ANALIZA FINANCIARĂ

A ÎNTREPRINDERII
Lect.univ. dr. BORLEA SORIN
 ANALIZA FINANCIARA INSTRUMENT AL
MANAGEMENTULUI

1. Concepte şi definiţii
„Analiza financiara este activitatea complexa la nivelul unei
intreprinderi care are ca fmalitate reflectarea, prin intermediul unor
indicatori sintetici, a starii de sSnatate financiara a respectivei
intreprinderi.“
Ion Stancu şi colaboratorii, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Economică,2003

„Conceptul de analiza financiara a unei intreprinderi

defmeste activitatea de evaluare a performantelor
economice trecute si prezente ale acesteia si
perspectivele care decurg de aici folosind un ansamblu
de date disponibile, de metode si tehnici adecvate.“
Constantin Barbulescu
„Analiza financiara este un instrument, mai degraba decat o teorie,
permitand rationalizarea studiului informatiilor economice si contabile."
P. Vernimmen - Finance de 1'enterprise
„Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a
echilibrului fmanciar pe termen mediu şi lung şi treptele de acumulare
baneasca, de rentabilitate a activitatii intreprinderii."
Nicolae Georgescu Analiza bilantului contabil, Ed. Economics

„Analiza economico-fmanciara este o stiinta a interpretarii datelor si

informatiilor de natura economics si financiarS, culese si prelucrate, cu
scopul identificării si cuantificării sau estimării sensului si intensitătii
actiunii factorilor care au influentat indicatorii economici si fnanciari."
loan Cuzman
„Analiza financiara se concentreaza asupra
identificarii §i evaluarii
caracteristicilor financiare cele mai relevante
asupra indeplinirii
obiectivelor, a starii de sanatate financiara a
intreprinderii, a
perspectivelor de dezvoltare a unei afaceri precum
şi a calitatii
managementului financiar-economic."
loan Cuzman
Analiza economico-fnanciară permite intelegerea si
perfectionarea legaturilor de interconditionare dintre
functiunea fnanciar contabila si celelalte functiuni ale
intreprinderii şi/sau functii ale conducerii.
Diagnosticul poate fi o concluzie, pe baza unui set de
analize, asupra starii de sanatate financiara a unei
intreprinderi sau asupra capacitatii sale de a se dezvolta
in intregul sau sau pe anumite functiuni, intr-un mediu
economic probabilistic exprimat in termeni de
oportunitati şi riscuri.
2. Funcţiile analizei financiare
 Asigurarea de informatii fnanciar-contabile prelucrate
logic si legic, necesare procesului decizional atat in
cadrul managementului financiar al intreprinderii cat şi a
celor interesati din mediul extern;
 Identificarea cailor si metodelor de crestere-dezvoltare a
potenţialului economico-fnanciar al întreprinderii;
 Identificarea factorilor, cailor şi metodelor de susţinere a
eficacităţii şi eficienţei sistemului economic
„întreprindere“;
 Previzionarea corelatiilor sinergetice dintre factorii
ce asigura creşterea-dezvoltarea;
 Evaluarea riscurilor financiare si a factorilor de risc;
 Evaluarea potentialului investitional al intreprinderii ;
 Identificarea pozitionarii intreprinderii in mediul
economic concurenţial;
 Obiectivele analizei financiare
3.

 Tematice. Pe secvenţe de funcţiuni financiar-contabile

 Analiza rezultatelor obţinute
 Identificarea factorilor entropici şi antientropici şi
sugerarea căilor şi metodelor de reacţie faţă de aceştia.

4. Utilizatorii informatiilor şi concluziile furnizate

de anailza financiara
 Utilizatorii din mediul intern al intreprinderii:
 managerii intreprinderii
 sindicatele
 angajatii
 Utilizatorii din mediul extern al intreprinderii:
 actionarii sau asociatii
 furnizorii
 clientii
 creditorii financiari
 investitorii potentiali
 institutii ale statului
 administratiile locale
 analistii fmanciari
 expertii si auditorii fmanciari
 concurentii etc.
5. Posibile clasiflcari ale analizei financiare
Dupa modul de analiza a stracturilor documentelor fmanciar contabile de sinteza :
 Analiza pe verticală
 Analiza pe orizontala

Dupa modul de urmarire in timp a fenomenului analizat:

 analiza statică
 analiza dinamică

Dupa pozitia analistului fata de mediul intreprinderii:

 analiza internă
 analiza externă

Dupa raportul dintre momentul analizei si timpul de desfa§urare a fenomenului analizat:

 analiza postfactum
 analiza previzională

Dupa orizontul de timp la care se refera analiza :

 Analiza pe termen scurt sau operativa
 Analiza pe termen mediu sau tactica
 Analiza pe termen lung sau strategic
6. Etape ale analizei financiare

Din punct de vedere practic in analiza financiara trebuiesc

parcurse cel putin urmatoarele etape :

 stabilirea si delimitarea in timp si spatiu a fenomenului analizat

 stabilirea abaterilor indicatorilor fmanciari fata de nivelele
previzionate
 identificarea factorilor care au condus la variabilitatea rezultatelor
si comensurarea sau estimarea sensului si intensitatii actiunii
acestora
 aprecierea rezultatelor, performantelor sau starilor analizate
 sugerarea de masuri care sa conduca la eliminarea sau
diminuarea influentei factorilor perturbatori si de stimulare a
factorilor favorizanti.
 Din punctul de vedere al insuşirilor fenomenului analizat
 analiza cantitativă

 analiza calitativă

După starea de sănătate a întreprinderii:

 analiza întreprinderilor aflate în dificultate

 analiza întreprinderilor în expansiune

6. Etape ale analizei financiare
Din punct de vedere practic in analiza financiara trebuiesc
parcurse cel putin urmatoarele etape :
 stabilirea si delimitarea in timp si spatiu a fenomenului
analizat
 stabilirea abaterilor indicatorilor fmanciari fata de
nivelele previzionate
 identificarea factorilor care au condus la variabilitatea
rezultatelor si comensurarea sau estimarea sensului si
intensitatii actiunii acestora
 aprecierea rezultatelor, performantelor sau starilor
analizate
 sugerarea de masuri care sa conduca la eliminarea sau
diminuarea influentei factorilor perturbatori si de
stimulare a factorilor favorizanti.
7. Metode ale analizei financiare

Prin metoda intelegem calea logica de urmat in

cercetarea fenomenelor economico-fnanciare.
7.1. Metode calitative

SCOP: sa stabileasca legatura factorilor cu fenomenul

analizat si sa stabileasca legaturile cauzale.
Metoda comparatiei

 comparatii in timp
 comparatii in spatiu
 comparatii mixte
 Forme de comparatii
abaterea absoluta

ΔF = F1 – F0
 abaterea indiceiui variatiei relative
If = F1/F0 If = F1/F0 x 100

 abaterea indiceiui variatiei relative

ΔIf = (F1/F0) -1 (sau 100)
ΔIf = If – 1 (sau100)
Diviziunea
 dupa timpul de desiaşurare a procesului

economic
 dupa locul de formare a rezultatelor

 pe elemente componente
Modelul general al diviziunii se prezinta astfel:
F = f1 + f2 + f3+... + fn
ΔF = ∑Δfi
Modelarea fenomenului
 Modelarea imitativa prin fotografii, harti,

machete, etc.
 Modelarea analogica prin grafice

 Modelarea simbolică prin ecuaţii care sesizează

legăturile deterministe sau .

7.2. Metode de analiza cantitativa
 Metode de analiza cantitativa

 Metoda substitutiilor

 Metoda ratelor

 Metoda ABC

 Metoda fluxurilor
* Metoda corelatiilor:
 Liniară F (x) = a + bx
 Hiperbolică F (x) = a + (a/b)
 Parabolică F(x) = a+bx+cx2
 Exponenţială F(x) = abx
 2. DOCUMENTELE FINANCIAR CONTABILE DE
SINTEZA, SURSE DE INFORMATII NECESARE IN
ANALIZA FINANCIARA
1. Componenta situatiilor financiare
de sinteza
 Bilantul
 Contul de profit şi pierdere
 Situatia fluxurilor de trezorerie
 Situatia modificarii capitalurilor proprii
 Notele explicative la situaţiile financiare
BILANŢUL – componentă esenţială de
informaţii necesare în analiza financiară.
În analiza financiară poate fi abordat din trei
puncte de vedere
 Bilanţ patrimonial

 Bilanţ financiar

 Bilanţ funcţional
 BILANŢUL PATRIMONIAL

ACTIV PASIV
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
Imobilizări necorporale Capital social
Imobilizări corporale Rezerve şi alte fonduri
Imobilizări financiare Rezultat reportat
Rezultatul exerciţiului
II. Active circulante II. Provizioane pentru riscuri
Stocuri şi cheltuieli
Creanţe
Investiţii financiare pe termen
scurt
Dispobibilităţi
III. Cheltuieli în avans III. Datorii
Împrumuturi şi datorii asimilate
Furnizori
Alte datorii
IV. Venituri în avans
 Sintetic
ACTIV BILANŢIER PASIV BILANŢIER
Drepturi patrimoniale Angajamente
patrimoniale
Drepturi de Angajamente faţă de
proprietate proprietari (capitaluri
proprii)
Drepturi de creanţă Angajamente faţă de
terţi (datorii)
 OBSERVAŢII

 cu ajutorul bilantului patrimonial se poate crea o

imagine asupra asupra valorii unei intreprinderi;
 bilantul patrimonial corespunde şi unei viziuni
juridice asupra intreprinderii exprimand
ansamblul de drepturi si obligatii pe care aceasta
le are;
 abordarea patrimoniala a bilantului contabil are
mare importanta in mod deosebit pentru
actionarii proprietari si pentru creditori;
 succesiunea de prezentare a posturilor de activ
este in ordinea crescatoare a lichiditatii acestora;
 posturile de pasiv sunt prezentate in
ordinea crescatoare a exigibilitatii lor;
 bilantul patrimonial reprezinta o formula
obligatorie in cadrul metodelor de evaluare
cu ocazia vanzarilor, lichidarilor, fuziunilor
sau divizarii.
 BILANŢUL FINANCIAR

 Bilantul financiar sta la baza analizei de

lichiditate si/sau solvabilitate.
 Bilantul financiar separa posturile de activ şi de
pasiv in patru structuri pe baza duratei de
imobilizare „mai mare" sau „mai mica” de un an
in cazul activului şi a unei exigibilitati sau a
ramanerii capitalurilor la dispozitia intreprinderii
pe o perioada „mai mare" sau „mai mica" de un
an in cazul pasivului.
ACTIV PASIV
Utilizări de resurse Resurse

Active imobilizate Capitaluri proprii

Datorii pe termen mediu şi lung

Active circulante

Datorii pe termen scurt

 BILANŢUL FUNCŢIONAL

Bilanţul funcţional face clasificarea elementelor

de activ sj pasiv în funcţie de apartenenţa la unul
din ciclurile economice.
 Ciclul de investitii care este format din activele
aciclice stabile şi respectiv din resursele stabile.
 Ciclul de exploatare care este format din
activele ciclice, respectiv din resursele cu
finanţare scurtă.
 Ciclul de finanţare care este format din
ansamblul elementelor disponibile de activ,
respectiv din creditele pe termen scurt destinate
lichidităţii imediate.
ACTIV PASIV
Utilizări Resurse

Active aciclice stabile Resurse aciclice stabile

Active ciclice Resurse ciclice

de exploatare de exploatare

în afara exploatării în afara exploatării

Trezorerie de activ Trezorerie de pasiv

 INSTRUMENTELE ANALIZEI FINANCIARE

Conform dicţionarului explicativ al limbii române prin

instrumente, se înţelege în general o unealtă sau un aparat
cu care se execută o anumită operaţie sau un sistem tehnic
sau economic pentru observarea, măsurarea sau controlul
unor mărimi.
Referindu-ne strict la procesele şi fenomenele
economice consideram ca cele mai pertinente si relevante
instrumente ale analizei financiare sunt reprezentate de
indicatorii financiari.
 INDICATORII FINANCIARI

1.Indicatori de rezultate financiare

2. Indicatori ai solvabilităţii
3. Indicatori ai lichidităţii
4. Indicatori ai utilizării activelor
5. Indicatori ai utlizării capitalurilor
6. Indicatori ai profitabilităţii
7. Indicatori ai echilibrului financiar
Indicatori de rezultate financiare
Varianta continentală
a. Producţia exerciţiului
b. Valoarea adăugată
c. Excedentul brut din exploatare
d. Rezultatul exploatării
e. Rezultatul curent
f. Rezultatul brut
g. Rezultatul net
Varianta anglo-saxonă
a. Marja asupra cheltuielilor variabile
b. EBITDA
c. EBIT
d. EBT
e. Rezultatul net
Indicatori ai solvabilităţii

1. Gradul de autonomie financiară

2. Gradul de îndatorare
3. Gradul de acoperire a datoriilor pe baza fluxului de numerar net
Indicatori ai lichidităţii
1. Rata curentă
2. Rata rapidă
3. Rata imediată
Indicatori ai utilizării activelor

1. Randamentul activelor
2. Randamentul imobilizărilor
3. Viteza de rotaţie a activelor totale
4. Viteza de rotaţie a imobilizărilor
5. Viteza de rotaţie a stocurilor
6. Viteza de rotaţie a creanţelor
Indicatori ai utilizării capitalurilor

1. Randamentul capitalurilor totale

2. Randamentul capitalurilor proprii
3. Viteza de rotaţie a capitalurilor investite
4. Viteza de rotaţie a capitalurilor permanente
5. Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii
Indicatori ai profitabilităţii

1. Marja profitului brut

2. Marja profitului net
3. Rentabilitatea economică
4. Rentabilitatea financiară
Indicatori ai echilibrului financiar

1. Situaţia netă
2. Fondul de rulment
3. Nevoia de fond de rulment
4. Trezoreria netă
ANALIZA STRUCTURALĂ A BILANŢULUI
CONTABIL
Analiza structurala a bilantului contabil studiaza
ponderea diferitelor elemente de activ sau pasiv fata de
totalul activului respectiv totalul pasivului sau intre anumite
elemente de activ sau pasiv.

Indicatorii de structura ai activului caracterizează

compoziţia patrimoniului, a mijloacelor economice ale
întreprinderii şi scot în evidenţă relaţiile tehnice, economice
şi juridice în cadrul căreia aceasta funcţionează.
 Indicatorii de structura ai pasivului caracterizeaza
structura de finantare a intreprinderii, scotand in evidenta
ansamblul resurselor financiare de care dispune
intreprinderea la un moment dat.
Indicatori de structură ai activului

Ponderea activelor imobilizate totale = (Active imobilizate totale/Activ

total)x100

Acest indicator se analizeaza si se apreciaza in corelatie cu ponderea activelor

circulante in totalul activelor.
Ponderea imobilizărilor necorporale= (Active imobilizate necorporale/Imobilizări
nete)x100

Ponderea activelor corporale = (Active imobilizate corporale/Activ total)x100

 Marimea acestui indicator este corelata cu intensitatea de
dotare a muncii.
 Indicatorul atinge valori ridicate in cazul intreprinderilor
care opereaza in sectoare economice care impun existenta
unor infrastructuri tehnice importante.
 Valoarea indicatorului mai poate fi influentata de :
- politica de investitii
- regimul de amortizare
- utilizarea leasingului in asigurarea echipamentelor
tehnice
Ponderea activelor imobilizate financiare = (Active imobilizate financiare/Activ
total)x100

 Indicatorul prezinta valori importante in cazul existentei unui portofoliu de

participatii.

Ponderea activelor circulante = (Active circulante/Activ total)x100

Important este ca ponderea activelor circulante să fie cât mai mică.
Indicatorul are semnificatii importante in ceea ce prive§te calitatea activitatii
comerciale, de productie şi de recuperare a creantelor. Analiza acestui
indicator este si mai relevanta daca este facuta la nivelul elementelor
componente ale activelor circulante.
Ponderea stocurilor in total activ = (Stocuri/Activ total)x100
 O caracteristica specială o reprezinta ponderea stocurilor de productie in curs de
executie care este dependenta de lungimea normală sau anormala a ciclurilor de
fabricatie.
 Acolo unde exista un grad ridicat de organizare a activitatii comerciale sau acolo
unde asigurarea stocurilor este externalizata, marimea acestora tinde spre zero.

Ponderea creantelor comerciale in total activ = (Creanţe comerciale/Activ

total)x100

Indicatorul releva politica de creditare a clientilor practicata de intreprindere, Indicatorul mai

poate fi influentat negativ si de existenta clientilor rau platnici.
Ponderea disponibilitatilor in total activ =
(Disponibilităţi/Activ total)x100

Este necesara determinarea şi planificarea cat mai

riguroasa §i la intervale de timp
predeterminate intrucat de marimea acestuia depinde
capacitatea intreprinderii de a face
fata obligatiilor de plata pe termen scurt.

O marime prea mare a acestui indicator peste nivelul

necesitatilor de plata pe termen
scurt poate avea semnificatia unei folosiri neeficiente a
disponibilitatilor.
Indicatori de structură ai pasivului bilanţier

Ponderea capitalurilor proprii = (Capitaluri proprii/Total pasiv)x100

 Indicatorul relevfi gradul de autonomic financiara a intreprinderii exprimata

prin masura in care aceasta se finanteaza prin resurse proprii.
 Un grad redus de autonomic financiara, in conditiile unei eficiente economice mici
poate sa conduca la cresterea gradului de rise fnanciar.

Ponderea capitalurilor permanente = (Capitaluri permanente/Total pasiv)x100

Acest indicator exprima gradul de stabilitate al resurselor de care dispune
intreprinderea la un moment dat. Acest indicator poate fi comparat cu
indicatorul: ponderea activelor imobilizate in activ total.
Ponderea datoriilor in total pasiv = (Datorii/Total pasiv)x100

Marimea acestui indicator se interpreteaza corelat cu marimea ratei de rentabilitate

economica şi cu rata dobanzii.
 COMPONENŢA ELEMENTELOR DE ACTIV

Active imobilizate
Active imobilizate necorporale
 cheltuieli de constituire
 cheltuieli de dezvoltare
 concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare
 fond comercial
 avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie

Imobilizari corporale
 terenuri si constructs
 instalatii tehnice si masini
 alte instalatii, utilaje si mobiiier
 avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
Imobilizări financiare
 actiuni detinute la entitatile afiliate
 imprumuturi pe termene mai mari de un an acordate entitatilor afiliate
 interese de participare
 imprumuturi pe termene mai mari de un an acordate entitafilor de care
compania este legata in virtutea intereselor de participare
 investitii definute ca imobilizari
Active circulante
Stocuri
Formate din:
 materii prime şi materiale

 productia in curs de executie

 produse finite şi marfuri

 avansuri pentru cumparări de stocuri

Creante
Formate din :
 creante comerciale

 sume de incasat de la entitatile afiliate

 sume de incasat de la entitatile de care

compania este legata virtutea intereselor de

participare
 alte creante

 capital subscris şi nevarsat

Investitii pe termen scurt
Casa şi conturi la banci
Cheltuieli in avans
 Componenta elementelor de pasiv

Capitaluri proprii
 Capital
- capital subscris varsat
- capital subscris nevarsat
- patrimoniul regiei
 Prime de capital

 Rezerve din reevaluare

 Rezerve

- Rezerve legale

- Rezerve statutare sau contractuale

- Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare
- Alte rezerve
- Acţiuni proprii
 Profitul sau pierderea reportată
 Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
 Patrimoniul public
 Venituri în avans
 Provizioane
Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până
la un an
 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

 Sume datorate instituţiilor de credit

 Avansuri încasate în contul comenzilor

 Datorii comerciale-furnizori

 Efecte de comerţ de plătit

 Sume datorate entităţilor afiliate

 Sume datorate entităţilor de care compania este legată

în virtutea intereselor de participare
 Alte datorii
Datorii care trebuie platite intr-o perioda mai
mare de 1 an
 Împrumuturi din emisiunea de obligatiuni
 Sume datorate institutiilor de credit
 Avansuri incasate in contul comenzilor
 Datorii comerciale - furnizori
 Efecte de comert de platit
 Sume datorate entitatilor afiliate
 Sume datorate entitatilor de care compania este legata
in virtutea intereselor de participare
 ANALIZA INDICATORILOR
ECHILIBRULUI FINANCIAR
Noţiunea de echilibru financiar
Echilibrul financiar este definit printr-o
serie de corelatii intre volumul mijloacelor
economice exprimate cu ajutorul
elementelor de activ si resursele financiare
exprimate cu ajutorul elementelor de
pasiv, grupate si comparate in functie de
timpul de imobilizare al activelor si de
timpul de stabilitate al pasivelor.
 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

 pe termen mediu si lung cand comparam raportul

dintre activele imobilizate si capitalurile permanente;
 pe termen scurt de pana la un an, cand se compara

activele circulante (exclusiv activele financiare pe termen

scurt si disponibilitatile) cu obligatiile de plata pe termen
scurt (exclusiv datoriile financiare scadente);
 pe termen foarte scurt cand se compara raportul dintre

fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, sau altfel

exprimat cand se compara disponibilitatile cu nivelul
creditelor bancare pe termen scurt.
 Echilibrele perfecte reflectate de egalitatea dintre
gruparile corespondente de activ si pasiv sunt
intâmplatoare sau ar putea exista in conditia organizarii
perfecte.
Situaţia cea mai de dorit este ca diferenţele dintre
gruparile corespondente de activ si pasiv sa fie cat mai mici
valoric, cu tendinta spre zero.
Dereglarile posibile ale echilibrului fmanciar se explica in functie de
cauzele care le-au provocat. Astfel ele pot fi :
 ocazionale, exceptionale - periodice, repetitive
 pe termen mai lung, sau chiar permanente.

Orice dezechilibru se poate amplifica atunci cand efectele se

transforma in cauze.
Între obiectivele managementului fmanciar se remarca şi acela de
mentinere in limite determinate de eficienta fmanciara, a echilibrelor
fInanciare, deoarece în permanenţă pot aparea factori perturbatori
care
trebuie contracarati.
 Indicatori ai echilibrului financiar

Activul net contabil denumit si situatia neta

 Activul net contabil arata diferenta dintre valoarea totala

a activului si valoarea totala a datoriilor pe care le are

intreprinderea.
Relatia de calcul este urmatoarea :
ANC = At – Dt
 reprezintă evaluarea contabila a averii actionarilor la un
moment la care se intocmeste bilanţul contabil.
 şansele de creştere a activului net contabil sunt
determinate de eficienţa economică a activitatii generale
a unei întreprinderi care trebuie să asigure o creştere a
alocărilor din profitul net pentru dezvoltare.
Analiza cu ajutorul fondului de rulment, a
necesarului
de fond de rulment şi al trezoreriei nete
Plecând de la egalitatea fundamentală a bilantului şi
anume ca : ACTIV = PASIV prin dezvoltarea acestei formule si
prin gruparea posturilor de activ in functie de lichiditate §i a
posturilor de pasiv in functie de exigibilitate, putem obtine
urmatoarea relatie de calcul :
IMO + (ACR-DB) + DB = CPE + DEX + CTS (1)
CPE - MO = (ACR -DB - DEX) + (DB - CTS) (2)
FR = NFR + TN (3)
Unde am notat:
• IMO - active imobilizate
• ACR - active circulante
• DB – disponibiiitati
• CPE - capitaluri permanente
• DEX - credite de exploatare
• CTS - credite de trezorerie
• FR - fondul de raiment
• NFR - nevoie de fond de raiment
• TN - trezorerie neta
Au fost corelate trei categorii distincte de alocari si resurse:

 CPE - IMO = FR, adica resursele financiare

permanente in contraparte cu alocările permanente

 (ACR - DB) - DEX = NFR, adica resursele financiare

ciclice in contraparte cu alocarile ciclice (mai putin
disponibilitatile)

 DB - CTS = TN, adica resursele financiare pe termen

foarte scurt in contraparte cu disponibilităţile
Analiza fondului de rulment
Fondul de rulment (FR) exprimă valoarea resurselor
permanente care finanteaza activele circulante.
 Exista doua procedee de calcul a FR:

a) utilzand partea de sus a bilantului

FR - CPE - MO
 in cazul in care FR are o valoare pozitiva el exprima excedentul

capitalurilor permanente asupra activelor imobilizate

 in cazul in care FR are o valoare negativa el exprima deficitul de

finantare din resurse permanente a activelor imobilizate

b) utilizand partea de jos a bilantului:
FR = ACR-(DEX + CTS)
 in cazul in care FR are o valoare pozitiva el exprima un excedent al
activelor circulante asupra datoriilor pe termen scurt in cazul in care
FR are o valoare negativa el exprima o insuficienta a activelor
circulante lichide pe termen scurt in comparatie cu datoriile pe
termen scurt.
Situatia favorabilă a fondului de rulment
Active imobilizate Capitaluri permanente
40 unităţi valorice 60 unităţi valorice

Active circulante
60 unităţi valorice Fondul de rulment

20 unităţi valorice Datorii pe termen scurt

40 unităţi valorice
 O valoare pozitiva a FR exprima realizarea echilibrului financiar pe
termen lung.
 O valoare negativa a FR exprima o perturbare a echilibrului financiar
pe termen lung fund necesara finantarea imobilizarilor pe termen
lung cu ajutorul surselor asigurate pe termen scurt. Ceea ce nu este
bine având in vedere riscul financiar.
Forme de exprimare a fondului de rulment
Fondul de rulment net global (FRNG), care se calculeaza in doua moduri:
 FRNG = Resurse stabile - Active stabile
 FRNG = (Active ciclice de exploatare + Active ciclice din afara exploatarii +
Trezoreria de activ) - (Resurse ciclice de exploatare + Resurse ciclice din
afara exploatarii + Trezoreria de pasiv)
Fondul de rulment propriu (FRP) care exprima participarea
capitalurilor proprii la finantarea activelor circulante
 FRP = CPR - IMO FRP = FR - DTML
in care :
CPR - capitalurile proprii
DTML - datorii pe termen mediu si lung
Fondul de rulment strain (FRS) care exprima contributia datoriilor
pe
termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

Analiza fondului de rulment permite stabilirea urmatoarelor

corelatii:
 FRi > FRo fondul de rulment a crescut la sfarsitul perioadei de
gestiune fata de inceputul perioadei de gestiune
 FRi < FRo fondul de rulment a scazut la sfarsitul perioadei de
gestiune fata de inceputul perioadei de gestiune
 FRi = FRo marimea fondului de rulment ramane neschimbata
Factori de creştere a fondului
de rulment
 creşterea capitalului permanent
o creşterea capitalului propriu
o creşterea DTML
diminuarea activului imobilizat
o actiuni de dezinvestire
o calculul amortizarilor
o apelarea la DTML
Factori de diminuare a fondului de rulment
 creşterea activelor imobilizate
o investitii
 necorporale
 corporate
 financiare
o cresterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
 diminuarea capitalului permanent
o reducerea capitalului propriu
o rambursarea DTML
o rascumparărea obligaţiunilor
Din punctul de vedere al sensului pozitiv sau negativ al FR, putem
avea urmatoarele trei situatii:
 FR>0 atunci cand: CPE > IMO sau AC > DTS

 FR<0 atunci cand: CPE < IMO sau AC < DTS

 FR = 0 atunci cand: CPE = IMO sau AC = DTS

Aceste trei situatii cu determinare foarte concreta exprima starea de

echilibru sau dezechilibru financiar cu efecte concretizate in riscuri
financiare atunci cand FR < 0.
 Marimea optima a fondului de rulment este data de situatia in
care echilibrul fmanciar se realizeaza intr-o structura de finantare la
eel mai scazut cost al capitalurilor.

 Marimea minima a fondului de rulment poate fi estimata pe

baza nivelului mediu realizat sau calculat al acestuia in raport cu
politica de finantare adoptata de managementul fmanciar.
Analiza necesarului de fond de rulment NFR
Ciclul de exploatare presupune reluarea permanenta a
unor operatiuni economice ce se regasesc in procesele de:
 Aprovizionare

 Productie

 Vanzare

Fiecare dintre aveste procese, pe langa unele conditii

tehnico-organizatorice, au nevoie de resurse fmanciare
care sa sustina continuitatea si succesiunea economics a
acestora.
 CICLUL DE EXPLOATARE

Cumpărări de materii Stocuri de materii prime

prime şi materiale şi materiale

Stocuri de
Disponibilităţi Producţie
neterminată

Stocuri de produse
Efecte de încasat
finite
Diferenta dintre exigibilitatea şi volumul datoriilor de
exploatare şi
lichiditatea şi volumul activelor circulante mai putin
disponibilitatile
genereaza necesitatea existentei unui fond de rulment.

Putem discuta in cadrul ciclului de exploatare de :

 Nevoi de finantare datorita existentei activelor circulante
 Resurse de finantare sustinute in principal in cadrul
relatiilor fmanciare cu fumizorii, salariatii şi
administratiile locale şi centrale.
Metoda de calcul a NFR
a) pe baza bilantului financiar
NFR = Active curente - Pasive curente sau
NFR = (Stocuri + Creante) -Datorii nefinanciare
b) pe baza bilantului functional
NFR = Active ciclice - Pasive ciclice sau
NFR = [Active circulante -(Investitii pe termen scurt +
disponibilitati)] - [Pasive curente - (CTS + Soldul
creditelor la bănci)]
Alte forme de exprimare a NFR :
NFRE - necesarul de fond de rulment de exploatare
NFRAE - necesarului de fond de rulment in afara exploatării
Factorii care influenteaza marimea NFR :
■ Obiectul de activitate al intreprinderii
■ Durata ciclului de exploatare
* Marimea cifrei de afaceri
■ Eficienta gestionarii stocurilor
■ Nivelul costurilor de fabricate şi comercializare
* Gradul de organizare
■ Nivelul şi structura datoriilor
Situatii privind analiza NFR :
 NFRi > NFRo exprima o inrautatire a derularii ciclului
de exploatare;
 NFRi < NFRo exprima o imbunatatire a derularii
ciclului de exploatare;
 FR > 0 are semnificatia unui excedent de active ciclice
in raport cu datoriile de exploatare care finanteaza
activele respective;
 FR<0 are semnificatia existentei unui surplus de
resurse nefmanciare pe termen scurt fata de nevoia de
finantare a activelor ciclice.
Analiza trezoreriei nete TN
Trezoreria neta se poate calcula in trei moduri :
 TN = FR - NFR
 TN = Disponibilitati - CTS
 TN = TA - TP
Trezoreria de activ TA cuprinde :
 Disponibilitatile in cont si in casa
 Plasamentele pe termen scurt
 Depozitele pe termen scurt
Trezoreria de pasiv TP cuprinde :
 Creditele curente pe termen scurt
 Imprumuturile din obligatiuni pe termen scurt
 Scadentele sub un an la creditele pe termen mediu si lung
Trezoreria pozitiva reflecta o activitate eficienta.
Trezoreria negativa reflecta o ineficienta in folosirea mijloacelor economice
si a capitalurilor ce se concretizeaza printr-un dezechilibru.
ANALIZA SOVABILITATII
 Prin solvabilitatea unei intreprinderi intelegem
capacitatea acesteia de a face fata tuturor
obligatiilor de plata la un moment dat sau intr-
un interval de timp.
 este un indicator de bonitate al unei intreprinderi.
 reflectă masura in care o firma îşi poate finanta
activitatea pe seama resurselor proprii.
 este un indicator de baza prin care se poate
aprecia stabilitatea si autonomia financiara.
Indicatori ai autonomiei financiare
a. Autonomia financiara - Reflecta gradul in care intreprinderea
isi
finanteaza activitatea pe seama resurselor proprii. Se apreciaza ca
nivelul acestui indicator trebuie să fie de cel putin 50%. Desigur ca
precierea trebuie sa fie nuantata in corelatie cu rata de rentabilitate
economics şi cu rata dobanzii.
Autonomia financiară = (Capital propriu/Pasiv total) x 100
Rata autonomiei financiare la termen

Aprecierile acestui indicator sunt în funcţie de necesitatea creşterii

activelor imobilizate din surse relativ stabile pe termen mediu si lung.

Rata autonomiei financiare la termen = (Capital propriu/Capital permanent) x 100

Se apreciaza ca nivelul capitalului propriu in total capital permanent
trebuie sa fie de cca.66%
Rata autonomiei financiare la termen = (Capital propriu/Împrumuturi pe TL) x 100
Marimea acestui indicator trebuie sa fie de cel puţin ≥100%
Rata de indatorare globala – inversul
indicatorului de autonomie financiară.

Rata de îndatorare globală= (Datorii total/Pasive totale)

O valoare in general acceptata pentru acest indicator este de maximum

50%. Pot fi acceptate valori si mai mari in funcţie de rentabilitatea
economică a intreprinderii si de rata dobanzii.
Gradul de acoperire al datoriilor pe seama fluxului
de
numerar net degajat din exploatare

Grad acoperire datorii = (Total datorii/Flux de numerar din exploatare)x100

Indicatorul exprima numarul de ani in care este posibil ca

datoriile sa fie achitate pe seama fluxurilor de numerar ce
se degaja din activitatea de exploatare. Se apreciaza ca un
interval de 3 - 5 ani este acceptabil mai ales pentru
eforturile financiare ce se concretizeaza în investiţii.
ANALIZA LICHIDITATII
Lichiditatea - capacitatea unei intreprinderi de a face fata
datoriilor exigibile la anumite termene
stabilite.
 Capacitatea unei intreprinderi de a-si plati datoriile

exigibile la anumite termene rezulta din lichiditatea

activelor sale.
 Decalajele dintre exigibilitatea datoriilor si lichiditatea

activelor pot genera echilibre sau dezechilibre financiare

care afecteaza lichiditatea.
Indicatori ai lichiditatii
a. Rata de lichiditate curenta
Rata curentă = (Active curente/Pasive curente(DTS))
Se apreciaza ca nivelul acestui indicator este bine sa fie
> 1 plecand de la constatarea practica privind
imposibilitatea de a asigura lichiditatea unor active
circulante in anumite momente in timp ce exigibilitatile sunt
sigure.
b. Rata lichidităţii rapide
Rata rapidă = (Active circulante-Stocuri)/Pasive curente (DTS)

Este bine sa se aprecieze acest indicator pe seama creanţelor

considerate mai sigure şi a disponibilităţilor.
Rata lichiditatii immediate
Rata imediată = (Disponibilităţi/Pasive curente (DTS))

În cazul când disponibilităţile sunt insuficiente, pentru a nu

intra in incapacitate de plata se poate apela la credite de
trezorerie.
 ANALIZA REZULTATELOR

Conţinutul contului de profit şi pierdere

Contul de profit si pierdere prezinta un tablou al
veniturilor si cheltuielilor realizate de o intreprindere ca
urmare a desfasurarii de operatiuni de exploatare,
fmanciare si extraordinare. Şi mai mult decât atât ne
prezintă si rezultatele diferenţelor dintre venituri si
cheltuieli, concretizate in profit sau pierdere, pe cele trei
tipuri de activităţi şi pe total.
Legea contabilitatii nr.82/91, republicată şi OMFP nr.
1752/2005, cu completarile efectuate definesc veniturile şi
cheltuielile după cum urmează:

 veniturile unei intreprinderi reprezinta ansamblul

sumelor sau valorilor incasate sau de incasat;

 cheltuielile unei intreprinderi reprezinta sumele sau

valorile platite sau de platit.
Atât veniturile cât şi cheltuielile se structureaza şi grupeaza
pe cele trei feluri de activitati:
 de exploatare

 financiare

 extraordinare
 Nr. crt. Indicatori Obs.
1. Venituri din exploatare
2. Cheltuieli de exploatare
3. Rezultat din exploatare 3 = 1-2
4. Venituri financiare
5. Cheltuieli financiare
6. Rezultat financiar 6 = 4-5
7. Rezultatul curent al exerciţiului 7=3+6
8. Venituri extraordinare
9. Cheltuieli extraordinare
10. Rezultatul excepţional 10 = 8 - 9
11. Rezultatul brut al exerciţiului 11 = 7 + 10
12. Impozitul pe profit
13. Rezultatul net al exerciţiului 13 = 11 - 12
Metode de analiza a rezultatelor
Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Este o metoda de analiza a rezultatelor unei intreprinderi, asa zisa

continentală de origine franceza, care asigura uniformizarea
informatiilor la nivel microeconomic cu cele la nivel macro economic.

Astfel insumarea valorilor adaugate realizate de agentii economici

rezidenţi formeaza produsul intern brut.
 Pe baza acestei metode se realizeaza o tratare
succesiva şi in trepte a elementelor de venituri şi cheltuieli
astfel încât să obţinem urmatorii indicatori de rezultate :
 productia exercitiului şi/sau marja comerciala;

 valoarea adaugata;

 excedentul brut de exploatare;

 rezultatul exploatarii;

 rezultatul curent;

 rezultatul brut al exercitiului;

 rezultatul net al exercitiului

Producţia exerciţiului (PE) - rezultă din însumarea
urmatoarelor elemente: + valoarea producţiei vândute
exprimată în preţuri de vânzare (exclusiv TV A) ± valoarea
variaţiei producţiei stocate exprimată în costuri efective +
valoarea producţiei imobilizate, exprimată in costuri
efective.
Marja comercială (MC) - rezultă ca diferenţa intre
veniturile din vânzarea mărfurilor şi cheltuielile cu mărfurile
vândute.
Valoarea adaugată (VA) - este expresia adaosului de
valoare rezultat ca urmare a utilizării factorilor de
producţie.
VA este plusul de valoare adaugat la valoarea bunurilor
intrate in procesul economic de transformare, ca urmare a
prelucrării şi transformării în produse sau servicii.
Conceptul de valoare adaugată permite realizarea unei
separări a consumurilor de resurse ce vin din mediul extern
al intreprinderii fata de cele ce sunt asigurate sau se
creaza ca si obligatii din interior.
METODE DE CALCUL A VALORII ADĂUGATE
1. Metoda de producţie sau deductivă
VA = PE + MC – CI
CI - consumurile intermediare ce provin din exteriorul
intreprinderii cuprind :
 cheltuielile cu materiile prime si materiale
 consumurile de utilitati (apa, energie, gaze, abur, etc.)
 consumurile de servicii de la terti
2. Metoda de repartiţie sau aditivă
VA = Chs + Pn + A + Cf + IT
Chs - cheltuieli salariale si asimilate; Pn - profitul net
A – amortizarea; Cf - cheltuielile financiare
IT - impozite si taxe
 DETERMINAREA VALORII ADĂUGATE

Consumuri intermediare
Producţia
exerciţiului

Cheltuieli salariale

Cheltuieli financiare
VA
Marja
Impozite şi taxe
comercială

Profit net
ExcedentuI brut de exploatare (EBE) – reprezintă
acumularea bruta ce rezulta din activitatea de exploatare, ramasa la
dispozitia intreprinderii pentru autofinantarea investitiilor, remunerarea
asigurarii de resurse financiare, adica a creditorilor şi a acţionarilor.

EBE = VA - cheltuieli salariale - impozite si taxe + subventii

de
exploatare
Rezultatul exploatarii (RE) - reprezinta profitabilitatea, in
marime absoluta, a intregii activitati de exploatare.

RE = EBE + Alte venituri de exploatare + Venituri din

amortizare si provizioane - Cheltuieli cu amortizari si
provizioane - Alte cheltuieli de exploatare
 RezultatuI curent (RC)
RC = RE + RF RF = rezultatul financiar

Rezultatul brut al exercitiului (RB)

RB = RC ± R extraordinare

Rezultatul net al exercitiului (R net)

R net = RB - impozitul pe profit
Analiza acumularilor prin abordarea anglo-saxona

În abordarea anglo-saxona se urmăresc următoarele etape de acumulare :

 MCV - marja asupra cheltuielilor variabile

 MCV = CA - Cheltuieli variabile de exploatare
 EBITDA - castigul inainte de dobanzi, impozite, deprecieri si amortizare
 EBITDA = CA - Cheltuieli de exploatare (mai putin cheltuielile cu
provizioanele si amortizarea)
 EBIT - câştigul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA - amortizari şi provizioane
 EBT - câştigul înainte de impozitul pe profit
 EBT = EBIT - cheltuielile cu dobânzile
 RN - rezultatul net
 RN = EBT - impozitul pe profit
Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinantare calculata pe baza

elementelor din contul de profit si pierdere,
reprezinta
potentialul financiar al întreprinderii care poate fi
dirijat spre
dezvoltarea activităţii de exploatare.
Capacitatea de autofinantare poate fi
utilizata pentru :
 finanţarea investiţiilor

 rambursarea împrumuturilor

 remunerarea acţionarilor
Metode de calcul a CAF
1. Metoda deductivă
CAF = EBE + Venituri financiare si exceptionale incasabile
- Cheltuieli financiare si exceptionale platibile
- Impozit pe profit

2. Metoda adiţională
CAF = R net + amortizari si provizioane calculate
+ valoarea neta contabila a activelor cedate
- reluari asupra provizioanelor si amortizarilor
- subventii pentru investitii inregistrate la
venituri
- venituri din cedarea activelor
 ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR

ContinutuI si utilitatea fluxurilor de numerar

Fluxurile de numerar se evidentiaza ca urmare a
operatiunilor fmanciare de incasari si plati in cadrul unei
intreprinderi in diferite perioade de gestiune.
Cash-flow-ul reprezinta exprimarea engleza a fluxurilor de
numerar.
Necesitatea analizei fluxurilor de numerar este determinata de
aplicarea contabilitatii de angajamente.
Utilitatea informatiilor din tabloul fluxurilor de numerar se
concretizează în:
 prezentarea surselor de disponibilitati, precum si a destinatiilor

acordate de intreprindere numerarului intr-o perioada de gestiune;

 aprecierea capacitatii unei intreprinderi de a genera fluxuri de

numerar si prin aceasta de a asigura continuitatea activita^ii;

 elaborarea unor bugete de trezorerie;

 elaborarea unor modele de evaluare a unei intreprinderi pe baza

valorii prezente a fluxurilor de numerar viitoare;

 asigurarea comparabilitatii rezultatelor de exploatare si financiare in

corelatie cu asigurarea lichiditaţii.

Metode de analiza a fluxurilor de numerar
(CF)

a. Analiza funcţională - metoda directă

Aceasta metoda separa si analizeaza fluxurile de numerar (CF)

pe trei activitati distincte si anume de exploatare, de investitii si de
finanţare.
 Activitatile de exploatare sunt principalele activitati
producatoare de venit, dar si consumatoare de resurse
ale intreprinderilor si genereaza fluxuri de incasari si plati
ca urmare a unor activitati de aprovizionare si de
comercializare a produselor şi serviciilor.

 Activitatile de investitii constau in achizitionarea si

vanzarea de active cu termen lung de folosinta.

 Activitatile de finantare constau in schimbari ale

dimensiunii §i compozitiei capitalurilor proprii §i a celor
imprumutate.
Fluxul de numerar din activitatea de exploatare (CFexpl)
Fluxul de numerar net in activitatea de exploatare (CFexpl) rezulta ca
diferenta intre incasarile si platile specifice acestei activitati, şi anume :
 incasari din vanzarea de produse şi prestarea de servicii

 incasari din redevente, onorarii şi comisioane

 incasari din operatiuni de comercializare a marfurilor

 plati catre furnizorii de bunuri si servicii

 plati catre şi in numele salariatilor

 plati catre furnizorii de marfuri destinate comercializarii

 plati in contul impozitelor pe profit

 plati generate de alte activitati de exploatare.

Fluxul de numerar net din activitatea
de investitii (CFinv)
Fluxul de numerar net din activitatea de investitii
(CFinv) ne
prezinta o imagine asupra sumelor platite sau
incasate din
operatiuni specifice operatiunilor de investitii cu
mijloace
fixe sau titluri de participare.
 Se concretizeaza ca diferenta dintre platile şi incasarile specifice
acestei activitati:
 plati pentru achizitionarea de terenuri, utilaje, instalatii, active
necorporale, active financiare ce se regasesc la imobilizari pe
termen lung
 incasari din vanzarea activelor imobilizate
 incasari din fructificarea activelor imobilizate sub forma de
dividende, dobanzi, etc.
Fluxul de numerar net din activitatea de finantare
(CFfin)

Evidentiaza sumele atrase de catre intreprindere de la aportatorii de

capital sub forma aporturilor in numerar, sau a creditelor acordate, cat
şi sumele platite catre aceştia sub forma dividendelor, dobanzilor şi a

ratelor rambursate.
 Aceste fluxuri de incasari şi plati sunt:
 incasari in numerar sau in cont din emisiunea de actiuni

 incasari din emisiunea de obligatiuni corporative

 incasari in cont din credite primite
 plati catre actionari pentru a rascumpara actiunile
intreprinderii
 plati pentru rambursarea sumelor imprumutate
 plati sub forma de dividende catre actionari sau dobanzi
la obligatiuni
 plata obligatiunilor scadente.
 Întocmirea situaţiei fluxurilor de numerar (CF)

Incasari
Incasari din vanzarea produselor +
Incasari din vanzarea marfurilor +
Incasari din prestarea serviciilor +
Activitatea de exploatare
Plati
Plata furnizorilor -
Plata salariilor -
Plata impozitului pe profit -
Flux net din exploatare ∑A
Incasari
Vanzari de imobilizari corporale +
Vanzari de imobilizari necorporale +
Vanzari de imobilizari fmanciare +
Activitatea de investitii
Plati
Cumparari de imobilizari corporale
Cumparari de imobilizari necorporale
Cumparari de imobilizari fmanciare
Flux net din investitii ∑B
Incasari
Emisiune de actiuni +
Emisiune de obligatiuni +
Contractare de credite +

Activitatea de finanţare
Plati
Rambursari credite -
Rambursari obligatiuni scadente -
Plati dividende -
Flux net de finantare ∑C
Flux net de numerar (CF) = ± ∑A ± ∑B ± ∑C
Întocmirea unei situatii a fluxurilor financiare este posibila
şi pe baza:

 identificarii in cadrul contului de profit şi pierdere

factorilor care determina cresteri sau scaderi de
numerar;
 studiului modificarii posturilor bilantiere intr-o perioada
de gestiune si care afecteaza numerarul;
 consolidarea informatiilor obtinute pe baza bilantului
contabil si a contului de profit si pierdere, sub forma
unui tablou al surselor si utilizarii resurselor financiare.
 TABLOUL UTILIZĂRI-RESURSE

UTILIZĂRI RESURSE
Creşterea valorii brute a activelor Numerar generat de operaţiuni cum sunt:
imoblizate Profit net
Amortizare

Creşterea altor posturi de activ (cu excepţia Scăderi a valorii brute a activelor imobilizate
activelor imobilizate brute)

Scăderea oricărei obligaţii Scăderi ale altor posturi de activ (cu excepţia
activelor imobilizate brute)
Creşterea oricărei obligaţii

Creştere de numerar Scădere de numerar

TOTAL TOTAL
Tabloul de finantare (Utilizari - Resurse) poate fi
sintetizat in felul urmator :
ΔTN = ΔFR - ΔNFR
Se poate aprecia :
 cresterea unui post de activ reprezinta o utilitate, adica o
plata
 scaderea unui post de activ reprezinta o resursa, adica o
incasare
 cresterea unui post de pasiv reprezinta o resursa, adica
o incasare
 scaderea unui post de pasiv reprezinta o utilizare, adica
o plata.
Metoda indirecta de calcul a fluxunlor de numerar
(CF)
Aceasta metoda permite determinarea valorii incasarilor si/sau platilor
prin ajustarea valorii contabile a veniturilor şi/sau incasarilor care dau
nastere fluxurilor de numerar respective, cu variatiile posturilor
bilantiere aflate in corespondents cu elementul de venit sau cheltuiala
considerat.
Plecand de la faptul ca la inchiderea unui exercitiu financiar soldurile conturilor
de venituri si cheltuieli sunt inchise prin contul de profit si pierdere, este posibila
reconstituirea valorii fluxurilor de numerar si prin ajustarea rezultatelor
exercitiului in raport cu amortizarea aferenta perioadei, precum si cu variatiile
posturilor de activ si de pasiv aflate in comparatie cu elementele de venituri si
cheltuieli aferente si luate in calcul la determinarea rezultatului.
O alta exprimare face apel la ajustarea profitului net cu elementele
nemonetare (venituri si/sau cheltuieli aferente amortizarilor si
provizioanelor) cu veniturile si/sau cheltuielile aferente activitatii de
investitii si cu variatia nevoii de fond de rulment.

Fluxul de numerar (CF) = + profit net (Pnet)

+ cheltuieli cu amortizari
+ cheltuieli cu provizioane
- profitul din cesiunea imobilizarilor
- venituri fmanciare
- ΔNFR
 ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII
MIJLOACELOR ECONOMICE ŞI A
CAPITALURILOR
Aspecte teoretice ale eficientei utilizarii mijloacelor economice
şi a
capitalurilor
Managementul activitatilor economice trebuie sa asigure alocarea şi
utilizarea ratională a resurselor in spatiu si timp.
In categoria resurselor cuprindem atat mijloacele economice ce se
regasesc ca elemente structurale ale activului bilantier, cât si ca si
capitaluri ce se regasesc ca elemente structurale ale pasivului bilantier.

Eficacitatea economica o apreciem in functie de capacitatea

intreprinderii de a obtine efectele utile sub forma produselor sau
serviciilor ce fac parte din obiectul de activitate.
Intelegem ca activitatea economica este eficienta atunci cand in urma
procesului economic se obtine un efect util de o valoare mai mare
decat valoarea resurselor consumate pe care le apreciem ca fiind
eforturi.
Nu trebuie confundate categoriile economice de eficienta economica si
rentabilitatea economică.
Corelatia dintre eficienta economica si rentabilitatea economica este o
corelatie de la intreg la parte, in sensul ca rentabilitatea economica
este o parte a eficientei economice.
Analiza eficientei economice impune folosirea de indicatori care sa
reflecte calitatea procesului de utilizare a mijloacelor economice si a
capitalurilor.
 Indicatorii de eficienţă economică

 indicatori calculati ca şi rapoarte dintre anumite eforturi şi anumite

efecte;

 indicatori calculati ca şi rapoarte dintre anumite efecte şi anumite

eforturi;

 indicatori calculati ca si rapoarte dintre anumite efecte si alte efecte;

 indicatori calculati ca si rapoarte dintre anumite eforturi şi alte

eforturi
Indicatori calculati ca rapoarte intre anumite eforturi si
anumite efecte
a. Indicatori ai vitezei de rotatie exprimata prin numarul de
rotatii
ale elementelor de mijloace economice si/sau capital.
 Exemple de calcul:
VENITURI sau CA sau VA
ACTIVE TOTALE sau ACTIVE IMOBILIZATE sau ACTIVE CIRCULANTE

(VENITURI sau CA sau VA)/( CAPITAL TOTAL INVESTIT sau CAPITAL

PERMANENT sau CAPITALURI PROPRII)
 Semnificatia creşterii vitezei de rotaţie in diferite perioade ale
exercitiului financiar sau in diferite exercitii financiare succesive,
este refiectata de reducerea volumului necesar de capitaluri
necesare acoperirii mijloacelor economice imobilizate pe termen
scurt, mediu si lung si se concretizeaza in cresterea rentabilitatii
economice si/sau financiare.

 Reducerea vitezei de rotatie se refiecta in cresterea volumului de

capitaluri necesare acoperirii mijloacelor economice imobilizate pe
termen scurt, mediu si lung si se concretizeaza in reducerea
rentabilitatii economice si/sau financiare.
b. Indicatori de rentabilitate ai utilizării mijloacelor economice
şi ai capitalului
Rate de rentabilitate ale utilizarii mijloacelor economice
si ale capitalurilor
Rata rentabilităţii economice brute
Recb=(EBE sau PROFITUL BRUT sau PROFITULDIN EXPLOATARE)/
ACTIVE TOTALE sau PASIVE TOTALE
Rata rentabilitatii economice nete
Recn= PROFIT NET/ACTIVE TOTALE sau PASIVE TOTALE
Rata rentabilitatii financiare
Rfin = (PROFIT NET/CAPITALURI PROPRII) x 100
In literatura anglo-saxona se mai intalnesc şi urmatoarele
rate de rentabilitate:

R0A = (EBIT-Impozit)/Active economice) x 100, unde

Active economice=Active din exploatare
ROI = (Profit net/Active totale sau Pasive totale) x 100
ROE = (Profit net/Capitaluri proprii) x 100 = Rfin
Consideratii referitoare la rata de rentabilitate economica

Rata de rentabilitate economica sa fie superioara ratei dobanzilor

practicate pe piata creditului, pentru ca intreprinderea care apeleaza la
credite să nu-şi consume substanta economica, prin creşterea
cheltuielilor financiare.

Putem considera ca rata de rentabilitate economica trebuie sa

remunereze capitalurile investite macar la nivelul ratei minime de
randament dintr-o economie, luand in considerare si nivelul riscului pe
care şi l-au asumat investitorii şi creditorii.

Rata de rentabilitate economica asigura reinnoirea şi creşterea

activelor intr-o perioada cat mai scurta posibil.
Consideratii referitoare la rata de rentabilitate financiară
Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea intreprinderii de a
remunera capitalurile proprii ale acţionarilor.
 In calculul profitului net trebuie sa se tina cont de regimul legal de

calcul al amortizarilor şi provizioanelor.

 Rentabilitatea financiara este influentata de structura capitalurilor si

de modul de procurare a acestora.

 Se considera ca o intreprindere se afla intr-o situatie fmanciara buna
cand rentabilitatea fmanciara este superioara ratelor de dobanzi la
oricare din dobanzile oferite de piata monetara. Si bineinteles daca
este superioara mediei rentabilitatilor financiare obtinute pe o piata
in care se regaseste intreprinderea respectivă.
 Indicatori calculati ca rapoarte intre anumite
categorii de eforturi şi anumite categorii de
efecte
 Acesti indicatori au putere informativa si reprezinta o alta forma de
exprimare a vitezei de rotatie.
 Adica exprima durata in zile a unui element sau grupe de elemente
de mijloace economice sau capitaluri. Acesti indicatori mai poarta
numele de rate cinetice.

a.Viteza de rotatie a mijloacelor economice

De regulă se analizează, în cazul mijloacelor economice, durata in zile
a unei rotatii a activelor circulante medii.
De exemplu:
VR(zile) = AC/CA x 365 = nr. zile
AC – activele circulante reluate din bilanţ
Consecintele economico-financiare ale accelerarii sau incetinirii vitezei
de rotatie a activelor circulante se regasesc in eliberari sau imobilizari,
după caz, ale acestora, influenţând marimea cheltuielilor
financiare şi rentabilitatea economică in primul rând.
b. Viteza de rotaţie a capitalurilor
Forme de exprimare :
VRcapitaluri totale = (Capitaluri totale investite/CA) x 365 = nr. zile
VRcapitaluri proprii = (Capitaluri proprii/CA) x 365 = nr. zile
VRcapitaluri permanente = (Capitaluri permanente/CA) x 365 = nr. zile
VRcapitaluri împrumutate = (Capitaluri împrumutate/CA) x 365 = nr.zile
VRdaorii de exploatare = (Datorii de exploatare/CA) x 365 = nr. zile
Indicatori de structură care se calculează ca şi
rapoarte între efecte şi efecte
În funcţie de necesităţi şi de opţiunea analiştilor se pot utiliza mai
multe
rate ca de exemplu :
Rata CA/VE = (CA din activitatea de bază/Venituri totale) x 100
RataProfit din activ.b.= (Profit din activitatea de bază/Profit brut) x 100
Indicatori de structura care se calculeaza ca si
rapoarte intre eforturi si eforturi
Rata capit. Proprii = (Capitaluri proprii/Capital total) x
100
Rata capit. Permanente = (Capitaluri permanente/Capital
total) x 100

Rata FR = (Capitaluri permanente/Active

imobilizate) x 100

Fiecare din aceste rate au un potential informativ

care contribuie la
luarea deciziilor generale si/sau financiare.
 Descompunerea ratelor de rentabilitate

Cel mai uzual, ratele de rentabilitate se descompun în două rate :

 o rata de marja a cifrei de afaceri
 o rata de rotatie a capitalurilor si mijloacelor economice in cifra de
afaceri
a. Descompunerea ratelor de rentabilitate economica (Rec)

Rec = (EBE/Total activ sau total pasiv) = (EBE/CA) x (CA/Total activ sau total

pasiv)
EBE/CA = Marja netă a CA
(CA/Total activ sau total pasiv) = Viteza de rotaţie
Rec= (EBE/Total activ) = (EBE/CA) x (CA/Active imobilizate) x (Active
imobilizate/Total activ)
(Active imobilizate/Total Activ) = Structura mijloacelor economice
b. Descompunerea ratei de rentabilitate financiara (Rf)

Rf = (Pr net/Capitaluri proprii) = (Pr net/CA) x (CA/Cap. proprii)

(Pr net/CA) = Marja netă a CA
(CA/Cap. proprii) = Viteza de rotaţie a Cpr.
Rf = (Pr net/Cap. proprii) = (Prnet/CA)x(CA/Cap.investit)x(Cap.
Investit/Cap. Proprii)
(CA/Cap.invest) = Viteza de rotaţie a CPr
(Cap.invet./Cap.proprii) = Structura capitalurilor
Corelaţii între ratele de rentabilitate financiară, economică şi de
dobândă

Corelaţiile pot fi sugerate de următoarea relaţie :

Rf = Rec±(Rec- Rd) x (Datorii/Capitaluri proprii)
(Rec- Rd) x (Datorii/Capitaluri proprii) – levierul financiar
(Datorii/Capitaluri proprii) – braţul levierului
 Cand Rec < R<j se recomanda utilizarea capitalurilor proprii pentru
ca altfel se consuma substanta economica a intreprinderii prin plata
dobanzilor şi inregistrarea pierderilor.
 Cand Rec > Rd se recomanda folosirea creditelor in dezvoltarea
afacerii, desigur corelat cu asigurarea lichiditatii permanente.
 ANALIZA RISCULUI

Riscul este un concept complex, multidimensional, care poate afecta

performantele sau chiar fiabilitatea unei intreprinderi si se poate
manifesta ca:
 variabilitate a rezultatelor economice;

 variabilitate a indicatorilor de pozitie si/sau de situatie

financiara;
 stare falimentara

Putem deci accepta asa cum ne sugereaza prof. univ. dr. Ion
Stancu, ca riscul, conceptul de risc, poate avea doua manifestări:
 prima de variabilitate a rezultatelor

 a doua de faliment ca urmare a declararii starii de

insolvabilitate
 Cunoasterea proceselor si fenomenelor economice ca obiectiv al
analizei economico-financiare este posibila daca are ca obiective de
varf studierea rentabilitatii in corelatie cu riscurile ce pot fi cunoscute.
 Investitorii şi managerii pentru a-şi indeplini obiectivele trebuie să-şi

asume unele riscuri, iar pe altele să le evite.

Rationalitatea activitatii de conducere consta in controlul riscurilor şi
de reducere a incertitudinii şi nedeteminarii la niveluri ce nu
influenteaza major şi de necompensat intr-o anumita conditie
organizatorica data.
Într-un proces economic complet exista diferente in timp între
momentul producţiei, schimbului şi consumului. Aceste momente
diferite pot oferi camp de desfa§urare a unor factori impredictibili. Dac ă
sensul lor este perturbator atunci apare un rise, care daca nu este
contracarat poate declanşa efecte negative în lanţ.
Posibile clasificări ale riscului
După forma de manifestare
 Risc economic sau de exploatare

 Risc financiar

 Risc de faliment

Dupa localizarea cauzelor care pot genera riscuri

Riscuri ce au cauze externe
 Riscul de piata

 Riscul inflationist

 Riscul modificarilor legislative

 Riscul de creştere a ratei dobanzii

 Riscuri ce au cauze interne
 Riscul de previziune inexacta

 Riscul asigurarii si utilizarii nerationale a resurselor

 Riscul unor structuri economice si financiare

neeconomicoase
 Riscul reputational
Riscul economic sau de exploatare
Activitatea de exploatare reprezinta activitatea de
baza intr-o
intreprindere şi are legatura cu obiectul sau de
activitate.

Activitatea de exploatare poate fi influentata

puternic de o serie de
factori care uneori se pot manifesta perturbator,
cum ar fi :
 modificarea preturilor si tarifelor la resursele consumate;
 modificarea conditiilor competitiei in cadrul unui segment de piata;
 dependenta mtreprinderii de anumiti furnizori de materii prime si materiale
care pot provoca reactii negative si asupra clientilor;
 natura sezoniera a afacerii;
 modificarea unor conditii climatice;
 dependenta de un numar redus de client! care ar putea avea dificultati
financiare;
 insuficienta fondurilor pentru cercetare-dezvoltare §i pentru actiuni de
marketing;
 nerespectarea legislatiei de protectie a mediului;
 etc.
Pentru cuantificarea riscului de exploatare se pot utiliza doua metode prin :
 calculul pragului de rentabilitate
 calculul coeficientului de elasticitate
 Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul cifrei de afaceri la care
veniturile din vanzari sunt egale cu totalul cheltuielilor de exploatare
atât fixe cât şi variabile.
Pragul de rentabilitate (PR) se poate calcula cu ajutorul relatiei:

PR = (CF/1-Cv/CA)
CF – cheltuieli fixe

Cv/CA – ponderea cheltuielilor variabile la un leu CA

Pragul de rentabilitate sau cifra de afaceri critica reprezinta marimea
acesteia la care nu se inregistreaza nici pierderi, dar nici profit.
înseamna ca activitatea de exploatare devine cu at ât mai eficienta cu
cât creşte cifra de afaceri peste acest prag.

Determinarea coeflcientului de elasticitate (e) in functie de

variatia
cifrei de afaceri
Se pot utiliza două relaţii de calcul:
e = (ΔRE/RE0)/(ΔCA/CA0) unde:
ΔRE – abaterea rezultatului din exploatare
RE0 – rezultatul din exploatare planificat
ΔCA – abaterea cifrei de afaceri
CA0 – cifra de afaceri planificată
e = CA0/(CA0 – PR)
Riscul economic este cu atât mai mare cu cat coeficientul de
elasticitate are valori mai mari.

RISCUL FINANCIAR – poate sî suplimenteze riscul economic în cazul

creşterii peste un anumit nivel al gradului de îndatorare.
Rentabilitatea financiară creşte doar în cazul în care rentabilitatea
economică este superioară ratei dobânzii.
Întrucât îndatorarea generează cheltuieli sub forma dobânzilor,
rezultatul financiar este influenţat de mărimea acestora. În acelaşi mod
este influenţat şi rezultatul curent (RC), care nu este altceva decât
rezultatul cumulat al activităţilor de exploatare şi financiare.
RELAŢII DE CALCUL AL RISCULUI FINANCIAR
a. PRl= (CF+Dobânzi)/(1- cv/CA)
el=(ΔRC/RC0)/(ΔCA/CA0)
* PRl – pragul de rentabilitate la CA care ţine cont şi de cheltuielile
cu dobânzile
 el – coeficientul de elasticitate al rezultatului curent RC

O relaţie de calcul care sugerează creşterea sau descreşterea de

substanţă economică a unei întreprinderi pleacă de la relaţia de
calcul a rentabilităţii financiare şi anume:
Rf = Rec±(Rec- Rd) x (Datorii financiare/Capitaluri proprii)
Rf – rentabilitatea financiară
Rec – rentabilitatea economică; Rd – rata dobânzii la capitalurile împrumutate
Este usor de observat ca in cazul in care rata dobanzii este mai mare
decat rentabilitatea economica are loc o diminuare a ratei de
rentabilitate fmanciara, sau chiar mai mult, putem avea valori negative.

NOTA BENE!

Această relaţie de calcul, pentru că face apel la levierul

financiar,
ne poate sugera când este bine şi în ce condiţii să apelăm la
credite.
Riscul de faliment
Acest risc are in vedere capacitatea întreprinderii de a
face fata angajamentelor de plata asumate fata de terti, respectiv
daca este solvabila.
În general se realizează o analiză a riscului de faliment în două
maniere :

 prin analiza documentelor financiare de sinteza şi anume a

bilanţului si a situaţiei fluxurilor de numerar;

 prin metoda scorurilor

 Indicatorii de echilibru financiar pot avea şi următoarele semnificaţii:
 FR (fondul de rulment) poate sa ne indice anumite riscuri pe termen mediu si
lung
 NFR (necesarul de fond de rulment) poate sa ne indice anumite riscuri pe
termen scurt
 TN (trezoreria neta) ne indica riscuri imediate cu privire la capacitatea
de plata imediata
Indicatorii de solvabilitate, lichiditate, de asemenea pot sa ne
informeze asupra aspectelor ce pot influenta capacitatea de plata a
intreprinderii. Literatura si practica de specialitate face apel si la
metoda scorurilor pentru aprecierea pericolelor de rise de faliment. In
cadrul acestei metode sunt selecta|i o serie de indicatori financiari
considerati relevanti pentru caracterizarea sanatatii financiare a
firmelor.
 Astfel este posibila constructia unei functii scor de tipul:
Z = a1R1+ .... + aiRi +....+ anRn
unde a = 1 + n sunt coeficienti de ponderare calculati in principal prin
metode statistice, iar R = 1 -*- n sunt valorile unor indicatori financiari
selectati.

 În raport cu o scala de marimi pentru functia „Z" se poate

aprecia riscul de faliment a unei intreprinderi.
Literatura de specialitate prezinta o serie de modele care folosesc
aceste functii scor, cum ar fi :
 modelul Altman

 modelul Conan & Holder

 modelul Centralei Bilanţurilor a Băncii Franţei

Aplicarea acestor modele in cazul firmelor romanesti o consideram

improprie datorita calculului coeficientilor de ponderare. Exists in
schimb si anumite modele elaborate de cercetatori romani care
consideram ca pot fi mai relevante.
 STUDIU DE CAZ

Considerăm o entitate economică SC ALPHA SRL cu

activitate de producţie
Orizontul de analiza este perioada cuprinsa intre anii 2007-
2008

Analiza financiara are ca punct de plecare prelucrarea

informatiilor
furnizate de situatia patrimoniului, situatia contului de
profit si
pierdere şi alte date informative care vor fi furnizate
pe
parcursul aplicaţiei propuse.
 SITUAŢIA PATRIMONIULUI
(lei)
INDICATORI 2007 2008

1. Imobilizări necorporale 320 220

2. Imobilizări corporale 97.980 171.000

-terenuri 0 17.000

- Clădiri şi construcţii speciale 45.000 58.000

- Investiţii în curs 3.480 15.000

Imobilizări financiare 0 0

Active imobilizate 98.300 171.220

Stocuri 143.400 126.800

-materii prime şi materiale consumabile 67.900 41.500

 INDICATORI 2007 2008

- Produse finite şi în curs 75.500 85.300

- Mărfuri şi ambalaje 0 0

Creanţe 188.400 133.420

- Cu caracter comercial 115.200 83.620

- Alte creanţe 73.200 49.800

Casa şi conturi la bănci 25.200 85.000

Cheluieli în avans 0 0

Active circulante 357.000 345.220

TOTAL ACTIV 455.300 516.440

Capital social 56.500 56.500

 INDICATORI 2007 2008
Rezerve şi alte fonduri 36.200 49.000
Diferenţe din reevaluare 0 12.000
Capitaluri proprii 92.700 117.500
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 0 0
Datoriipe termen lung-credit bancar pe 100.100 98.000
teremen lung
Datoriipe termen scurt 262.500 300.940
-credite bancare pe termen scurt 0 0
- Datorii comerciale 201.000 230.640
- Alte datorii pe termen scurt 61.500 70.300
Venituri în avans 0 0
Total datorii 362.600 398.940
TOTAL PASIV 455.300 516.440
 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

2007 2008
Venituri din exploatare 338.730 401.500
 Marfuri 22.700 23.800
 produse finite 315.000 373.500
 alte venituri 1.030 4.200
Cifra de afaceri 337.700 397.300
Cheltuieli de exploatare 313.500 373.320
 Marfuri 21.000 21.800
 mat.prime si materiale 158.000 169.900
 Utilitati 18.100 20.800
 Salarii 42.000 57.000
 cheltuieli cu serviciile prestate de terti 66.100 93.300
 Amortizari 8.300 10.520
Rezultat din exploatare 25.230 28.180
EBITDA 33.530 38.700
Venituri financiare 2.080 7.165
 din dobanzi 390 1.800
 alte venituri financiare 1.690 5.365
 2007 2008
Cheltuieli financiare 3.170 11.060
 privind dobanzile 500 2.900
 alte cheltuieli financiare 2.670 8.160
Rezultat financiar -1.090 -3.895
VENITURI TOTALE 340.810 408.665
CHELTUIELI TOTALE 316.670 384.380
Rezultat brut 24.140 24.285
Impozit pe profit 3.862 3.886
REZULTAT NET 20.278 20.399
Analiza elementelor de activ

a) Analiza structurală a activelor are ca scop

stabilirea ponderilor
principalelor elemente de activ in totalul activelor
societatii si
explicarea mutatiilor semnificative care apar in
perioada supusa
analizei.
 Situatia ponderilor elementelor de activ in
totalul activelor societatii Alpha

Analiza structurala a bilantului 2007 2008

Imobilizari necorporale 0.1% 0.0%
Imobilizari corporale 21.5% 33.1%
- Terenuri 0.0% 3.3%
- cladiri si constructii speciale 9.9% 11.2%
- Echipamente 10.9% 15.7%
- investitii in curs 0.8% 2.9%
Imobilizari financiare 0.0% 0.0%
Active imobilizate 21.6% 33.2%
Stocuri 31.5% 24.6%
- materii prime si materialeconsumabile 1 4.9% 8.0%
- produse finite si in curs 16.6% 16.5%
- marfuri si ambalaje 0.0% 0.0%
Creante 41.4% 25.8%
- cu caracter comercial 25.3% 16.2%
- alte creante 16.1% 9.6%
Casa si conturi la bănci 5.5% 16.5%
Cheltuieli in avans 0.0% 0.0%
Active circulante 78.4% 66.8%
TOTAL ACTIV 100% 100%
 Analiza ponderilor activelor societatii evidentiaza o pondere scazuta
a imobilizarilor (necorporale, corporale si financiare) in totalul activelor
detinute, cuprinsa intre 21,6% la nivelul anului 2007 si 33,2% la nivelul
anului 2008.

 Valoarea imobilizarilor in intervalul 2007-2008 este reprezentativa

la grupele "Cladiri si constructii speciale" si „Echipamente".

 Societatea nu are active imobilizate de tipul imobilizarilor financiare,

iar ponderea imobilizarilor este nesemnificativa, pentru cei doi ani
Analizati (0,1%).
Activele circulante
Ponderea activelor circulante in totalul activelor este de 78,4% (in
anul 2007) si 66,8% (in anul 2008), din care valori semnificative revin grupei
"Creanţe" şi „Stocuri" .
 ponderea creantelor in totalul activelor societatii este de 41,4% in 2007 si
25,8% in anul 2008,
 ponderea stocurilor este de 31,5% in anul 2007, respectiv 24,6% in anul
2008,
 ponderea disponibilitatilor este centrata de 5,5% si create la nivelul de
16,5% la sfarsitul anului 2086.
 Analiza dinamicii ponderilor stocurilor si creantelor evidentiaza o
imbunatatire a calitatii ciclului de exploatare, prin asigurarea unei gestiuni
mai bune a stocurilor si scaderea debitelor societatii in relatia cu clientii, in
cursul anului 2008 comparativ cu anul 2007, fapt care explica cresterea
volumului de disponibilitati la nivelul intervalului analizat. situatia la
31.12.2006 a activelor societatii (%):
 Situaţia la 31.12.2008 a activelor societatii (%)

Analiza structurală a activului la 31.12.2008

Ponderile principalelor elemente de activ în totalul activelor
Imobilizări necorporale 0%
Imobilizări corporale 33%
Imobilizări financiare 0%
Stocuri 25%
Creanţe 26%
Casa şi conturi la bănci 16%
b) Analiza in dinamica a activelor consta in
determinarea indicilor de variatie anuala a
elementelor bilantiere si explicarea tendintelor
înregistrate.
Variaţia anuală a activelor societăţii
 Variaţia anuală a activelor societăţii

Indice de variaţie (număr de ori) 2008

Imobilizări necorporale 0,7

Imobilizări corporale 1,7

- terenuri -

- clădiri şi construcţii speciale 1,3

- echipamente 1,6

- Investiţii în curs 4,3

Imobilizări financiare -

Active imobilizate 1,7

Stocuri 0,9
-materii prime şi materiale consumabile 0,6

- produse finite şi în curs 1,1

- Mărfuri şi ambalaje -

Creanţe 0,7

- Cu caracter comercial 0,7

- Alte creanţe 0,7

Casa şi conturi în bănci 3,4

Active circulante 1,0

TOTAL ACTIV 1,1

 Aşa cum s-a observat şi în cadrul analizei structurale:
 scaderea ponderii stocurilor in total activ la nivelul anului 2008 in
raport cu anul 2007, dar si ca valoare absoluta (de la 143,4 mil.lei la
126,8 mil.lei, scadere cu 10%),
 scaderea semnificativa a ponderii creantelor (de la 41,4% la
25,8%), dar si ca valoare absoluta (de la 188,4 mil.lei la 133,4
mil.lei, scadere cu 30%), au condus la creşterea volumului de
lichidităţi în societate. Creşterea numerarului este de 3,4 ori la
nivelul anului 2008, comparativ cu anul 2007.
 La sfârşitul anului 2008, creşterea pe ansamblu a activelor societăţii
a fost de 1,1 ori (cu 10%), in raport cu sfarsitul anului 2007.
 Analiza elementelor de pasiv

Situatţa ponderilor principalelor elemente de pasiv

in
totalul pasivelor societăţii
Capital social 12.4% 10.9%
Rezerve si alte fonduri 8.0% 9.5%
Reevaluari 0.0% 2.3%
Capitaluri proprii 20.4% 22.8%
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0.0% 0.0%
Credite termen lung 22.0% 19.0%
Datorii pe termen scurt: 57.7% 58.3%
- credite TS 0.0% 0.0%
- Furnizori 44.1% 44.7%
- alte datorii 13.5% 13.6%
Total datorii: 79.6% 77.2%
TOTAL PASIV 100% 100%
Capitalurile proprii
 Evolutia activelor nete contabile (capitalurilor proprii)
reflectă o uşoară consolidare a capitalurilor investite de
către acţionari în intervalul 2007-2008. La data de
31.12.2008, capitalurile proprii sunt în sumă de 117.500
lei, fata de 92.700 lei.

 Ponderea capitalurilor proprii in total surse de finantare

se mentine la un nivel modest: 20,4% la nivelul anului
2007 şi 22,8% la nivelul anului 2008.
Cu toate ca ponderea capitalurilor proprii in totalul surselor de
finanţare
este scazuta, structura de finantare, ca o consecinta a politicii de
finantare adoptate, reflects realizarea echilibrului financiar pe termen
lung, prin existenta fondului de rulment la nivelul ambilor ani analizati
(anexa „Indicatori").

 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Societatea nu are constituite provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
Datoriile
 Datoriile societatii detin o pondere de 79,6% la nivelul

anului 2007 şi 77,2% la nivelul anului 2008. Cea mai

ridicata pondere o detin „Imprumuturile la institutiile de
credit" (ponderea creditelor pe termen lung este de 22%
la nivelul anului 2007, respectiv 19% la nivelul anului
2008.
 Ponderea datoriilor comerciale in totalul surselor de

finanţare ale societăţii este de 44,1% in 2007, respectiv

44,7% in 2008.
 ANALIZA STRUCTURALĂ A PASIVULUI LA
31.12.2008
Ponderile principalelor elemente de pasiv in totalul pasivelor

Capitaluri proprii 23%

Credite bancare 19%
Datorii comerciale 45%
Alte datorii pe termen scurt 13%
Analiza în dinamică a ponderilor elementelor de pasiv în
totalul surselor de finanţare nu consemnează mutaţii
semnificative în cei doi ani analizaţi.
Analiza patrimoniului, reflectata prin dinamica ponderii
activelor, a capitalurilor proprii şi a datoriilor pune in
evidenta creşterea activităţii, cauzata în principal de
creşterea volumului de venituri realizate (prin analiza
contului de profit si pierdere, dar si de îmbunătăţirea
ciclului de exploatare, prin analiza indicatorilor de echilibru
financiar.
 Analiza structurală a contului de profit şi pierdere
Dinamica ponderii elementelor de venituri si cheltuieli

Indicatori 2007 2008

% %
Venituri din exploatare 99,4 98,2

- mărfuri 6,7 5,8

- produse finite 92,4 91,4

- alte venituri 0,3 1,0

Cifra de afaceri 99,1 97,2

VENITURI TOTALE 100,0 100,0

Cheltuieli de exploatare 99,0 97,1

-mărfuri 6,6 5,7

- Materii prime şi materiale 49,9 44,2

- utilităţi 5,7 5,4

- salarii 13,3 14,8

- Cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 20,9 24,3

Amortizări 2,6 2,7

CHELTUIELI TOTALE 100,0 100,0

Venituri
Veniturile din exploatare deţin o pondere constantă de
peste 98 % în totalul veniturilor societăţii fiind generate in
principal din veniturile din vânzarea produselor finite.
Ponderea veniturilor din exploatare nu se modifică la
nivelul celor doi ani analizaţi. Veniturile din operaţiuni
financiare deţin o pondere nesemnificativă in totalul
veniturilor societîţii (0,6% în anul 2007, respectiv 1,8% la
sfârşitul anului 2008).
Cheltuieli

În ce priveşte structura cheltuielilor din exploatare se remarcă faptul

că au avut loc modificări ale poziţiilor de cheltuieli doar la nivelul
cheltuielilor cu materiile prime si materiale (de la 49,9% în anul 2007,
la
44,2% în anul 2008) şi la nivelul cheltuielilor cu serviciile prestate de
terţi (de la 20,9% în 2007 la 24,3% în 2008).

O altă categorie semnificativă este reprezentată de cheltuielile cu

personalul (13,3% la sfârşitul anului 2007, respectiv 14,8% la sfârşitul
anului 2008).
 Societatea are contractate credite bancare, astfel încât are
îregistrate cheltuieli cu dobânzile aferente într-o proporţie de 0,2% în
totalul cheltuielilor la nivelul anului 2007, respectiv de 0,8% la nivelul
anului 2008. Excedentul veniturilor din exploatare asupra cheltuielilor
de exploatare a generat profituri în ambii ani, comparabile ca mărime,
ca urmare a faptului ca ritmul de cre ştere a veniturilor totale (20%) este
apropiat de ritmul de creştere a cheltuielilor totale (21%).
Ca o caracteristică comună structurii contului de profit şi pierdere
pentru cei doi ani analizaţi, este faptul că volumul cheltuielilor de
exploatare angajate pentru obţinerea cifrei de afaceri este ridicat, fapt
ilustrat de valorile modeste ale indicatorului de marj ă a profitului (anexa
„Indicatori").
 Indicatorii echilibrului financiar

Pentru detectarea unui eventual dezechilibru financiar si a gradului de

expunere la riscul de neplata a datoriilor s-au calculat: activul net
contabil, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria
netă.
 Evoluţia indicatorilor de echilibru financiar

INDICATOR (mil.lei) 2007 2008

ACTIV NET CONTABIL 92.700 117.500

FOND DE RULMENT 94.500 44.280

NECESAR DE FOND DE RULMENT 69.300 -40.720

TREZORERIA NETĂ 25.200 85.000

 COMENTARII

Activul net contabil înregistreaza o creştere de 30% în anul 2008 in

raport cu anul 2007. Ritmul de creştere al activelor (70%) este mai
mare decât ritmul de creştere a datoriilor totale (10%).

Fondul de rulment înregistreaza o scădere de la 94.500 lei la 44.280

lei. Această evoluţie se explică prin creşterea activelor imobilizate nete,
ca urmare a noilor investiţii ale societăţii in cursul anului 2008:
terenuri,
echipamente si construcţii speciale. Deşi au crescut şi capitalurile
permanente, indicele de variaţie anuală a acestora a fost inferior
ritmului de creştere a activelor imobilizate.
 Analiza indicatorului (FR) în perioada 2007-2008 confirmă existenţa
echilibrului financiar pe termen lung. Finanţarea activităţii de investiţii a
societăţii a avut loc pe seama resurselor permanente (capitaluri proprii,
credite bancare pe termen lung).
Necesarul de fond de rulment înregistrează o valoare pozitivă la nivelul
anului 2007 (69.300 lei), aceasta însemnând că există un excedent al
alocărilor ciclice (stocuri, creanţe) asupra resurselor ciciclice (datorii
nefinanciare pe termen scurt).
Situaţia se modifică la nivelul anului 2008, când ne regăsim în situaţia
unor resurse în fond de rulment (NFR negativ: -40.270 lei). Este cazul
unui excedent al resurselor ciclice asupra alocărilor ciclice.
 Pe parcursul anului 2008 au crescut datoriile
către furnizori şi
datoriile fiscale, în timp ce stocurile şi creanţele s-
au diminuat.

Crearea de resurse financiare pe termen scurt

(neplata obligaţiilor) a
condus totuşi la consolidarea continuă a trezoreriei
nete de la valoarea
de 25.200 lei la nivelul anului 2007, la 85.000 lei la
nivelul anului 2008.
 Analiza solvabilităţii

În aprecierea solvabilităţii patrimoniale a societăţii am considerat ca

relevanti calcularea următorilor indicatori: autonomia financiară şi
gradul de îndatorare. La nivelul anului 2007, autonomia financiară
înregistrează nivelul de 20,4%, respectiv 22,8% la sfârşitul anului
2008.

Gradul de îndatorare consemnează o uşoară scădere de la 79,6%

în anul 2007, la 77,2% in anul 2008, deşi volumul datoriilor totale a
crescut de la 362.600 lei la 398.940 lei (creştere cu 10%). Indicele de
variaţie a pasivelor totale ale societăţii a fost tot de 10%.
Ponderea datoriilor totale in pasivele totale
Evoluţia ratei îndatorării globale

2008 77,2%

2007 79,6%

0,0% 50% 100%

 Indicatori de lichiditate
Evoluţia indicatorilor de lichiditate

INDICATOR 2007 2008

LICHIDITATE CURENTĂ 1,36 1,15
LICHIDITATE RAPIDĂ 0,81 0,73
LICHIDITATE IMEDIATĂ 0,10 1,28
 COMENTARII

Analiza evoluţiei valorilor modeste înregistrate pentru indicatorii de

lichiditate indică faptul ca societatea reuşeşte să-şi onoreze cu
dificultate obligaţiile de plată pe termen scurt.

Societatea incaseaza greu debitele la nivelul anului 2007, motiv

pentru care nu sunt create resursele pentru plata obligaţiilor, in
principal plata datoriilor comerciale.

La nivelul anului 2008 se remarcă o îmbunătăţire în procesul

de recuperare a creanţelor, dar soldul obligaţiilor de plată în contul
furnizorilor se menţine în continuare ridicat.
 Se poate aprecia ca societatea este
dezechilibrată financiar pe termen scurt, ca
o consecinţă directă a unei gestiuni
ineficiente
a încasărilor şi a plăţilor.
 Analiza rezultatelor

a.Cifra de afaceri este în creştere în perioada 2007-2008 (de la

337.700 lei în anul 2007 la 397.300 lei în 2008,
b. Rezultatul net se men’ine constant in intervalul analizat.

Ponderea determinantă în realizarea cifrei de afaceri este dată de

veniturile din "Producţia vândută".
Dinamica cifrei de afaceri şi a rezultatului net

Evoluţia rezultatelor financiare

337.700 397.300
CA CA 20.399
20.278 Rezultat
Rezultat net
net
2007 2008
 COMENTARII

Ponderea determinantă în realizarea cifrei de afaceri este dată de

veniturile din "Producţia vândută".

Analiza graficului pune în evidenţă un cuantum ridicat al cheltuielior

totale, intrucât marja netă a profitului este modestă (6,0% în anul
2007
şi 5,1%în 2008).
 Analiza valorii adăugate

0 altă tehnică de analiză a rezultatului financiar este reprezentată de

cascada soldurilor intermediare de gestiune. Se oferă astfel, o
imagine a modului in care se formeaza, pe trepte intermediare de
acumulare, cel mai sintetic indicator: rezultatul net.
 Formarea valorii adăugate

Valoarea adăugată (lei) 2007 2008

+ Producţia exerciţiului 315.000 373.500

+ Marja comercială 1.700 2.000

- Cheltuieli materiale 158.000 169.900

- Cheltuieli cu servicii şi terţi 84.200 114.100

I. Valoarea adăugată 74.500 91.500

+ Rezultatul altor operaţii de exploatare 1.030 4.200

+ Venituri financiare 2.080 7.165

II. Valoarea adăugată globală 77.610 102.865

 Repartizarea valorii adăugate
(în valori absolute şi procentual)

Valoarea adăugată (lei) 2007 2008

Personal (salarii) 42.000 57.000
Creditori (dobânzi) 3.170 11.060
Buget (impozite şi taxe) 3.862 3.886
Acţionari (dividende) - -
Autofinanţare (profit net reinvestit, amortizare) 28.578 30.919
TOTAL 77.610 102.865
Valoarea adăugată (%) 2007 2008
Personal (salarii) 54,12 55,41
Creditori (dobânzi) 4,08 10,75
Buget (impozite şi taxe) 4,98 3,78
Acţionari (dividende) - -
Autofinanţare (profit net reinvestit, amortizare) 36,82 30,06

TOTAL 100 100

La nivelul ambilor ani analizaţi, se remarcă faptul că o
pondere de peste 54% din totalul valorii adăugate realizate
se repartizează pentru salariile personalului angajat, iar un
procent, de asemenea semnificativ, de peste 30%> este
destinat autofinanţării.
 Analiza fluxurilor de numerar

Analiza fluxurilor de numerar a avut la bază structurarea fluxurilor de

încasări şi plăţi conform celor trei funcţiuni ale societăţii: operaţional
(sau exploatare), finanţare şi investiţii.

Metoda utilizată pentru determinarea fluxului net global al perioadei

este metoda indirectă, care are ca punct de plecare rezultatul net al

perioadei ajustat cu elemente nemonetare.

 Fluxurile de numerar in perioada 2005-2006

FLUXURI DE NUMERAR 2007/2008

A. Sold la începutul perioadei 25.200
+Rezultatul net 28.180
+ Amortizarea în cursul anului 10.520
- Variaţia necesarului de fond de rulment: -110.020
Variaţia stocurilor - total -16.600
- Materii prime şi materiale consumabile -26.400
- Produse finite şi în curs 9.800
- Mărfuri şi ambalaje 0
Variaţia creanţelor - total -54.980
- Cu caracter comercial -31.580
- Alte creanţe -23.400
Variaţia datoriilor nefinanciare (de exploatare) - total 38.440
-Furnizori 29.640
- alte datorii 8.800
Variaţia creditelor pe termen scurt şi a dobânzilor 0

Variaţia conturilor de venituri şi cheltuieli în 0

avans
I. Flux net de numerar operaţional 148.720
+ Variaţia rezervelor şi altor elemente de capital -13.900
propriu
+ Variaţia capitalului social 0
+ Variaţia creditelor pe termen scurt -2.100
II. Flux net de numerar din finanţare -16.000
- Variaţia imobilizărilor necorporale +100
- Variaţia imobilizărilor corporale -73.020
- Variaţia imobilizărilor financiare 0
III. Flux net de numerar din investiţii -72.920
B. Flux de numerar net global (I+II+III) 59.800
Sold la sfîrştul perioadei (A+B) 85.000
Analiza evidenţiează generarea de fluxuri de numerar din activitatea
operatională în sumă de 148.720 lei, în timp ce în cadrul operaţiunilor
de finanţare şi investiţii fluxurile nete de numerar au fost negative.
 Indicatori de gestiune (rotaţie)
Evoluţia indicatorilor de rotaţie

Indicator (zile) 2007 2008

Rotaţia stocurilor 114 116

Rotaţia creanţelor comerciale 125 77

Rotaţia altor creanţe 79 46

Rotaţia furnizorilor 217 212

Rotaţia altor datorii 66 65

 Comentarii

 Indicatorul de rotatie a stocurilor totale calculat la nivelul celor

doi ani este de 114 zile, respectiv de 116 zile. Nivelul indicatorului
se apreciează în raport cu obiectul de activitate al societăţii
comerciale şi în raport cu valoarea înregistrata de alte societăţi
comerciale care operează în acelaşi sector de activitate.
 Se constata valori apreciate ca fiind extrem de ridicate în ce priveşte
durata de recuperare a creanţelor în anul 2007, perioada de
recuperare a creanţelor comerciale fiind de 125 de zile (2007), iar
perioada de recuperare a altor creanţe este de 79 de zile. Situaţia
se ameliorează la nivelul anului 2008, prin scăderea duratei de
recuperare a creanţelor comerciale la 77 de zile, în timp ce durata
de recuperare a altor creanţe scade la 46 de zile.
 O situatie nefavorabilă se înregistreaza şi din punct de vedere al
duratei de plată a obligaţiilor. Resursele financiare ale societăţii
atrase pe termen scurt au constat în neplata obligaţiilor către
furnizori şi bugetul de stat.

 Valorile indicatorilor de rotaţie oferă o imagine concludentă asupra

ineficienţei ritmului de încasări şi plăţi şi semnalează prezenţa unui
dezechilibru financiar pe termen mediu şi dificultati în achitarea
obligaţiilor de plată.
 Indicatori de rentabilitate
Evoluţia indicatorilor de rentabilitate

Indicator (%) 2007 2008

Rentabilitatea financiară 21,9 17,4

Rentabilitatea economică 5,4 5,3

Marja netă 6,0 5,1

Randamentul activelor 74,2 76,9

 Comentarii

 Societatea generează profit din activitatea de exploatare,

dar gradul de exploatare a activelor totale are un nivel
de eficienţă scăzut, astfel încât nu se asigură
prezervarea substanţei economice în perioada analizată.
 Valoarea indicatorului marja netă înregistrează niveluri
modeste în perioada supusă analizei, fapt care poate
indica un cuantum al cheltuielilor totale ridicat în
formarea rezultatului financiar, sau un volum insuficient
al veniturilor realizate.
 Randamentui activelor toatale este subunitar in
perioada 2007-2008, fapt care confirmă din nou o
exploatare ineficientă a acestora.
 Analiza riscului

Pentru evaluarea riscului economic al societatii vom utilizat metoda

pragului de rentabilitate care măsoară gradul de adaptabilitate a
întreprinderii la modificările din mediul economic.

Pragul de rentabilitate economică masoară nivelul cifrei de

afaceri critică, pentru care rezultatul exploatarii este nul.
 Pragul de rentabilitate economică

Indicator (lei) 2007 2008

Cifra de afaceri obţinută 337.700 397.300

Cifra de afaceri critică (CAcr) 312.470 393.100

Indicatorul de poziţie 25.230 4.200

 Comentarii

 Nivelul critic al cifrei de afaceri exprimat în unităţi valorice este de

312.470 lei la nivelul anului 2007, respectiv de 393.100 lei la nivelul
anului 2008.

 Prin compararea cifrei de afaceri obtinuţe la nivelul fiecărui an

analizat cu nivelurile critice ale cifrei de afaceri (CAcr), se constată
un grad ridicat de risc economic, mai ales la nivelul anului 2008,
deoarece ecarturile dintre aceste valori sunt mici. Societatea a
realizat cifre de afaceri putin peste nivelul pragului de rentabilitate.

 Cu cât indicatorul de poziţie are o valoare mai mare cu atât riscul

economic este mai mic.

 Evaluarea riscului financiar ia în considerare şi nivelul de

îndatorare al societăţii, întrucât societatea a apelat şi la resurse
împrumutate pentru susţinerea activităţii.
 Pragul de rentabilitate financiară

Indicator (lei) 2007 2008

Cifra de afaceri obţinută 337.700 397.300

Cifra de afaceri critică (CAcr) 313.560 373.015

Indicatorul de poziţie 24.140 24.285

 Analiza riscului de faliment

1.Modelul Altman (modelul Z)

 Înlocuind datele la nivelul anilor 2007 şi 2008 în cadrul relaţiei
matematice a modelului propus:
Z = 1.2 XI + 1.4 X2 + 3.3 X3 + 0.6 X4 + X5 vom obtine un scor de
Z(2007) =1,567, respectiv Z (2008)= 1,429.
 Funcţia Scor după modelul Altman

Z < 1,8 Societatea comercială este insolvabilă,

iminenţă faliment

Societatea comercială are dificultăţi în plata

1,8 < Z < 2.2 datoriilor

2,2 < Z < 3 Riscul de faliment este redus

Z>3 Situaţia financiară a societăţii comerciale

este foarte bună
În baza aplicării acestui model rezultă ca societatea este
apreciată ca fiind insolvabilă.

2. Modelul Băncii Franţei

Conduce la următoarele rezultate:
Z = -1,225 XI + 2,003 X2 - 0,824 X3 + 5,221 X4 - 0,689
X5
-1,164 X6 + 0,706X7 + 1,408X8-85,544
Z (2007) = - 90,7
Z (2008) = - 14,5
 Societatea comercială este în dificultate,
Z < -0,25 risc de faliment ridicat

-0,25 < Z < 0,125 Societatea comercială are o situaţie

financiară incertă

Situaţia financiară a societăţii comerciale

Z > 0,125 este bună, risc de faliment redus
 CONCLUZII
Analiza financiară a societăţii Alpha SRL a relevat următoarele aspecte
favorabile şi nefavorabile în activitatea desfaşurată în perioada
2007-2008:
Aspecte favorabile:
 Politica de investiţii a fost susţinută de o politică de finanţare
adecvată, prin respectarea regulii de bază a gestiunii financiare
(alocările permanente au fost finanţate pe seama resurselor
permanente).
 Din punct de vedere al rentabilităţii financiare, valorile obţinute s-au
situat semnificativ peste nivelul randamentelor oferite de instituţiile
de credit la depozitele constituite de clienţii nebancari. Acest aspect
indică faptul că politica de finanţare a activităţii adoptate a permis
remunerarea satisfăcătoare a capitalurilor investite de acţionari, dar
în condiţiile asumării unui risc mare de neplată a datoriiior către
furnizori, instituţii de credit şi bugetul de stat.
Aspecte nefavorabile:
 Activitatea de baza s-a desfăşurat în condiţii de rentabilitate economică
modestă in perioada 2007-2008,
 Exploatarea activelor societăţii nu s-a făcut în condiţii de eficienţă
economică ridicată (valori scăzute ale randamentului activelor
totale). Putem aprecia ca în perioada analizată nu s-a asigurat
conservarea substanţei economice a societăţii.
 Societatea este expusă la risc ridicat de neplată a datoriilor (grad de
indatorare ridicat),
 Analiza ciclului de exploatare a relevat angajarea unor scadenţe
mari pentru încasarea debitelor dar şi pentru plata datoriilor.
Posibile măsuri de redresare a performanţei
financiare
a societăţii:
 identificarea de oportunităţi pentru creşterea cifrei de afaceri, ca
principal factor de creştere a profitabilităţii,
 exploatarea cu un grad mai mare de eficienţă a activelor din
patrimoniul societăţii,
 instituirea unui control riguros al cheltuielilor, fapt care ar conduce
la creşterea profitabilităţii societăţii,
 diminuarea datoriilor către instituţiile de credit, fapt care ar duce la
diminuarea costurilor cu dobanda si îmbunătăţirea profitabilităţii,
 accelerarea perioadei de recuperare a creanţelor pentru crearea
resurselor necesare finanţării activităţii curente,
Adoptarea planului de măsuri creează premizele îmbunătăţirii nivelului
de performanţă financiară a societăţii.
 MULT
SUCCES!