o zi? N-ar fi atât de greu, nu? Atunci, de ce să nu
iei fiecare zi așa cum vine și, pur și simplu, să te concentrezi pe a nu fuma în acele 24 de ore fără
să te gândești la ce va urma a doua zi.

Ce câștig dacă mă las de fumat?

În termeni foarte simpli, câștigi șansa să te bucuri de o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Indiferent de vârsta pe care o ai, renunțarea la fumat are beneficii considerabile și imediate:
•La 20 de minute de la ultima țigară, tensiunea arterială și pulsul se normalizează.
•În 12 ore de la ultima țigară, nivelul de oxigen din sânge revine la normal.
•În 48 de ore de la ultima țigară, simțul mirosului și al gustului încep să își recapete din
sensibilitate.
•Între 2 săptămâni și 3 luni de la ultima țigară, circulația sanguină se îmbunătățește,
funcția pulmonară sporește și abilitatea corpului de a face față efortului fizic se îmbunătățește.
•La 9 luni de la ultima țigară, simptomele de tuse, congestie a sinusurilor, oboseală și
dificultățile de respirație se ameliorează și chiar dispar.
•La 1 an de la ultima țigară, riscul de a dezvolta o boală coronariană scade la jumătate din
riscul unui fumător activ.
 •Între 2 și 5 ani de la ultima țigară, riscul unui atac cerebral cardiovascular devine același
cu cel al unui nefumător.
•La 5 ani de la ultima țigară, riscul de cancer al gurii, gâtului, esofagului sau al vezicii urinare
se înjumătățește.
•În 10 ani de zile de la ultima țigară, riscul de a dezvolta cancer pulmonar devine similar cu
cel al unui nefumător.
•În 15 ani de zile de la ultima țigară, riscul unui fost fumător de a dezvolta o boală
coronariană este același cu al unei persoane ce nu a fumat niciodată.
Dincolo de cifre, odată ce ai renunțat la fumat, te vei simți mai bine fizic, vei dormi mai bine și
vei avea mai multă energie. În plus, îți vei proteja familia, prietenii și colegii de riscul de a
dezvolta o varietate de boli datorate fumatului pasiv. Iar dacă ai copii, le vei da un exemplu
extraordinar de voință și putere.

Ai grijă de sănătatea ta!!!

Realizatorul acestei pezentări: Grosu Daria