Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bioenergetica
Ciclul Krebs
Noţiuni generale de metabolism. Catabolismui şi anabolismul.
Căile metabolice centrale, ciclice şi specifice.
Metabolismul intermediar. Metode de studiere.
Noţiuni de energie liberă standard. Compuşii macroergici -
structura chimică şi rolul lor. Ciclul ATP-ului.
Caracteristica stării energetice a celulei. Indicii ce o
caracterizează. Reglarea metabolismului celular.
Decarboxilarea oxidativă a acidului piruvic - enzimele, cofactorii,
reglarea.
Ciclul Krebs - reacţiile parţiale. Esenţa biologică a ciclilui Krebs,
reglarea lui. Noţiune de fosforilare la nivel de substrat.
Stoichiometria ciciului Krebs.
Reacţiile anaplerotice (reacţiile care furnizează produse
intermediare al ciclului acizilor tricarboxilici).
Metabolismul
Metabolismul – sistem coordonat de
transformări a substanţelor şi
energiei sub acţiunea sistemelor
multienzimatice.
Deosebim:
Metabolismul extern – include procesele
necesare pentru: asimilarea substanţelor
nutritive, transportul metaboliţilor
intermediari între celulele diferitor organe
şi ţesuturi şi eliminarea produselor finale
din organism.
Metabolismul intermediar – totalitatea
reacţiilor chimice ce decurg într-o singură
celulă vie (şi asigură viabilitatea, creşterea
şi reproducerea ei).
Funcţiile metabolismului:
Evidenţiem 2 faze:
1. Catabolismul – faza de degradare a
macromoleculelor în micromolecule.
este însoţit de eliberarea energiei (care
poate fi acumulată sub formă de ATP sau
NADPH+H+
2. Anabolismul – faza de sinteză a
macromoleculelor din micromolecule,
necesită utilizarea ATP sau NADPH+H+
Etapele catabolismului:
I etapă - decurge în TGI (fără eliminare
de E). Macromolecule alimentare se
scindează în monomerii săi.
II etapă – monomerii se transformă într-
un precursor comun – Acetil-CoA (are loc
generare de energie).
III etapă – amfibolică - ciclul Krebs si
fosforilarea oxidativă –(FO) H2O+ CO2
are loc generare de energie
Proteine Glucide Lipide
I
AA monozaharide AG+glicerol
c. Krebs CO2
L.R
III
H2O
FO
ADP + Pi ATP
Etapele metabolismului
Deosebirile căilor catabolice
de anabolice
considerentul energetic;
succesiunea reacţiilor este reglată
separat;
diferă după localizarea în celulă.
CĂILE METABOLICE
- reprezintă reacţiile enzimatice cu o
anumită funcţie.
S ==>A ==> B ==> C ==> P
DEOSEBIM CĂI METABOLICE:
- SE = [ATP]+1/2[ADP]
[ATP]+[ADP]+[AMP]
SE= 0,8-0,95
PF = [ATP]/[ADP]*[Pa] = 500
Atkinson – Se = 0 ( AMP); Se=1 (ATP).
căile metabolice, responsabile de sinteza
ATP (căile catabolice) sunt inhibate de Se
înaltă – deci sunt inhibate de ATP, NADH2
şi activate de AMP, ADP
dar căile de utilizare ale ATP (căile
anabolice) sunt stimulate de ATP, NADH2
şi inhibate de AMP, ADP
4. reglare prin modificarea covalentă a E
(fosforilare-defosforilare), modulată de H
(adrenalina, glucagon sau insulina)
5. inducţia şi represia enzimatică - modificarea
c% E la nivel de transcripţie a genelor
corespunzătoare sub acţiunea hormonilor steroizi.
6. Reglarea dependentă de hormonii care
accelerează activitatea E (adaptare imediată)
sau de viteza sintezei enzimelor (adaptare de
lungă durată)
Exemple: adrenalina şi steroizii
7. Influienţa medicamentelor de diferită
origine
Bioenergetica.
Bioenergetica- ştiinţa ce studiază
transformările şi utilizarea energiei.
În lumea vie sistemul termodinamic
poate fi reprezentat de un organism
întreg; un organ; o celulă; o reacţie
chimică.
Organismele vii pot fi considerate sisteme
termodinamice, pentru care sunt valabile legile
termodinamicei:
Reactants
Amount
of
energy
Free energy
release
d
Energy (∆G <0)
Products
Amount of
Free energy
energy
released
Energy (∆G>0)
Reactants
Product
Energy
must be
supplied.
Product
Endergonic Exergonic
Copyright © The McGraw-Hill Companies, Inc. Permission required for reproduction or display.
Reacţii endergonice
Pentru desfăşurarea reacţiilor endergonice, organismul
utilizează mecanismul reacţiilor cuplate:
ATP + H2O ADP + Pi
Go' = 31 kJ/mol
Pi + glucoză glucoza-6-P + H2O
Go' = +14 kJ/mol
Reacţia cuplată:
ATP + glucoza ADP + glucoza-6-P
Go' = 17 kJ/mol
G = 0 – nu evaluează nici într-un
sens.
∆G < 0 ∆G = 0
ADP
H3PO4 AMP PP
2H3PO4
-7,3
kcal/mol
-15,3 kcal/mol
SCINDAREA ATP-ului
NH 2
ATP adenine
adenosine triphosphate N
N
O O O N N
-O P O P O P O CH 2
O
O- O- O- H H ribose
phosphoanhydride H H
bonds (~) OH OH
2. Leg macroergice sunt de tip anhidridă (unesc
2 resturi acide)
NH 2
ATP adenine
adenosine triphosphate N
N
O O O N N
-O P O P O P O CH 2
O
O- O- O- H H ribose
phosphoanhydride H H
bonds (~) OH OH
3. Prezenţa ionilor de Mg (afinitatea ADP este de 6
ori mai mare – hidroliza este spre formarea
ADP+Pi)
Regenerarea ATP
Sinteza ATP din ADP şi Pi – este posibilă
pe 2 căi:
1. FO (utilizarea LR MC)
2. fosforilare la nivel de substrat – reacţiile
în care energia necesară pentru sinteza
legăturii macroergice fosfat e furnizată de
un substrat supermacroergic.
Fosforilare la nivel de substrat
Fosforilare la nivel de substrat
Fosforilare la nivel de substrat
Legătura macroergică. Substanţe macroergice
Transportul principal al energiei de la
procesele catabolice spre cele
anabolice şi forma majoră de stocare
a ei în organism sunt legăturile
macroergice fosfat şi tioesterice din
diverse substanţe
Forma de stocare a energiei:
legăturile macroergice
Co 2- AL
Complexul PDH
3. E3 – dihidrolipoilDH
Co3 – FAD
dihydrolipoyl dehydrogenase
(= E3) has coenzymes FAD
S--
S--
TPP FAD
E1 E2 E3
Complexul PDH
Co 4 – HSCo A
Co 5 – NAD+
K – kinaza specifică
F – fosfotaza specifică, dependentă de
Ca2+ şi Mg2+
X – proteina ligand (în E3)
Atacul nucleofil – hidroxietil TPP
O O
H 3C
CH 2 CH 2 O P O P O
+ O O
CH 2 N
N S
C
H a c id ic H +
H 3C N NH 2
th ia m in e p yro p h o s p h a te (T P P )
P y r u v a te D e h y d r o g e n a s e
O O HSCo A O
H 3C C C O H 3C C S Co A + CO2
p y r u v a te + a c e t y l -C o A
NAD NADH
Reglarea complexului PDH
1. Inhibat prin retroinhibiţie:
AcetilCoA–E2;
NADH – E3
Efectul e reversibil la acţiunea NAD şi HSCoA
Reglarea complexului PDH
2. Inhibiţia alosterică este amplificată de
AG macromoleculari
3. Reglare nucleotidică, prin sarcina
energetică:
inhibat de ATP
activat de AMP
4. Reglare covalentă:
complexul PDH este inhibat prin fosforilare
(kinaza PDH),
activat prin defosforilare (fosfataza PDH).
Fosforilarea se amplifică la raportul înalt
ATP/ADP; acetil CoA/HSCoA; NADH/NAD;
defosforilarea – la concentraţii mari de
piruvat şi Ca
Pi E1-OH ATP
(activă)
Fosfotaza kinaza
activator = activator =
Ca2+;Mg2+
insulina acetil-CoA
indirect NADH,
I- piruvat, ADP
1. Catabolismul glucidelor
2. Catabolismul lipidelor
3. Catabolismul aminoacizilor
4. Catabolismul alcoolului
5. Catabolismul corpilor cetonici
Provenienţa oxalacetatului
NADH OAA
I
I
CH2
Cit I
CH2
CH2 I
I
COOH NAD+ MDHI COOH H-C-COOH
I
C =O AC I
I CH- OH
CH2
Mal COOH I
I
HC-OH
3NADH+H+ => LR ICit COOH
I COOH
COOH FR NAD+
COOH FADH2 => LR I
ICDH
CH2
I
I
CH
II
Fum COOH
I COOH CH2 NADH
CH2 I I
-KG
CH
FADH2 CH2 CH=O
I SDHICH2 I I
COOH
I CH2 COOH
FAD+ Suc
COOH I
KGDH
C=O NAD+
7. Hidratarea Fumaratului la Malat SCoAS
I
SCoA
8. Oxidarea Malatului la OA E- MDH NADH
GTP
GDP
SCoA
Reglarea ciclului Krebs
Citrat sintaza
IzocitratDH
Alfa cetoglutaratDH
Citrat sintaza
- NADH, ATP,
succinyl CoA, citrate
Rolul:
Reacţiile ce furnizează
produşii intermediari ai
ciclului Krebs
Formarea de OA
Piruvat +CO2+ATP▬►OA+ADP+Pi
E- piruvatcarboxilaza (biotin
dependentă) , enzimă abundentă în ficat
şi ţesutul nervos
În miocard şi muşchi:
Fosfoenolpiruvat +CO2+GDP
▬►OA +GTP
E- fosfoenolpiruvatcarboxikinaza
2. Formarea alfa cetoglutaratului:
Glu + Piruvat ▬►
α cetoglutarat + Ala
E - AlAt
Glu + NAD a-cetoglutarate
+ NADH +H + NH3
E- GDH
3. Formarea lui succinil CoA
– din propionil CoA:
1. din oxidarea AG cu număr impar de
atomi de C;
2. din catabolismul Val, Ile, Met
4. Formarea fumaratului
din catabolismul Fen şi Tyr
Aplicaţii biomedicale
Deficitul E implicate în ciclul Krebs
(fumaraza; alfa cetoglutarat DH) se
întâlneşte în cazul unor afecţiuni eriditare
manifestete prin:
Acidoză lactică (piruvatul trece în lactat)
Deficit energetic – cu repercusiuni asupra
dezvoltării neuromotorii (retard mental,
hipotonie, encefalopatie severă)
Amplificarea cetogenezei