Sunteți pe pagina 1din 25

DEFINIŢIA SI CLASIFICAREA

DURERII
OBIECTIVE
o Sa descrie conceptul de durere totala

o Sa clasifice durerea din punct de vedere al


mecanismului fiziopatologic

o Sa prezinte caracteristicile durerii nociceptive si neuropate

o Sa diferentieze durerea incidenta de puseul dureros

o Sa clasifice durerea in functie de intensitate si raspunsul


la terapia opioida
“DUREREA ESTE CEL MAI MARE DEMON AL
OMENIRII, MAI MARE CHIAR DECAT MOARTEA“

ALBERT SCHWEITZER
DEFINIŢIE

Durerea este o experienţă senzorială şi


emoţională neplăcută asociată cu
leziune tisulară actuală sau potenţială,
sau descrisă in termenii unei asemenea
leziuni.
International Association for Study of Pain
DURERE SAU SUFERINŢA

o Gravida de 36 de ani in sala de naştere are


contracţii la 2 minute

o Gravida e anunţata ca fatul e mort intrauterin

Suferinţa este mai degraba asociata cu semnificatia data


durerii - sa intrebam!
CONCEPTUL DE “DURERE TOTALA”

folosit de Cicely Saunders pentru a aborda suferinţa in


cele 4 domenii
o fizica
o psihologica
o sociala
o existenţiala
IMPACT IN PRACTICA
o Durerea fizica: evaluare comprehensiva a durerii,
managemnet conform scarii de analgezie OMS

o Durerea psihologica: temeri, depresie


terapii complementare, (tehnici cognitiv comportamentale, terapia
sensului, consiliere) medicatie psihotropa

o Durere sociala: ingrijorări pentru familie, prieteni, teamă de a fi


povara, pierdere statut social, venituri, roluri — evaluare dinamica
familiala, retea suport, implicare in activitati

o Durere spirituala: evaluare spirituala (Puchalski & Romer, 2000)


explorare și găsirea sensului suferinţei, viata, relata
semnificativă, impacare, nevoia de a da si primi iubire si
acceptare, speranţa
DUREREA FIZICA
CLASIFICAREA DURERII
o Durere acuta

o Durere cronica
o Durere incidenţa o
Puseu dureros
ASPECT TEMPORAL
CLASIFICAREA TEMPORALA A DURE
Durerea acută =
o asociată cu o leziune tisulară acută, traumatică sau
sec unei boli / cu o disfunctie a musculaturii sau a
organelor interne care nu produce leziune (ex.
spasm muscular)

o rezultatul stimulării nociceptorilor periferici


somatici sau viscerali.
DUREREA ACUTĂ

♦ Durerea acută durează de obicei atât cît durează afecţiunea


care a provocat-o, sau cu ceva mai mult (zile sau săptămani).

♦ Comportamentul bolnavului cu durere acută este caracteristic;


agitatie / imobilitate + semne de stimulare a SNVS
DUREREA CRONICA
o Durerea cronică = durere care persistă după
vindecarea unei afecţiuni algogene acute / durerea
produsă de o afecţiune cronică, care prin evoluţia ei
produce stimularea permanentă a nociceptorilor /
sau repetarea timp de luni sau ani a aceleiaşi dureri.
DUREREA CRONICĂ
♦ Durerea cronică nu are nici o funcţie biologică,
dimpotrivă, cu cât durează mai mult devine o forţă
distructivă tot mai 9

puternică care erodează permanent biologicul,


afectul, mentalul, mediul social şi economic al
bolnavului.
PUSEU DUREROS VERSUS DURERE
INCIDENŢA

o Puseul dureros : accentuare, varf de durere, creştere


temporara a intensitatii durerii pe un fond de durere
controlata fara a putea identifica un factor declansator

o Durere incidenta= puseu dureros la care se


cunoaşte cauza ( ex durere la mobilizare,
deglutie,etc)

o PENTRU ACESTE TIPURI DE DURERE SE


PRESCRIE ANALGEZIE LA NEVOIE ALATURI DE
MEDICATIA DE FOND
CLASIFICAREA DURERII IN FUNCTIE
DE MECANISMUL FIZIOPATOLOGIC

o Durerea nociceptivă
- prin stimularea nociceptorilor periferici (somatici,
viscerali )
o Durerea neuropatică
- prin afectarea cailor de conducere (periferice sau
centrale )
DURERE - CALITATEA DURERII
TIP DE DURERE - MECANISM FIZIOPATOLOGIC -
CARACTERUL DURERII

► DURERE Caracterul durerii


NOCICEPTIVA *Durere locală sau referită,
superficială sau profundă, de
intensitate variabilă, în funcţie
de cauză.
JU W W 1• W•

*Fără modificări
neurologice
DURERE - CALITATEA DURERII
TIP DE DURERE - MECANISM FIZIOPATOLOGIC -
CARACTERUL DURERII Caracterul durerii
o disestezie continuă
• DURERE NEUROPATICA o alodinie
o cauzalgie
*Leziune incompletă de nervi o parestezie
periferici, rădăcini, trunchiuri o +/- durere lancinantă
sau plexuri nervoase
o intermitent
o +/- modificări
• compresiune neurologice (motorii
• infiltraţie senzitive , vegetative)
• toxică o - localizare în teritoriul
de inervaţie al nervului
( de obicei radiculară)
o - localizare în
membre, predominent
distal, cu progresie
proximală
DURERE - CALITATEA DURERII
TIP DE DURERE - MECANISM FIZIOPATOLOGIC -
CARACTERUL DURERII

• DURERE NEUROPATICA Caracterul durerii


*Leziuni complete de *durere sub forma de arsura cu
n.periferici pusee lancinante
*hiperalgezie
*+/-accentuare la emotii (eliberare
de NA )
*tulb neurologice vegetative
*durere continua de membru
fantoma cu crt de arsura
DURERE - INTENSITATEA
DURERII

o parametru important de evaluare a durerii


- determinantă pentru impactul asupra bolnavului
- reperul pentru stabilirea puterii analgeticului
administrat.
o Intensitate —mica ( SAV<4)
-medie (SAV= 4-6)
-mare (SAV=7-10)

NE ORIENTEAZĂ ASUPRA MEDICATIEI PE CARE


SA O FOLOSIM
RASPUNS LA TRATAMENTUL OPIOID

o Durere opioid responsiva


• Durerea nociceptiva viscerala

o Durere opioid semiresponsiva


• Majoritatatea durerilor

o Durere opioid rezistenta


• Crampa musculara
• Durerea psihogena

NEVOIA DE COANALGEZICE IN MAJORITAEA


CAZURILOR
Nu poţi vedea decât
ceea ce este inauntrul
tău si nu recunoşti
decât ceea ce iti
aparţine...

Van Gogh ne cheama in


lumea celor incovoiati, striviţi
si intorsi către sine. A celor
fara nicio alta putere decât
aceea de a fi exprimarea
copleşitoare a umilinţei si a
vieţii fara ochi, cu pumnii
stransi...

Vincent Van Gogh -Old Man with


his Head in his Hands Van Gogh
Spatele aplecat prezent in atat de multe picturi ne
vorbeste despre ce inseamna a fi impovarat și a nu
mai face fata. A fi la capat, sau daca nu la capat, intr-un
moment in care "nu se mai poate". Totusi, daca cineva
atat de ranit cum a fost Van Gogh a gasit puterea de a da
sens trecerii lui pe aici, putem intelege ca ne-a dat sens si
noua. Acela de a privi, de a intelege si de a ne ridica

Pozitia asemanatoare cu cea de foetus, ghemuirea in


sine, pletele nepieptanate si trupul de loc in floare ne
vorbesc despre tristete, retragere, neputinta, depresie.
Avem in comun fragilitatea, batranetea, teama, și
inca multe altele inafară de ceea ce ne bucura. Și
daca ne recunoaştem unii in altii, ne temem mai
putin, ne acceptam un pic mai mult.
CONCLUZII

o Exista multiple criterii de clasificare a durerii:


temporal, mecanism de producere, localizare,
răspuns la tratament...
o Cunoasterea caracteristicilor diferitelor tipuri
permite orientarea adecvata a tratamentului
o Durerea trebuie inteleasa in contextul mai larg al
suferintei si abordata corepunzator

S-ar putea să vă placă și