Funcţionarea AEC cu cicluri

termice oarecare
• timpi tck de trecere a curenţilor Ik prin căile de curent
• timpi de pauză tpk
• curentul echivalent Ie:

I 2
 t ck 1
i 2k  t   dt
k t ck
Ie  k 1
Ie  
 t 
m

ck  t pk t ck 0

k 1

Curs 5 - Aparate Electrice 1

 Regimul termic de foarte scurtă
durată
• procesele termice se pot considera adiabatice (fără schimb de
căldură cu mediul ambiant)

• Ks · P · dt = m · c · d , (0) = 0
 max =  (τ)

K P
  (t) = t
s

mc

Curs 5 - Aparate Electrice 2

 Solicitări termice ale căilor de curent
ale AE
în regim normal de funcţionare
• Expresiile corespunzătoare supratemperaturii maxime, max şi respectiv
constantei termice de timp, T, ce caracterizează fenomenele termice de
încălzire sau de răcire
• Constanta de timp termica este diferita la incalzire fata de racire

4 I 2  cd
 max  2  , T 
 K t d 3 4K t

 I2  cbh
 max  , T
2K t bh b h  2K t  b h 
Curs 5 - Aparate Electrice 3
Influente asupra fenomenelor termice datorate
formei si dimensiunilor caii de curent

• La aceeasi sectiune transversala:

• 2(b+h) > π d , deci racire mai buna pentru dreptunghi

• Procese termice mai rapide la curenti mici, T scade

• Funcţionarea corectă din punct de vedere termic a căilor

de curent ale AE se realizează atunci când :

max < adm

Curs 5 - Aparate Electrice 4
 Repartiţia supratemperaturii în lungul
căilor de curent cilindrice
• considerind doar conductibilitatea termica:

2 p1
d

dx 2 
• puterea surselor termice pe unitatea de volum, p1, este:

p1    j2  K t Sr 
Sl
Curs 5 - Aparate Electrice 5
 Repartiţia supratemperaturii în lungul
căilor de curent cilindrice
• Ecuatia devine pentru directia axiala a conductorului:

d 2
 a 2   b 2
d x2
• unde:

K q   j2
a 2  K t Sr 
t
, b2 
Sl S 

Curs 5 - Aparate Electrice 6

 Repartiţia supratemperaturii în lungul
căilor de curent cilindrice
• Solutia ce descrie repartitia supratemperaturii este:
b 2
 x  c e c e
1 ax 2  ax  ,  
p p
a 2

• Cu expresia pentru x>0

 x    p  max  p eax

• Si respectiv pentru x<0

 x    p  max  p eax

Curs 5 - Aparate Electrice 7
Repartiţia supratemperaturii în lungul
căilor de curent cilindrice (x<4/a)

Curs 5 - Aparate Electrice 8

 Valoarea supratemperaturii în zona
mediana
• Fluxul termic este:
R I2 K t Sr  max

2
• Legea lui Fourier conduce la

   S d x 0
dx
• Supratemperatura mediana (de preferat masura directa):

d a max p ea x

dx R I2  2 aSp
 max 
d x  0 a max p  K t Sr  2 Sa
dx Curs 5 - Aparate Electrice 9
 Repartiţia supratemperaturii după
direcţia axială a căilor de curent de
secţiune variabilă
• Pentru x<0 :

 1 x   c 
1p e a1 x  1p ,   1 0   c

• Pentru x>0 :

 2 x   c 2p ea 2 x  2p ,  2 0  c

Curs 5 - Aparate Electrice 10
 Repartiţia supratemperaturii după
direcţia axială a căilor de curent de
secţiune variabilă

Curs 5 - Aparate Electrice 11

Definirea supratemperaturii de trecere,  c

• Conditia:
d 1 d
 2

dx dx
• Relatia obtinuta:

a1 ( c   1 p )   a 2 ( c   2 p )

• Valoarea rezultata:

a1 1p a 2  2p
 c
a1  a 2
Curs 5 - Aparate Electrice 12
 Distribuţia supratemperaturii în lungul
unui element fuzibil
de secţiune variabilă
• Se defineste zona prezumata de intrerupere cu supratensiuni
reduse

Curs 5 - Aparate Electrice 13

 Distribuţia supratemperaturii după
direcţia axială a conductoarelor izolate
• Izolatia electrica este si izolatie termica:

RI2 RI2 d  2 RI2 RI2 b h  4

 max  ln  max   ln
K t Sr 2 l d t Sr 8l
KElectrice
Curs 5 - Aparate b h 14
 Repartiţia supratemperaturii în secţiunea
transversală a căilor de curent ale AE
• Ecuatia de tip laplacian în coordonate polare este de forma:
d 2

1 d
 
p p   j2
d r 2 r dr 

• cu conditia initiala:  ( 0)   0
• folosind substitutia: d
 z (r )
dr
• rezulta solutia: p 2
 r   0 r
4
• Variatia de temperatura în sectiunea transversala rezulta:
p 2
 0 ext  R
4
• J=10 [A/mm2], raza R = 1 [cm], din Cu, (ρ = 2 · 10 ^(-8) [ohm·m] şi λ= 393
Curs 5 - Aparate Electrice 15
[w m-1 0C-1]), se obţine o variatie de temperatură de numai 0,127 °C
 Ipoteze în calculul termic al AEC
• Rezistivitatea constanta :

• ipoteza neadevarata

• Temperatura constanta în lungul conductoarelor:

• ipoteza neadevarata

• Temperatura constanta în sectiunea transversala a conductoarelor:

• ipoteza adevarata

• Rezulta firesc diferente între calcul si experiment cu privire la

Curs 5 - Aparate Electrice 16
fenomenele termice
 Particularităţi constructive ale căilor de curent din
construcţia aparatelor electrice ce ţin seama de
încălzirea în regim permanent
• Curentul admisibil, asociat cu supratemperatura admisibila, este:
K t  Sr  adm
I adm 
• cu:
R
l
R 
S
  d2
• pentru cai de curent cilindrice rezultând: S , Sr  dl
4
K t   2  d 3   adm
I adm c 
4
• pentru cai de curent dreptunghiulare obtinându-se: S  b  h, S  2(b  h )  l

K t bh(b  h) adm

Iadm d  2

Curs 5 - Aparate Electrice 17
 Avantajele sectiunii transversale
dreptunghiulare la curenti mari
• Suprafata de racire este mai mare la aceeasi sectiune transversala:

2  (b  h )  l    d  l

  d2
bh 
4

b
  (  2)    1  0,
2
 
h

• Incarcarea cailor de curent cilindrice este doar 70% din aceea a cailor dr
curent dreptunghiulare la curenti mari

Curs 5 - Aparate Electrice 18

 Particularitati cu privire la densitatea de
curent
• Densitatea de curent este:
I adm
jadm 
S
• Pentru cai de curent cilindrice rezulta

jadm c  4K t adm A1 l

 d d

• Pentru cai de curent dreptunghiulare rezulta

2K t (b h)adm

jadm d  A 2  b h
 bh bh

• La curenti mici sunt preferate caile de

Curs 5 - Aparate curent cilindrice
Electrice 19
 Particularitati cu privire la densitatea de
curent
• Pentru (bxh)=C=const, b=x si h=C/x obtinem:
x 2 C
f(x) b  h 
bh Cx

Curs 5 - Aparate Electrice 20

 Conexiuni flexibile
• Pentru contactele cu miscare de rotatie se adopta conexiuni flexibile
• Acestea se realizeaza din fire subtiri împletite sau din benzi subtiri
suprapuse

• Pentru firele subtiri împletite de diametru d<0,1 [mm]:

 D2  d 2
 N , deci Dd N N Dl  Dl
4 4
N 1

• Pentru benzile subtiri suprapuse, h1=0,1 [mm]

2N(b h1)l  2(b h)l N 1
bh  Nbh1 , deci h  Nh1

Curs 5 - Aparate Electrice 21

 Caracteristica de protecţie termică
pentru căile de curent
• Se considera încalzirea unei cai de curent, cu aceeasi valoare T, pentru :

In < I 1 < I 2 < … < I k

• rezultând firesc:

adm< max 1 < max 2 < …. < max k

• unde:
RI2k
max k 
K t Sr
Curs 5 - Aparate Electrice 22
 Caracteristica de protecţie termică
pentru căile de curent
• Curbele de încalzire conduc la obtinerea caracteristicii de protectie t(I)

Curs 5 - Aparate Electrice 23

 Corectii la caracteristica de protectie t(I) ce tin seama
de variatia rezistivitatii cu temperatura

• Variatia rezistivitatii cu temperatura respecta relatia:

 ( )   (1   )
0

• Ecuatia de bilant termic se scrie:

 0(1 )lI2
dt K t qldt  Slcd
S
• Punându-se sub forma echivalenta:

d ( K t q   0 I 2  0I 2
) 
dt  Sc  S c 2  S2 c
• sau: d a 0 b0, a 0  K t q  0 j2  0 j2
 , b0 
dt  Sc  c  c
Curs 5 - Aparate Electrice 24
 Incalzirea cailor de curent considerând
dependenta rezistivitatii de temperatura
• Curbele de încalzire pentru valori diferite ale lui « a »:

Icr  jcr S

K t q
• Densitate de curent critica (a=0): j  jcr
 0 S
25
Curs 5 - Aparate Electrice
 Incălzirea bobinelor din construcţia AE
• Bobinele AE reprezintă un mediu neomogen, anizotrop, cuprinzând material
conductor, lacuri izolante sau chiar izolatori din hârtie sau textili, dar şi aer
deoarece ansamblul nu e « masiv ».

• Studiul analitic al încălzirii în regim permanent a bobinelor AE consideră o

valoare convenţională, globală, a conductibilităţii termice a materialelor
utilizate pentru realizarea acestora, λg

• Se acceptă suprafeţele izoterme ca fiind cilindri coaxiali cu bobina, deci

fluxul termic se transmite doar după direcţia radială, spre exteriorul bobinei,
prin conductibilitate termică, neglijând transferul de căldură spre miezul
feromagnetic, ca şi acela corespunzător capacelor electro şi termoizolante
ale carcasei bobinei.
Curs 5 - Aparate Electrice 26
 Incălzirea bobinelor din construcţia AE

• Pierderile datorate surselor termice pe unitatea de volum a bobinei

sunt de valoare p0 :

R b  I  K t  Sr  ext
2

p0 
V
• suprafaţa de răcire a bobinei se consideră adesea doar suprafaţa
laterală exterioară, dar uneori dublul suprafeţei cilindrului median,
de rază (r1+r2)/2 şi de înălţime h.

Curs 5 - Aparate Electrice 27

Incălzirea bobinelor din construcţia AE
• Ecuatia ce descrie încalzirea unei bobine:

d2 1 d p0
 
dr 2
r dr g
• Constructia unei bobine
- de curent
- de tensiune
d
 z(r )
dr
dz(r ) 1 p0
 z(r )  
dr r λg
Curs 5 - Aparate Electrice 28
 Incălzirea bobinelor din construcţia AE
• Solutia ecuatiei diferentiale în z(r) este:

p0
C
z(r) 
1
r  d
r 2 g dr
• Conducând dupa o cuadratura la:

p0 2
 (r)C1ln r  r C2
4g

• Constanta de integrare C1 se determina prin considerarea legii lui Fourier

pentru r = r1, pentru fluxul termic total:

 t p0   r12 r22 h

Curs 5 - Aparate Electrice 29
 Incălzirea bobinelor din construcţia AE
• Obtinându-se:

d C1 p0 p0
   r1 C1   r22
dr r1 2  g 2  g

• Constanta de integrare C2 se obţine impunând o condiţie evidentă, de forma

  r1   ext
• Rezultând:

p0  r22 p0
C2  ext   ln r1   r12
2  g 4  g
Curs 5 - Aparate Electrice 30
 Incălzirea bobinelor din construcţia AE
• Solutia finala este de forma:

 (r)
p 0r22 r p 0 2 2
ln 
2g r 1 4g

 r1 r  ext 
• Această relaţie descrie o evoluţie scăzătoare a supratemperaturii după
direcţia radială a bobinei, cu valoarea la interior, superioară valorii de la
exterior.

• Distribuţia reală a supratemperaturii în interiorul bobinelor AE, definită

experimental, diferă de cea data de relatia de mai sus, datorită multiplelor
ipoteze acceptate iniţial
• Se evidenţiază astfel experimental o valoare maximă a supratemperaturii în
zona mediană a bobinei,
• Poziţia corespunzătoare razei r este influenţată de:
m

- construcţia bobinei,
- prezenţa sau nu a unei carcase metalice exterioare,
- prezenţa sau nu a unui miez feromagnetic etc.
- a se vedea  (h)
Curs 5 - Aparate Electrice 31
 Particularitati de manifestare a încălzirii
bobinelor din construcţia AE
• Distributia temperaturii în sectiunea transversala a bobinelor este complexa

• Temperatura celui mai cald punct al bobinei data de o relatie empirica:

 *
max  2   med   a  ext
• unde:

R 2  R1
med  ,  med  med   a
  R1

Curs 5 - Aparate Electrice 32

 Particularitati de manifestare a încălzirii
bobinelor din construcţia AE
• evoluţia în timp a fenomenelor termice pentru bobinele AE este mult mai
lentă decât pentru căile de curent ale acestora, deci valorile constantei
termice de timp pentru bobinele AE sunt mai mari.
• particularităţi legate de funcţionarea în curent continuu, t =(4-10), sau în
curent alternativ, t = (0,8 – 1,25):
h
t
r1  r2

• Particularitati privind prezenţa sau nu a miezului feromagnetic:

• In cazul bobinelor care sunt asamblate într-o carcasă metalică exterioară,
(electromagneţi de tip plonjor), punctul care corespunde valorii maxime a
supratemperaturii acestora se deplasează către peretele metalic exterior.
• Pentru a evita acest lucru se prevede un spatiu de ventilaţie, dar astfel
gabaritul ansamblului creşte, ceea ce nu e totdeauna acceptabil.

Curs 5 - Aparate Electrice 33

 Metode de evaluare a încălzirii AE şi
a elementelor acestora
• Metodele analitice de apreciere a încălzirii AE şi a componentelor acestora
- accepta ipoteze simplificatoare pentru abordarea teoretică a fenomenelor
termice
- acestea conduc adesea la erori destul de însemnate

• Cele mai sigure sunt metodele experimentale, care apelează la accesorii

specifice : termometre, termocupluri, termoculori sau termometre cu
măsurare în infraroşu

• Pentru definirea temperaturii medii se foloseste metoda variatiei rezistentei

• Metode grafoanalitice nedistructive ce au la baza experimentul: metoda

celor trei puncte
Curs 5 - Aparate Electrice 34
 Metoda celor trei puncte (analitic)
• apelează la măsurări experimentale ce definesc punctele  (t ), (t ) şi

1 2


(t3) ale curbei de încălzire (t)

• Tinând seama de evolutia supratemperaturii în timp

 t 
  t   max1e T 
 
• Si acceptând dezvoltarea în serie de puteri cu retinerea a trei termeni:
2 3
x x x
ex  1     ...
1! 2! 3!
• Rezulta:

 22  1   3 2  1    t2  t3   3  2    t1  t2 
 max  T
2 2  1  3 2   2  2  1  3 

Curs 5 - Aparate Electrice 35

 Metoda celor trei puncte (grafic)
• versiunea grafică, precizia poate fi influenţată de operatorul uman,
ce are la bază relaţia echivalentă a supratemperaturii la încalzire:


t
max    t 
e T

max
• Care prin derivare conduce la:

d    t
max
e T
dt T
d
  t   max  T 
• Rezultând final ecuatia unei drepte:

dt
Curs 5 - Aparate Electrice 36
 Metoda celor trei puncte (grafic)

• In cresteri finite ecuatia anterioara se scrie:   t   max  T 
t
• Fiind ecuaţia unei drepte ce intersectează axele de coordonate în:

 max ,  max
T

Curs 5 - Aparate Electrice 37

SOLICITARI ALE AE ÎN REGIM DE DEFECT

• Sunt situaţii anormale de funcţionare, deci de defect, datorate

elementelor componente, sau datorate operatorului uman

• Asemenea situaţii de defect se referă în principal:

• la creşterea valorilor curentului din circuit peste cele normale,

nominale pentru AE (deosebind curenti de suprasarcina sau
de scurtcircuit).

• la creşteri importante ale tensiunii, depăşind valorile normale

şi putând genera defecte ale izolaţiei şi deteriorarea AE.

Curs 5 - Aparate Electrice 38

SOLICITARI ALE AE ÎN REGIM DE
DEFECT (suprasarcina)
• Pentru un curent de suprasarcină, corespunzător
supratemperaturii admisibile considerate la proiectarea
AE sau a elementelor lor componente, se defineşte o
caracteristică de protecţie termică, t(I), de tip dependent.

• dacă valorile curentului de defect nu depăşesc (1,5– 2)In

elemente de protecţie specializate (bimetale, siguranţe
fuzibile, relee etc.), asigura deconectarea, după un timp
cu atât mai mic cu cât valorile curentului sunt mai mari.

• se evita depăşirea supratemperaturii admisibile (intervine

totuşi o inerţie termică).
Curs 5 - Aparate Electrice 39
 SOLICITARI ALE AE ÎN REGIM DE
DEFECT (scurtcircuit)
• curentului de defect depăseste chiar 10 In, un timp foarte scurt;
• se impune considerarea particularităţilor de manifestare a defectelor de tip
scurtcircuit:
• amplitudine mare a curentului de defect ;
• timp scurt de manifestare a defectului, elementele de protecţie trebuind să
intervină « practic instantaneu », ceea ce impune considerarea ecuaţiei de
bilanţ termic de tip adiabatic, neglijând schimbul de căldură cu mediul
ambiant ;
• evoluţie în timp a curentului de scurtcircuit după o lege complexă, funcţie de
natura defectului, locul de manifestare şi parametrii circuitului ;
• limite largi de modificare a supratemperaturii în regim de scurtcircuit, practic
de (2 – 4) ori mai mari decât supratemperaturile admisibile de regim normal,
ceea ce impune considerarea dependenţei parametrilor fizici de material cu
temperatura (rezistivitatea electrică, căldura specifică etc.).

Curs 5 - Aparate Electrice 40

 SOLICITARI ALE AE ÎN REGIM DE
DEFECT (scurtcircuit)
• ecuaţia de bilanţ termic, în cazul unui defect de tip scurtcircuit, pentru o cale
de curent
2 (t)dt  mcd
R i sc
• Variatia constantelor de material ρa şi respectiv ca :

 ()  a (1 ) , c()ca (1   ) ,

• Ecuatia de bilant termic se scrie final sub forma

• sau ca o ecuatie diferentiala cu 2 (t)dt   ca 1   d

1 isc
variabile separabile: S2  a 1 
Curs 5 - Aparate Electrice 41
 SOLICITARI ALE AE ÎN REGIM DE
DEFECT (scurtcircuit)
• Ecuatia ce considera evoluţia supratemperaturii până la valoarea  sc
pentru o durată a defectului egală cu tsc :

1 t sc   ca sc 1 
 i ( t )  dt    d
2

a 1  
2 sc
S 0 0

• Integrala din membrul I al ecuaţiei reprezintă « solicitarea termică la

scurtcircuit », Bsc, şi este de obicei mai dificil de evaluat, căci nu se
cunoaşte de fapt legea de variaţie în timp a curentului isc(t).
• Membrul II al ultimii ecuaţii reprezintă « rigiditatea termică la
scurtcircuit »

Curs 5 - Aparate Electrice 42

 Evaluarea încălzirii căilor de curent în regim de
defect (metoda analitică)

• « rigiditatea termică la scurtcircuit » A( ):

     ca
A()    2 ln(1  )
   a

Curs 5 - Aparate Electrice 43

Evaluarea încălzirii căilor de curent în regim
de defect (metoda analitică)
• Ecuatia anterioara de bilant termic la sc, daca defectul intervine la conectare
si supratemperatura initiala este nula, se scrie sub forma:

1 Bsc   ca    sc    ln1  sc  

S2 a   2 

• Iar pentru defectul ce intervine dupa functionarea în regim permanent, cu
supratemperatura initiala nenula, are forma:

1 Bsc   ca   ( sc i)   ln1  sc 

S2  a   2 1  i 

 sc   scadm
Curs 5 - Aparate Electrice 44
 Evaluarea indirecta a încălzirii căilor de
curent în regim de defect
• Se defineste densitatea de curent admisibila:

 ca      1  sc adm 

2 
j adm   sc adm i   2 ln
 at sc    1  i  I sc max
jscmax = S
 j adm

• Sau sectiunea transversala minima:

S min  B sc
A( scadm)  A( i )

impunându-se final conditia: S > Smin

Curs 5 - Aparate Electrice 45
Evaluarea indirecta a încălzirii căilor de
curent în regim de defect (Bsc)
• Se apeleaza informatiile privitoare la stabilitatea termica a AEC
• Pentru cc se poate deci scrie acoperitor:

Bsc = Isc2 · tsc > Bsc real

• Pentru ca se poate scrie cu adaos:

Bsc = Isoc 2·tsc > Bsc real

Curs 5 - Aparate Electrice 46